12,660 matches
-
comercianților Ester și Avram Braunstein, B. a avut parte de o educație îngrijită. Elev mai întâi la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie și economie politică. Întors în orașul natal, și-a inaugurat în 1895 îndelungata-i carieră jurnalistică printr-o colaborare bătăioasă la ziarul local „Lumina”, semnând, de acum înainte, B. Brănișteanu. La începutul lui 1896, cu ajutorul lui C. Mille, intră în
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
V. Voiculescu, aducând puncte de vedere noi, din perspectiva esteticii. Dominant teoretic este volumul Conjuncturi și permanențe (1976), conținând studii de estetică și teorie a artei. Relevante sunt mai ales cele consacrate metodologiilor critice care au preluat instrumentarul psihanalizei, structuralismului, sociologiei, informaticii și ciberneticii. Preocupările teoretice l-au condus pe B. la o abordare implicită a fenomenului literar, astfel încât volumul Destinul unor structuri literare (1979), după stabilirea cadrului cercetării (Despre structură și biologia ei), urmărește câteva motive esențiale („structuri”) în opera
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
afecțiune cardiacă, în ultimii ani trăia mai mult retras. Spirit lucid până la scepticism, inhibat din exces de reflexivitate, cititor insațiabil, bonomul acesta era modestia însăși. Interlocutor agreabil, surâzător, nu făcea caz niciodată de cunoștințele lui în felurite domenii (filosofie, estetică, sociologie, psihologie, economie, politică). Amplul studiu Alexandru Xenopol, teoretician și filosof al istoriei (1928) dezvăluie, în persoana lui B., un exeget cu apetență pentru noțiunile abstracte, sagacitatea comentariului fiind susținută de o cumpănită orientare în mișcarea de idei a vremii. Că
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
din 1924) și, mai ales, la revista „Gândirea”, din al cărei cerc face parte între 1926 și 1938, fiind socotit unul dintre ideologii curentului „gândirist”. Colaborează intens, mai bine de douăzeci de ani, cu eseuri pe teme de filosofie, literatură, sociologie, pedagogie, cu articole, cronici, portrete literare, impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
le raportează la presupuse tulburări somatice sau, uneori, chiar psihice. Ulterior, conceptul de patologie s-a extins. El a fost adoptat Întâi de cercetările privind tulburările de comportament, dificultățile de comunicare, tulburările de adaptare-integrare, făcându-și astfel intrarea și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
trecut sau ca o Întoarcere către sine. Ea are, dimpotrivă, un caracter deschis, zgomotos, atunci când ia forma unor acte de violență sau de exaltare. Existenta unei patologii psihomorale este incontestabilă, dar ea face, din punct de vedere practic, fie obiectul sociologiei, fie al justiției. Acest aspect se datorează interpretării acestor tipuri de manifestare, În special a celor exterioare ca abateri de la norme, motiv pentru care ele sunt reprimate. Prevenirea lor se face prin educație, cultură, instrucție școlară, religie. Toate acestea demonstrează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
23. Damaye, H. Psychiatrie et civilisation. F. Alean, Paris, 1934. 24. De Beauvoir, S. La veillesse. Gallimard, Paris, 1970. 25. Delay, J. și Pichot, P. Abrege de psychologie. Masson, Paris, 1969. 26. Deploige, S. Le conflit de la morale et de la sociologie. Paris, 1927. 27. Dide, M. L’hysterie et l’evolution humaine. Flammarion, Paris, 1935. 28. Dubois, P. L’education de soi-meme. Masson, Paris, 1922. 29. Dupreel, E. Traite de morale. Voi. I-II. PU, Bruxellees, 1967. 30. Enăchescu, C. Tratat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Editată de Catedra de Asistență Socială și Psihologie Socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, sub egida Comisiei Guvernamentale AntiSărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale și a Reprezentanței UNICEF în România, în colaborare cu Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei Director: Prof. univ. dr. Elena Zamfir Colegiul director: Pierre Poupard
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a Incluziunii Sociale și a Reprezentanței UNICEF în România, în colaborare cu Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei Director: Prof. univ. dr. Elena Zamfir Colegiul director: Pierre Poupard Șef al Reprezentanței UNICEF în România Prof. dr. Cătălin Zamfir Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București Prof. dr. Pavel Abraham Universitatea din București Dumitru Călinoiu Director General, Direcția Generală Politici Asistență Socială din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Dorinica Ioan Director, Institutul Național de Criminologie Emilian Stănișor Director adj., Institutul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Politici Asistență Socială din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Dorinica Ioan Director, Institutul Național de Criminologie Emilian Stănișor Director adj., Institutul Național de Criminologie Prof. dr. Ioan Mihăilescu Președintele Institutului Social Român Prof. dr. Ilie Bădescu Președintele Asociației Române de Sociologie Prof. dr. Viorel Prelici Universitatea de Vest, Timișoara Prof. dr. Floare Chipea Universitatea de Stat, Oradea Prof. dr. Maria Roth Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Gelu Duminică Director Executiv, Agenția „Împreună” Prof. dr. Maria Bulgaru Universitatea de Stat, Chișinău Jana Costache Președinte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de adăpost. Scopul acestora este reabilitarea alcoolicului și reintegrarea sa în societate. Una dintre condițiile rezidenței în cămine este abstinența. De asemenea, anumite biserici au început un program paralel de sprijin atât pentru alcoolic cât și pentru familia acestuia. În sociologia religiei este larg acceptată ideea conform căreia credința religioasă influențează atât viața individului, cât și a comunității. Datorită acestei relații dintre credință și comportament în societatea pluralistă contemporană pot să apară situații conflictuale nu doar la nivel teoretic, ci și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vedere cele prezentate mai sus, se poate afirma că nu există o definiție general acceptată, univocă, asupra a ceea ce este normalitatea. Există, însă, în această direcție un efort susținut și multe încercări din partea practicienilor și cercetătorilor din domeniul psihiatriei, psihologiei, sociologiei, antropologiei, deși demersurile lor se dimensionează conceptual foarte distinct, având în vedere diferențele de conținut conceptual ce se impun între normalitatea clinică și cea socială, spre exemplu. Pentru realizarea acestui deziderat, D. Offer și M. Sbashin au încercat să readucă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de intervenție. Despitalizarea persoanelor cu tulburări mentale reprezintă o direcție esențială de acțiune a asistenței sociale, astfel încât, prin posibilitățile terapeutice pe care le are comunitatea, aceste persoane să se poată bucura de viață obișnuită. Nici una dintre științele socioumane (psihiatria, psihologia, sociologia etc.) nu-și poate asuma ambiția de a fi o reprezentare (teorie) generală despre om. Acesta este motivul pentru care intervenția în favoarea omului aflat într-o situație limită (în dificultate), așa cum este persoana cu tulburări mentale, se poate desfășura mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vieții lor să fie mai satisfăcătoare și mai productivă. Așa cum afirma Freidson (1970), medicalizarea din ce în ce mai accentuată a societății contemporane, manifestată prin extinderea medicinei și a modelului medical la zone nemedicale ale vieții sociale, a deschis oamenilor de știință din domeniile sociologiei și psihosociologiei drumul în dezvoltarea studiilor care să evidențieze rolul aspectelor psihosociale ce stau la baza investigațiilor și intervențiilor din domeniul îngrijirii sănătății. Toate acestea apar în condițiile în care atacurile virulente la adresa medicalizării societății au venit chiar din interiorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
C.L. (2000), „The development and validation of the sense of support scale”, în Behavioral Medicine, decembrie. Friedman, H.S. (2002), Autovindecarea și personalitatea. De ce unii rămân sănătoși, iar alții sunt învinși de boală, Editura Humanitas, București. Goodman, N. (1992), Introducere în sociologie, Editura Lider, București. Hahn, D.B.; Payne, W.A., [1991, 1994] (1997), Focus on Health, WCB/McGraw-Hill, Boston. Hamingway, H.; Marmot, M. (1999), „Psychosocial factors in the aetiology and prognosis of coronary heart disease: systematic review of prospective cohort studies”, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
psychological and social factors on organic disease: A critical research on coronary heart disease”, în Annual Review of Psychology. Lelord, F.; André, C. [2001] (2003), Cum să ne exprimăm emoțiile și sentimentele, Editura Trei, București. Lupu, I.; Zanc, I. (1999), Sociologie medicală. Teorie și aplicații, Editura Polirom, Iași. Orford, J. [1992] (1998), Psihologia comunității. Teorie și practică, Editura Oscar Print, București. Sarason, S.; Sarason, I.; Pierce, G. (2003), „Social support. An interactional view”, în Zani, B.; Palmonari, A. (2003) (coord.), Manual
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ȘI TELEVIZOR Prof. univ. dr. IOAN DRĂGAN, director al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare Introducere În cadrul unor contracte de cercetare cu Consiliul Național al Audiovizualului, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București) a realizat în 2004 și 2005, în calitate de contractant unic sau de asociat cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională SA, două proiecte: primul a constituit o premieră în țara noastră prin tema și metodologia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de cercetare cu Consiliul Național al Audiovizualului, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București) a realizat în 2004 și 2005, în calitate de contractant unic sau de asociat cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională SA, două proiecte: primul a constituit o premieră în țara noastră prin tema și metodologia de studiu având ca obiect „Evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune” (2004, iulie și noiembrie), iar al doilea, „Analiza comportamentului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
efecte observate de Grebner se pot extinde și chiar pot fi mai mari în cazul copiilor a căror capacitate de distingere a realității și de selectare a mesajelor este mult mai scăzută. Cercetarea efectuată de Centrul Urban și Regional de Sociologie (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare la comanda CNA în noiembrie 2005, pe un eșantion de 1.100 de elevi, cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de această vârstă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mediatizarea consumului de alcool, tutun și droguri în programele televizate Drd. MARIA LIVIA ȘTEFĂNESCU Universitatea din București Introducere Prezentul articol realizează o sinteză a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație grila de vară și grila de toamnă. Cele două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
realizarea lor”. Lucrarea are o importanță deosebită în metodologia științelor sociale și generează o utilitate atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, fiind de un real folos studenților, cercetătorilor și practicienilor din mai multe domenii: asistență socială, psihologie, sociologie, antropologie, economie, istorie, științe politice, politici publice, management, administrație publică, urbanistică. Încheiem prezentarea acestei lucrări făcându-vă cunoscută opinia lui Robert K. Yin despre importanța și avantajele pe care le implică utilizarea unei astfel de tehnici: „...studiile de caz sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2002, p.79. H. Stahl arată că în investigația sociologică propriu-zisă, termenul de interviu, utilizat mai mult în domeniul găzetăresc, nu este potrivit. Acest termen are, în concepția lui H. Stahl, o accepțiune mult mai restrânsă decât convorbirea sau ceea ce sociologii francezi numesc entretien (cf. Stănoiu, 2002, pp. 242-243). De altfel și Brimo precizează că utilizează termenul de interviu în accepțiunea de entretien. Metodologia criminologică, deși a adoptat termenul de interviu, îi conferă, de asemenea, o accepțiune mai largă, și anume
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
-J. Rousseau în Franța (1750-1800), din care a tipărit un prim volum în 1999 (L’Oeuvre, le texte et șes ailleurs), unde receptarea lui Rousseau că ideolog, pedagog, personaj literar, subiect de anecdotica ș.a.m.d. slujește deopotrivă istoriei literare, sociologiei și evoluției comparative a mentalităților. A redactat cursuri universitare (Literatura secolului al XVIII-lea), a tradus în română din Barbey d’Aurevilly (Diabolicele), Gérard de Nerval (Aurelia), Eugen Ionescu (Jurnal în fărâme) ș.a., dar și în franceză, din V. Voiculescu
BADESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
și epocă (următoarele intitulându-se O descriere a operei, glose, jurnal și Triumful unui marginal). Folosindu-se de întreg arsenalul istoriei literare (de la documentele de arhivă până la mărturiile contemporanilor), C. nu ezită, atunci când e cazul, să apeleze și la instrumentele sociologiei, ale istoriei etc. Pentru a elucida sau măcar spre a aproxima datele referitoare la familie, școală, viață, boemă, slujbe, iubite, colegi, prieteni, el investighează toate sursele posibile (armată, biserică, instituții administrative), refăcând cu exactitate și cu un remarcabil talent de
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
și în societate, în general prin reducerea inegalităților sociale și sporirea șanselor în fața școlii pentru copiii în situații de risc. Exemplu de practică pozitivă LOCURI SPECIALE PENTRU ROMI LA FACULTATE ȘI LA LICEU Încă de la începutul anilor ’90, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București a oferit câte 10 locuri anual la profilul asistență socială pentru reprezentanții etniei rromilor, pe principiul discriminării pozitive sau acțiunii afirmative, fiind conștientizată nevoia de a avea asistenți sociali rromi care să lucreze în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]