4,124 matches
-
curent cultural/literar sau întro orientare tematică Primul poetfilozof care a impus canonul modernist în lirica românească a fost Lucian Blaga, cu al său volum publicat în 1919 Poemele luminii. Poezia care deschide volumul este o artă poetică: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Modernitatea acestei creații este evidentă în construirea viziunii poetice, structurată pe ideea dualității cunoașterii (cunoașterea paradiziacă și cea luciferică). Apelând la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
imagini care exprimă opțiunea lui estetică. Imaginea sinestezică din enunțul de intitulare - corola de minuni a lumii - figurează misterele existenței ca reprezentare sferică, perfectă (corola), de o miraculoasă frumusețe și armonie (simbolul floral), care sunt însă fragile, inefabile, ușor de strivit. În textul poetic, corola mundană se asociază altei imagini, definitorie pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume Această cale este detaliată în prima secvență poetică. „Protagonistul“ spectacolului liric apare aici în ipostaza eului cunoscător, fascinat de misterele existenței, deschis comu nicării osmotice cu universul: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / și nu ucid / cu mintea tainele, ce lentâlnesc / în calea mea / în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Versul incipit reia enunțul din titlu, reliefând legătura afectivă a eului liric cu universul integrator. Ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personal al unui director de școală, care-și exprimă pozițiile în niște e-mail-uri foarte antipedagogice trimise ziarului Figaro și care precizează: Dacă un număr tot mai mare de francezi consideră că Educația națională este în faliment e fiindcă ea iese strivită din treizeci de ani de pedagogism [...]. Pedagogismul va fi produs generații întregi de ignari care, de exemplu, asigură rate de audiență record pentru cele mai stupide programe de televiziune". Alt membru al rețelei este Michel Delord, de la Societatea Matematică din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Labiș de o mare încărcătură lirică, metafora „păsării cu clonț de rubin" fiind a nesfârșitului tăvălug al zeului morții: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
între suferința și dorința de a construi un „nemaivăzut altar”. Eminența artistică e asociată aici unei virtuți răzbunătoare: „Înfrigurat de-un singur gând... I-ai dat răspunsul răzvrătit: Mai pot!” Verbele violente sparg cadrul tradițional al baladei: „a smulge”, „a strivi”, „a încinge”etc. Confictul între cele două personaje e rezolvat în favoarea creației, simbolul unei puteri eterne „o floare albă”. În poezia lui Labiș există o permanentă încercare de a oferi o viziune proprie atât asupra realității înconjurătoare cât și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
care devine apăsător, amintind prezentul. Vitalitatea inițială purta în sine germenul morții și răzbunarea n-a întârziat să apară: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin.” Oboseala devine izolatoare, un spațiu de protecție. Propozițiile încep să se articuleze greu, energia primelor versuri nu mai există: „Și uită-te, -i rece dar trece Fiorul fierbinte de care ni-i frică.” (Uită-te
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fac dintr-un om plin de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
poseda (sau de a fi posedat de) un membru supradimensionat. Cel care visează își măsoară forța sau virilitatea după mărimea penisului sau puterea erecției. În sfârșit, dacă elefantul atacă sau se arată a fi agresiv, exprimă frica de a fi strivit (vezi acest cuvânt) de o forță (umană sau circumstanțială) exterioară amenințătoare. Girafă Animal puțin reprezentat în simbolism, girafa exprimă, probabil dorința de a urca, de a se detașa, de a nu se mai lăsa copleșit de preocupări materiale meschine sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
invită la distracție, la pauză, la micșorarea efortului (pentru a-l relua mai susținut odată recreația încheiată); dacă elevii sunt așezați pe rânduri, atunci se recomandă rigoarea: cel ce visează trebuie să fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
recreația încheiată); dacă elevii sunt așezați pe rânduri, atunci se recomandă rigoarea: cel ce visează trebuie să fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
așezați pe rânduri, atunci se recomandă rigoarea: cel ce visează trebuie să fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
recomandă rigoarea: cel ce visează trebuie să fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și este angajat într-un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și este angajat într-un proces de purificare, fără îndoială prea violent și prea radical; - când este strivit, înseamnă că, este sub tutela unei autorități mult prea puternice. Îi sunt oprimate atât gândurile, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și este angajat într-un proces de purificare, fără îndoială prea violent și prea radical; - când este strivit, înseamnă că, este sub tutela unei autorități mult prea puternice. Îi sunt oprimate atât gândurile, cât și acțiunile. Se întâmplă și ca cel ce visează să vadă o ființă dragă, chiar propriul copil, strivit de o mașină, un tren etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
violent și prea radical; - când este strivit, înseamnă că, este sub tutela unei autorități mult prea puternice. Îi sunt oprimate atât gândurile, cât și acțiunile. Se întâmplă și ca cel ce visează să vadă o ființă dragă, chiar propriul copil, strivit de o mașină, un tren etc. Visul subliniază temerile sale profunde (angoasele referitoare la oamenii pe care îi iubește), dar indică și o legătură afectivă sufocantă, strivitoare și recomandă, în acest caz, o atitudine mai senină și mai destinsă în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
transcendența. Ieșirea omului din timp înseamnă existenței schimbătoare cu realul transcendent în esență, relevat celor aleși, urmați de credincioși. Astfel sensul existenței își are sediul în Istoria sacră. Blaise Pascal afirmă că [...]. Însă în cazul în care Universul l-ar strivi, omul ar fi încă mai nobil decăt ceea ce-l ucide pentru că el știe că moare, iar avantajul pe care Universul îl are asupra lui, acest Univers nu l cunoaște. Pascal consideră că omul e o mare enigmă, pe care găndirea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
poate scăpa din prinsoare - nici măcar lumina. La început, o gaură neagră este, aidoma celorlalte stele, ca un imens glob de gaz fierbinte - compus în special din hidrogen. Dacă ar fi lăsat în voie, un glob suficient de mare ar fi strivit de greutatea propriei gravității; materia s-ar îndesa până când globul s-ar transforma într-o masă minusculă. Din fericire pentru noi, stelele nu suferă un astfel de colaps, fiindcă mai există o forță care acționează: fuziunea nucleară. Când un nor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în mod tipic urmate de universitari de nivel modest; proiectele etnopedagogice par să-și fi pierdut elanul și prestigiul. Până și demagogii politici abordează rareori astfel de probleme. Sub comunism, majoritatea personalităților care dezvoltaseră programe de educație națională au fost strivite. Unii au murit în Gulagul românesc, iar alții au reușit să-i supraviețuiască, dar nu au mai izbutit să-și reia activitatea lor temeinică, alții au emigrat ori au practicat forme diferite de ketman, în vreme ce pedagogii și-au revenit foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu restul de lanț și cătușa pe încheietură ține, împreună cu o mână liberă, făclia libertății. Mâna cu cătușa ia făclia și aprinde cu flacăra ei litere scrise pe fondul negru : „25 octombrie 1917”. Un ciocan greu, mânuit de mâini puternice, strivește machete, coloane, frontoane, ziduri de clădiri așezate pe o masă reprezentând Vechiul. Puternicul fierar, dezbrăcat până la brâu, lovește acum cu socoteală în materia sfărâmată conturând o seceră. O așază pe masa de lucru, pune ciocanul în interiorul semicercului ei, cu coada
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
contracarează amuzant și omenește gravitatea dialogurilor conspirative despre grevă și manifeste. În spațiul audiovizual creat de Pintilie și echipa lui, extraodinarul chip al Irinei Petrescu nu mai aparține unei uteciste ilegaliste, e chipul fragil al Frumuseții Drepte ce va fi strivită inexorabil de Brute. De fapt, Lucian Pintilie redescoperă în Duminică la ora 6 atitudinea artistică a lui S.M. Eisenstein din Lunca Bejinului (1937). O tragedie familială, tatăl, culac (chiabur), își ucide fiul care a trecut de partea colhoznicilor. Acest caz
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ordine într-un aproape război civil. Sute dintre ei sunt răniți și arestați. De peste tot, o imagine apărea tot mai pregnantă, impunându- se conștientului colectiv : tânărul slab și pletos, cu mâinile goale, întruchiparea liber tății și firescului în relațiile omenești, strivit de insul înarmat și în uniformă în spatele căruia se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În februarie, în Italia iese pe ecrane Anchetă asupra unui cetățean mai presus
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200 g smântână, 100 g iaurt, o lingură de ulei, o lingură de zeamă de lămâie Tocăm verdețurile, le condimentăm și le amestecăm cu smântâna, iaurtul, uleiul, oțetul și cu un ou strivit cu furculița. Turnăm acest sos pe un platou, peste care adăugăm ouăle tăiate în două cu gălbenușul în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vas făina, praful de copt și untul până se face compoziția ca fărâmiturile de pâine, apoi se adaugă zahărul, merele și stafidele. Se toarnă ceașca de vin, ouăle bătute și la urmă zmeura, apoi se amestecă ușor, ca să nu se strivească zmeura. Se toarnă compoziția în tavă și se dă la copt, la temperatură de 190 de grade; se lasă până când prăjitura devine aurie. Se lasă la răcit, apoi se pudrează cu zahăr. Se servește dimineața la cafea sau ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de esență de vanilie, 50 g zahăr tos, zmeură, pentru ornat 25 g ciocolată albă și 25 g ciocolată de lapte topită. Puneți gelatina cu 5 linguri de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați până se topește. Striviți zmeura, apoi adăugați sucul de lămâie, gălbenușurile și albușurile bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți într-un vas și răciți timp de 4 ore. Înmuiați vârful
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]