5,527 matches
-
Galton a �ntreprins o real? inven?ie metodologic? c?reia nu trebuie s??i subestim?m importan?a pentru sociologia ?i pentru demografia britanic?. Nu vom spune prea multe despre Leonard Hobhouse, pe care contemporanii �l percepeau că pe singurul sociolog �sistematic� � comparabil cu cei mai mari sociologi ai lumii. Prin lucr?rile sale (1901), �n acord profund cu epoca �n care a tr?it, el a reu?it s? arate c? un filosof evolu?ionist, apropiat de Spencer, se putea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
metodologic? c?reia nu trebuie s??i subestim?m importan?a pentru sociologia ?i pentru demografia britanic?. Nu vom spune prea multe despre Leonard Hobhouse, pe care contemporanii �l percepeau că pe singurul sociolog �sistematic� � comparabil cu cei mai mari sociologi ai lumii. Prin lucr?rile sale (1901), �n acord profund cu epoca �n care a tr?it, el a reu?it s? arate c? un filosof evolu?ionist, apropiat de Spencer, se putea pune �n serviciul democra?iei ?i al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ambi?îi contradictorii, lipsa unui consens minimal �n privin?a con?inutului disciplinei [dup? Abrams (1968), numai �ntre 1905 ?i 1907, de exemplu, au fost propuse ?aizeci ?i una de defini?îi ale sociologiei!], ne fac s? �n?elegem de ce sociologii britanici � spre deosebire de etnologi ?i �n ciuda lucr?rilor de teren remarcabile � n-au ajuns mult timp, cu siguran?? p�n? spre terminarea celui de-al doilea r?zboi mondial, s? se �profesionalizeze�. P??aniile asocia?iei Sociological Society Pe parcursul verii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i asocia?ia au tr?it un timp �n bun? �n?elegere, fapt atestat de fondarea �n 1909 a unei reviste, The Sociological Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological Society vor r?m�ne, �n majoritate, ață?a?i unei viziuni mai pragmatice asupra disciplinei. �n 1911, pun? ile dintre ei chiar s-au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
chiar c? această din urm? ar trebui s? treac? sub controlul oamenilor ?i al societ??îi, de unde propunerile sale de interven?ie necesar? a autorit??îi publice �n domeniul educa?iei, de unde sprijinul dat de el mi?c?rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea, industrializarea ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al intelectualilor de a explica astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la viziunea lui Ward asupra disciplinei. Un bun exemplu �n acest sens ne este furnizat de Giddings care, la New York, este foarte legat de mediile reformatoare, gra?ie c?rora ob?ine o catedr? de sociologie la Columbia. Din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntre cele dou? r?zboaie mondiale. Poate singurul care nu se potrive?te �n acest concert este Sumner, cel mai spencerian dintre to?i, cel mai european de asemenea. Cu toate c? recent [Simon, 1991] a fost prezentat ca primul sociolog american �profesionist�, acest filosof social a fost �nainte de toate un remarcabil profesor care a atras spre sociologie studen?i pe c�ț de numero?i, pe at�ț de fideli. La Yale, el a l?sat o amintire durabil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
precum Schmoller ?i Wagner. Se �ntoarce �n State convins c? dezvoltarea social? nu poate fi declan?at? dec�ț de grupurile organizate care, �nfrunt�ndu-se �ntre ele, ajung s? conduc? societatea spre progres. Influen?a lui Gumplowicz ?i a altui sociolog austriac pe care l-a citit bine, Ratzenhofer, este evident?. Opera academic? a lui Small conteaz? cu siguran?? mai pu?în dec�ț ac?iunea să militant? �n favoarea sociologiei [Barnes, 1948]. Gra?ie unor fonduri private, �n 1892 s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
insist?m asupra unei particularit??i �n raport cu Europa ?i anume aceea c? institu?ionalizarea sociologiei nu s?a lovit aici de �tradi?iile� doctrinale sau mandarinale care ar fi putut s?-i fr�neze expansiunea. Pe plan teoretic, sociologii americani �?i situau lucr?rile pe linia liberalismului spencerian (Sumner), a darwinismului social (Small), sau �n prelungirea psihologiei tardiene. Destul de rapid �ns?, social scientists-ii au fost invită?i s? se pun? �n slujba societ??îi americane; �n aceast? calitate au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ordonat că �n alte p?r?i. S? mai ad?ug?m faptul c? trebuie s? vedem aici ?i rodul �nr?d?cin?rîi culturale a sociologiei �n societatea civil?, ceea ce nu are echivalent �n b?tr�na Europ? unde sociologii � �n ciuda tuturor eforturilor de �a se pune �n serviciul societ??îi�, a?a cum voia Durkheim � r?m�n percepu?i că esei?ți sau, �n cel mai bun caz, ca teoreticieni, dar nu ca practicieni sociali [Turner & Turner
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu erau la fel � sociologia a reu?it s?-?i impun? prezen?a �n peisajul academic. Dar aceste diferen?e institu?ionale nu ne pot face s? uit?m alte clivaje cruciale care despart profund ț�n?ra comunitate a sociologilor. 1. Pentru unii (Simmel), sociologia nu poate fi dec�ț o ?tiin?? social? particular?, care se consacr? studiului formelor concrete ale vie?îi sociale; pentru al?îi (Worms sau Tarde), sociologia ar trebui considerat? o �filosofie� a ?tiin?elor sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Kahn. Sociologia ?i ?tiin?ele umane �[Sociologia francez?] nu se consider? o disciplin? izolat?, lucr�nd �n domeniul s?u propriu, ci mai cur�nd că o metod? ?i o atitudine fă?? de fenomenele umane. Nu-i nevoie s? fii sociolog pentru a face sociologie. S-au f?cut �n Fran?a cu mult succes, de c?tre alte discipline, numeroase studii care i-au fost atribuite ei. Este cazul ?colii franceze de �geografie uman?�, ai c?rei reprezentan?i, cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
epuiza � era inevitabil că alte discipline, folosind metodele lor proprii, s? o �nt�lneasc? la jum?tatea drumului. Aceste �nt�lniri ar fi fost utile pentru fiecare (?i ele au ?i fost �n numeroase cazuri) dac?, din timp �n timp, sociologul nu ar fi avut aerul unei mame ce asist? cu orgoliu la primii pa?i ai copiilor s?i, d�ndu-le sfaturi. Acest fapt n-a fost �ntotdeauna pe placul unor lucr?tori �nd�rji?i, care aveau con?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au fost fecundate de influen?a sociologic?. Aceast? influen?? a atins chiar �avangardă�. �n timpul anilor care au precedat al doilea r?zboi mondial, Colegiul de sociologie sub conducerea lui Rober Caillois, a devenit un loc de �nt�lnire pentru sociologi, pictori ?i poe?i suprareali?ți. Experien?a a reu?it. Aceast? str�ns? colaborare �ntre sociologie ?i toate tendin?ele sau curentele de g�ndire care au ca obiect omul ?i studiul omului, este una dintre tr?s?turile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acest sens, ca ?i �ns?rcinarea cu desf??urarea de anchete asupra conjuncturii economice ?i sociale a Statisticii generale a Fran?ei [63]. �n sf�r?it, aceast? criz? de legitimitate a fost �nt?riț? de filosofia oficial? pe care sociologii durkheinieni au �mbr??i?at-o �n timpul �genera?iei anilor treizeci� � ceea ce P. Nizan exprimă cu cruzime �n C�inii de paz? (1932). De fapt, dezbaterea intelectual? francez? se deplasa atunci de pe terenul filosofiei sociale pe cel al ideologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de �alienare�, ideologiile de import, comunist? ?i fascist?, nesuprapun�ndu-se exact peste realit??ile na?ionale�. (Aron, �n 43:5). Din toate aceste motive, cine examina profesia �n jurul anului 1930, �n contrast cu entuziasmul ce-i anima pe tinerii sociologi �n jurul anului 1900 sau cu atmosfera de abunden?? ce putea fi resim?it? �n jurul lui 1920 � sociologia francez? d?dea impresia c? respir? anevoios, dac? nu pe aceea c? e epuizat? (Stoetzel �n [3:636]). Portretul lui Durkheim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
condi?iilor individuale, subliniind �ns? caracterul de �reprezentare colectiv?� a nevoilor care se articuleaz? cu comportamentele de consum. Lui �i datoreaz? publicul francez ?i prezentarea unor autori str?ini p�n? atunci ignoră?i: Weber, Pareto, Veblen, ca ?i a sociologilor ?colii de la Chicago pe care i-a ?i vizitat. Sosirea să tardiv? la Sorbona �n 1935 (apoi la College de France �n 1944) că ?i moartea să �n lag?rul de la Buchenwald �n 1945 au privat sociologia durkheimien? de singură
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Tarde (1904) ?i a lui Espinas (1922), Institutul Internă?ional de Sociologie ?i revista acestuia, create de Worms �n 1893, au pierdut doi dintre eminen?îi cercet?tori francezi ai grupului, care nu reprezint? dec�ț o minoritate a sociologilor, din care durkheimienii lipsesc. Eclectismul teoretic al lui Worms, pe de o parte, ?i institu?ionalizarea cresc�nd? a disciplinei �n numeroase alte ??ri, pe de alt? parte, s�nt factorii principali ai dezafect?rîi mediului sociologic internă?ional pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
internă?ional pentru I.I.S. ?i revista să, ale c?ror activit??i ?i-au pierdut ra?iunea de a fi �n absen?a unui cadru unificator pe care Worms (1921) nu va ajunge niciodat? s?-l elaboreze. Doar c�?iva sociologi (Duprat, 1919; Essertier, 1927; Richard, 1937; Maunier, 1929) se vor mai reclamă, pe parcursul anilor dou?zeci, de la o institu?ie al c?rei rol �n popularizarea disciplinei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea n-a fost neglijabil, dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu excep?ia fra?ilor Weber, autori evrei, ?i a lui Ț�nnies care, cu toat? predilec?ia să vizibil? pentru �comunitate� s-a opus mereu folosirii politice a operei sale (1935). C�ț despre autori că Sombart, Michels
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
victoria mediocrit??îi burgheze ?i a unui socialism ?i mai dispre?uit dec�ț un capitalism care le provoca team? [9: 175]. Arhipelagul sociologic �ntr-o ?ar? �n care principalilor �ghizi c?l?uzitori� ai disciplinei le repugna s? se denumeasc? sociologi ?i �n care Societatea german? de sociologie (DGS) se desemna că un �grup esoteric de savan?i�, nu este surprinz?tor c? sociologia, bucur�ndu-se de ?i mai pu?în? recunoa?tere dec�ț de prestigiu, este pu?în �nv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi sociologice. Ca domeniu universitar, sociologia nu avea dec�ț o identitate slab conturat?; nu existau multe catedre rezervate doar sociologiei. Cu tot progresul �nregistrat �n anii dou?zeci, care au permis dep??irea concuren?ei r?ut?cioase a sociologilor izola?i �n profitul unei concentr?ri fructuoase �n grup?ri de teoreticieni rivali, impresia de �mpr??tiere r?m�nea dominant?. Nu exist? ceva �ntre sociologi care s? semene cu solidaritatea persoanelor legate de aceea?i disciplin?. Unii �?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dou?zeci, care au permis dep??irea concuren?ei r?ut?cioase a sociologilor izola?i �n profitul unei concentr?ri fructuoase �n grup?ri de teoreticieni rivali, impresia de �mpr??tiere r?m�nea dominant?. Nu exist? ceva �ntre sociologi care s? semene cu solidaritatea persoanelor legate de aceea?i disciplin?. Unii �?i elaborau limbaje personale pe care nimeni nu le pricepea; că regul? general?, monologurile r?spundeau monologurilor. Germania era o ?ar? care nu avea sociologie, de?i avea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care s? semene cu solidaritatea persoanelor legate de aceea?i disciplin?. Unii �?i elaborau limbaje personale pe care nimeni nu le pricepea; că regul? general?, monologurile r?spundeau monologurilor. Germania era o ?ar? care nu avea sociologie, de?i avea sociologi, a?a cum se pl�ngea unul dintre ei. Cum fiecare voia s? fie original, au devenit cu to?îi marginali, un salon al refuză?ilor, cum spunea ironic la un moment dat Max Weber, descriindu-?i propriul s?u
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]