11,582 matches
-
niște poziții cu atît mai moderate, cu cît sectoare ale armatei se opun ferm legalizării sale. Pe 10 iunie 1976, cincisprezece partide politice sînt legalizate, dar nu și PCE. Acesta va trebui să treacă printr-o recunoaștere formală a monarhiei spaniole, fapt ce nu este o neînsemnată concesiune pentru un partid încă profund marcat de apărarea Republicii în timpul războiului din Spania. De abia la 16 aprilie 1977, adică cu două luni înainte de primele alegeri legislative de după franchism, PCE este legalizat. El
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
stabilității sociale și politice. Acceptarea monarhiei, criticile repetate față de Uniunea Sovietică, sosirea cadrelor și a conducătorilor din exil, creează o lipsă de înțelegere din ce în ce mai evidentă în partid. O dezbinare are loc între o conducere aflată mult timp departe de realitățile spaniole și influențată de tezele PCI și PCF, și o bază care este în continuare foarte atașată marxism-leninismului și Uniunii Sovietice. Teoria lui Carrillo, popularizată în lucrarea sa Eurocomunism și stat, asupra posibilității de a întoarce marile aparate ideologice ale statului
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Bruxelles, din ianuarie 1974. Ea poartă încă de la început trăsăturile caracteristice ale eurocomunismului: divergențele dintre partide sînt afirmate în mod public. De asemenea, conferința este deschisă presei. O analiză asemănătoare privitor la chestiunile internaționale este făcută de către partidele comuniste: italian, spaniol, francez, finlandez și de alte cîteva mici partide. Această convergență se manifestă din nou la conferința de la Berlin a partidelor comuniste și muncitorești din Europa, în 1976. Summit-ul de la Madrid, din martie 1977, ocupă prim-planul scenei mediatice. Presa
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
studiu de cazuri individuale 1. De exemplu, diferențele de apreciere între partidele comuniste asupra Pieței Comune și a viitorului ei se măresc. Opoziția PCF-ului față de intrarea Spaniei va antrena chiar un schimb de scrisori deosebit de aprinse cu partidul comunist spaniol. Divergențele erau de natură dublă. Exista la șeful comuniștilor francezi o voință legitimă de apărare a agricultorilor francezi, îndeosebi a viticultorilor. Dar această voință avea uneori iz naționalist, care știrbea îndeosebi bazele internaționale ale unei solidarități muncitorești. Dar mai ales
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de apărare a agricultorilor francezi, îndeosebi a viticultorilor. Dar această voință avea uneori iz naționalist, care știrbea îndeosebi bazele internaționale ale unei solidarități muncitorești. Dar mai ales, Comunitatea Europeană era percepută diferit de PCF și de PCE. În timp ce pentru comuniștii spanioli, ea reprezintă o garanție împotriva oricărei reveniri a unui regim autoritar în țările membre, ea nu reprezintă pentru PCF decît Europa trusturilor, a marelui capital care dăunează vieții democratice. Divergențele de vederi devin fundamentale în anii '80. Astfel, proiectul uniunii
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
problemă ce va lua partidului mai mulți ani să o rezolve. Implozia PCE PCE, la sfîrșitul anilor '70, acumulează în sînul său un mare număr de contradicții, care vor exploda în momentul schimbării conjuncturii. Criza economică afectează puternic clasa muncitoare spaniolă și îndeosebi industria grea și regiunile (Andaluzia și Catalania) în care PCE este cel mai bine reprezentat. Conducerea încearcă totuși să asigure pacea socială pentru a consolida procesul democratic, dar fără a ține cont de via nemulțumire de la baza sa
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
reproșează lui Santiago Carillo că s-a ocupat exclusiv de consolidarea democrației, neglijînd interesele clasei muncitoare. Conducerea trebuie de asemenea să administreze relațiile complexe cu partidele din regiunile tradițional opuse centralismului madrilen. Aceasta nu reprezintă decît expresia crizei statului central spaniol. Bascii cer o mai mare autonomie internă și puternicul partid socialist unificat al Catalaniei (PSUC) refuză, în ianuarie 1981, noțiunea de eurocomunism. În fiecare criză, Carrillo intervine într-o manieră autoritară și își impune propria linie. El crede că poate
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Spania-Unitate comunistă (PTE-UC). El beneficiază în această epocă de ajutorul lui Ceaușescu și a liderului nord-coreean, Kim-Il-Sung. Acești ani de lupte interne au vlăguit PCE. Numeroși observatori îl consideră mort, chiar dacă o reflecție nouă asupra rolului, identității și locului comuniștilor spanioli a continuat. Au loc contacte în toate părțile cu numeroși decepționați de gestionarea socialistă. În sfîrșit, sindicatul comunist, Comisiile Muncitorești (CCOO) deși străbătute și ele de numeroase curente rezistă mai bine și devin chiar una dintre singurele contra-puteri în fața socialiștilor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Au loc contacte în toate părțile cu numeroși decepționați de gestionarea socialistă. În sfîrșit, sindicatul comunist, Comisiile Muncitorești (CCOO) deși străbătute și ele de numeroase curente rezistă mai bine și devin chiar una dintre singurele contra-puteri în fața socialiștilor. Viitorul comuniștilor spanioli se va construi plecînd de la aceste elemente diferite. Criza și prăbușirea PCF Ca urmare a eșecului uniunii stîngii, PCF se trezește confruntat cu problemele inserției sale în societate și în viața politică franceză. Izolat pe plan intern, el face față
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a referendumului împotriva aderării Spaniei la NATO. PCE-ul se regăsește nu numai alături de nenumăratele sale fracțiuni, ci și împreună cu numeroși progresiști, pacifiști, ecologiști și cu cei fără partid. Dinamica unitară conduce la destinderea relațiilor în ansamblu a mișcării comuniste spaniole, dar mai ales la stabilirea unei grupări electorale a cărei coloană vertebrală o constituie PCE-ul: Izquerda Unida, IU (Stînga Unită). Dincolo de PCE și PCPE, ea regrupează mici formațiuni din stînga PSOE și personalități decepționate de conducerea lui Felipe Gonzales
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sînt în continuare modeste: 4,6% la legislativele din 1986 și 5,3% la europenele din 1987. Acest procedeu le permite comuniștilor să iasă din izolarea lor și să reînnoade legăturile cu noile mișcări sociale. Această renovare a mișcării comuniste spaniole, care influențează și sindicatul Comisiilor muncitorești, îi permite conducerii să încerce dificila joncțiune cu vechea tradiție a mișcării muncitorești, încă puternic prezentă în unele regiuni industriale ale Spaniei, ca Asturia și Catalania, și aspirațiile noilor pături sociale care urmează marele
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și sindicatul Comisiilor muncitorești, îi permite conducerii să încerce dificila joncțiune cu vechea tradiție a mișcării muncitorești, încă puternic prezentă în unele regiuni industriale ale Spaniei, ca Asturia și Catalania, și aspirațiile noilor pături sociale care urmează marele dinamism economic spaniol. Conștient de lipsa de carismă a sa și de riscul noilor probleme interne, Gerardo Iglesias părăsește Secretariatul general în februarie 1988, pentru a-i lăsa locul lui Juan Anguita, popularul primar al Cordobei. Acesta sprijină prioritatea acordată de către PCE în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a dispărea, a reușit deci o redresare spectaculoasă. El se află la o răscruce de drumuri. O amplă dezbatere are loc în cadrul PCE-ului de mai mulți ani încoace. Rezultatul ei va determina în mare măsură identitatea și viitorul comuniștilor spanioli. Pentru unii, PCE-ul trebuie să se contopească cu Stînga Unită. Pentru ceilalți, PCE-ul trebuie să-și continue existența independentă, deoarece el are propria sa identitate și propriile interese. Discuția este departe de a fi încheiată. De capacitatea și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
populațiilor europene. Fie că este vorba despre imigrarea politică și/sau economică, comuniștii au pus pe picioare organizații de primire, de integrare în țara gazdă și de luptă împotriva regimurilor din țările de origine. Acesta a fost cazul imigrației italiene, spaniole și portugheze. * Ele au reprezentat adesea, pentru dreapta politică și pentru patronat, poli permanenți ai revendicărilor și gardieni vigilenți ai achizițiilor sociale. Punînd în discuție prin discursurile lor și, din cînd în cînd, prin practicile lor ordinea stabilită, ele au
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ISR) KKE Partidul Comunist Grec KPD Partidul Comunist din Germania (pînă în 1956) KAPD Partidul Muncitoresc Comunist din Germania KAPN Partidul Muncitoresc Comunist din Olanda Kominform Biroul de Legătură al Partidelor Comuniste PCB Partidul Comunist din Belgia PCE Partidul Comunist Spaniol PCF Partidul Comunist Francez PCI Partidul Comunist Italian PCL Partidul Comunist Luxemburgez PCP Partidul Comunist Portughez PCUS Partidul Comunist din Uniunea Sovietică POB Partidul Muncitoresc Belgian PSI Partidul Socialist Italian PSOE Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol SED Partidul Socialist Unificat (fosta
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
anularea căsătoriei sale, fiindcă Papa avea dreptul să desfacă mariajele monarhilor care nu aveau urmași. În eventualitatea unei astfel de decizii, Ana ar fi fost returnată Spaniei, sau, într-un caz mai fericit, ar fi fost trimisă să guverneze Olanda Spaniolă (Belgia de azi, n.n.). În conformitate cu Legea Salică, regina căpătase autoritate absolută, datorită nașterii moștenitorului tronului, și putea acționa ca regentă la moartea soțului său. De această poziție beneficiase atât mama lui Ludovic al XIII-lea, Maria de Medicis, cât și
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
forță se ascundea în această femeie, care a apărat până în ultima clipă tronul ce avea să revină fiului său. După această decizie, vreme de unsprezece ani, interesele Franței au fost reprezentate de doi străini: regina-mamă Ana de Austria, o prințesă spaniolă și de către consilierul acesteia, sicilianul Giulio Mazarini, care era cunoscut în Franța sub numele de Jules Mazarin. Copilăria Regelui Soare din perspectiva oficială și cea apocrifă Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într un mediu armonios
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
tronului de către familia sa. Complotul a fost descoperit în 1650 și s-a finalizat cu arestarea conspiratorilor, însă sora lui Condé, doamna de Lonqueville, l-a chemat în ajutor pe mareșalul Turenne, căruia i-a propus o aliere cu trupele spaniole pentru a-i elibera fratele. Armata casei regale a reușit să-l înfrângă pe Turenne și pe aliații săi. De asemenea, în încercarea de a detensiona situația, Mazarin l-a eliberat pe Condé. Cardinalul, temandu-se pentru viața sa, a
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
vieții. Anna de Austria și Mazarin se confruntau cu lipsa de încredere manifestată de parizieni, care întotdeauna i-au privit cu reticență. Reprezentanții poporului au explicat de mai multe ori că nu aveau motive să se încreadă într-o prințesă spaniolă, care nici după douăzeci de ani de trăit în Franța nu reușise să elimine puternicul accent spaniol pe care îl avea atunci când 28 Abbé de Choisy Mémoire pour servir à l'histoire de Louis XIV, G. Mongrédien, Mercure de France
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
i-au privit cu reticență. Reprezentanții poporului au explicat de mai multe ori că nu aveau motive să se încreadă într-o prințesă spaniolă, care nici după douăzeci de ani de trăit în Franța nu reușise să elimine puternicul accent spaniol pe care îl avea atunci când 28 Abbé de Choisy Mémoire pour servir à l'histoire de Louis XIV, G. Mongrédien, Mercure de France, colecția Le Temps retrouvé, Paris, 1966, passim. conversa în franceză. Cu atât mai puțin se puteau încrede
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
scurt timp, tratatul de la Ryswick din 1697 a pus capăt celor nouă ani de război european. Ludovic a returnat Catalonia și a obținut suveranitatea permanentă asupra Alsaciei și a Strasbourgului. Însă, la scurt timp, avea să izbucnească războiul de succesiune spaniolă, ultimul mare război din timpul lui Ludovic al XIVlea. Între 1701 și 1714, marile puteri europene s-au aliat pentru a bloca o posibilă unificare a regatelor Spaniei cu cel al Franței sub un singur monarh. În 1700, Carol al
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
a acestui pact, Filip a rămas regele Spaniei, însă a fost îndepărtat de la linia de succesiune franceză, prevenind astfel o posibilă unire a celor două țări la moartea regelui Ludovic al XIV-lea. Austria a obținut marea majoritate a teritoriilor spaniole din Italia și din Olanda, iar cel mai important lucru pentru toate țările Europei de Vest a fost oprirea expansiunii Franței, realizându-se în final un echilibru al puterilor.
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Dali, Portret ecvestru al lui Carmen Bordiu-Franco, 197426 Salvador Dali, Sărbătoare Sf. Lucia la Villamalla, 192127 Analizând poeziile lui Max Blecher, Radu G. Țeposu observa că acestea au ,,ceva din extravaganțele hiperestetice ale iraționalității concrete, pe care le cultiva pictorul spaniol, vizibile cu precădere în decupajul imaginii, de o gratuitate stridentă și calofilă, în asocierile deconcentrate de simboluri și reprezentări"28. Criticul observa rolul important pe care-l are inconștientul în toată opera autorului, nu numai în poeziile sale. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. Ortega Y Gasset, Jose, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a cărții, arhivelor și bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000. Paul, Patrick, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
167. 305 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed, cit., p. 11. 306 Jose Ortega Y Gasset, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a cărții, arhivelor și bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000, p. 159. 307 Ibidem. 308 Ibidem, p. 160. 309 Max Blecher, op. cit., p. 23. 310 Ibidem, p. 24. 311 George Bacovia, Sonet, în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]