4,463 matches
-
Fundoianu). Semnând B., W. sau Const. Meletie, Fundoianu recenzează, într-un limbaj critic surprinzător de matur, și texte de C. Stere (Carnetul unui solitar din „Viața românească”), E. Lovinescu (Revizuiri literare din „Flacăra”) sau volume de poezie de B. Nemțeanu (Stropi de soare), A. Steuerman-Rodion (Spini) și regina Maria (Visătorii de vise). Poziția critică, oarecum insolită în epocă, a lui E. Lovinescu este urmărită cu atenție și devine obiectul unor analize negativiste, doar în parte susținute prin argumentație: C.D.B., Note. Autoanaliza
ZARI SENINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
reale recunoscute. Concordanța între concretețea gestului specific tușului și peniței în cazul materialității părului sau a ciorapului de damă este contrazisă în cazul proiectelor tradiționale. Cu toate acestea, semnele astfel realizate tind să devină materii credibile, aparținând lumii materiale. MANIERA STROPILOR ÎN LITOGRAFIE (fr. crachis) Acest tip de manieră, prin texturile rezultate, se apropie de performanțele tușului pulverizat cu ajutorul unui suflător sau prin stropirea cu o pensulă prin sită (șablon). Semnele obținute sunt asemănătoare cu cele realizate prin picăturile de tuș
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care se află la originea oricărei materii cromatice, în acest caz al tușului, creează structuri punctiforme mai mult sau mai puțin dense, în funcție și de densitatea materială a cernelii respective. Dacă privim cu o lupă forma figurată de un strop de cerneală, vom constata că este practic o repetiție în miniatură a petei mari figurate. Acest lucru se respectă chiar și în cazul așa-zis al culorilor plate, de exemplu, al punctul rezultat din raster, cu deosebirea că densitatea pigmentului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
afacerile semilegale pe care le fac cu acordul tacit al celorlalți. Va vedea și cum se redefinește omul politic ajuns pe scaunul de deputat: nu ca un ales, ci ca un stăpân. Un vechil pe moșie. Orice fire cu un strop de simț etic ar ceda. Ar lua-o razna, și-ar da demisia sau ar încerca să-și reformeze colegii și abia apoi ar lua-o razna. Munca de gunoier e de o mie de ori mai acceptabilă: te mânjești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
articulație a gândirii eminesciene, în așa-numita Poveste a magului călător în stele: "Cum picături ce sorb/ Toate razele lumii într-un grăunte-uimit,/ În el îs toate ce-a gândit". Asta înseamnă: Omul, nu neapărat de geniu, este ca un strop de ploaie sau o boabă de rouă ce oglindește, uimit(ă) de ceea ce i se întâmplă, universul. (Să se observe analogia cu ochiul.) La rândul lor, gândurile sale îl reflectă, pe el în calitate de oglindă a macrocosmosului. Avem garanția ontologică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
salvator pe care să poposească pentru recreare după atâtea furtuni și lupte de ceea ce se cheamă viață. Inima mea e însetată după tine, întocmai cum se simte un explorator ce se găsește în mijlocul unui deșert și nu mai are nici un strop de apă răcoritoare!... Nu mă îndoiesc că și inima ta tot de aceeași sete e cuprinsă, ba, poate și mai mult. Le-am scris tuturor într-un plic, amintind doar tangențial și despre tine, căci ție îți rezervasem aceste rânduri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în gazdă la Candide Paraipam, gospodar de frunte care avea două fete ce nu se mai săturau s-o privească pe Mia, care era ca un „crin pe deplin înflorit”. A făcut o mică escapadă de două zile, furând un strop de fericire. Urma să vină la vacanță. A venit în împrejurarea că războiul era iminent. Vedeam acest lucru după ordinele ce se primeau de sus. Depindeam de atâția factori ce se împotriveau fericirii noastre”. Băiliești, 24 mai 1941 Scrisă între
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mă duc înapoi la Răcăciuni, am ștampila pusă pe biletul de voie, centrul de recuperare mintală de acolo! sala delimitează pe secvențele așteptării, purtările sociale induse, cea de așteptare minimă și mai scapă de determinisme, păcat de afișul fiecăruia, fiecare strop de rigiditate un strop de infecție! arătînd celui care se stîrnește prin mine biletul de voie, îl citește, i l-am luat, răspund tare și în amănunte de efect, vorba răstită, modelul în cunoscuta inhibare a celorlalți, retorica de voiaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Răcăciuni, am ștampila pusă pe biletul de voie, centrul de recuperare mintală de acolo! sala delimitează pe secvențele așteptării, purtările sociale induse, cea de așteptare minimă și mai scapă de determinisme, păcat de afișul fiecăruia, fiecare strop de rigiditate un strop de infecție! arătînd celui care se stîrnește prin mine biletul de voie, îl citește, i l-am luat, răspund tare și în amănunte de efect, vorba răstită, modelul în cunoscuta inhibare a celorlalți, retorica de voiaj și bonusul oferit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de icoana dezvăluirii limbajului însuși! halta Supuru de Jos punct hidrologic, Cotele apelor rîurilor în copilăria radio, 11,57, după Cotele apelor Dunării, înaintea mesei de prînz, Crasna regularizări de maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele, țărancele încearcă ușa, cerșetoarea țiganca deschide, mă! flutură prin vagon spre capătul celălalt, nemișcată în geam, țin fata de mînă și îmi urmez drumul, dacă trenul se urnește din șosea într-o varietate fizionomică a Sălajului, față rotundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și retur", orașul de asfalt în faliment, moarte naturală pe caniculă, alimentăm la "Rompetrol", scurgere de videoinformații pe pompă, Giurgiulești coasta de dincolo la puterea Domnul, cum ne mîi prin autogară și microbuze! irigă Parcul CFR cu pămîntul pietrificat sub stropi, Brateșul ochi de gol, Tîrgu Bujor 26 "Romstal", culmea toată bordura Prutului pe rîpă, la fel curge decindea, delphinium cavaleri, nemțoaice, le mai zice și găinușe! rămîne cum am stabilit, tăișul deviat peste coline, ce să întorci din spinările lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de istorie, de referință pentru științele MARII din Romania, pentru calitatea de excepție a școlii biologice ieșene. Distinse și mult drag PROFESOR Gheorghe MUSTAȚĂ, mult prețuit prieten și coleg de clasă de vârstă, vin la aniversarea domniei tale cu un strop de apă sărată de la MAREA CEA MARE, cu farmecul nopților de vară pe întinderile albastre, cu zgomotul puternic, tonifiant al valului de furtună, cu gustul ușor sălciu al cetății autumnale și punându-le pe toate la un loc, bine amestecate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
noi concentrați la ceea ce vedeam și auzeam, nici n-am observat că un norișor cît o nucă a apărut la vest, deasupra Miorcaniului. Cît noi ne mai frăsuiam pe acolo, nucușoara se transformă cît ai clipi într-un uriaș balaur. Stropi mari, generoși, deschid concertul ploii. Apoi se dezlănțuie stropitoarea cerului și abia atunci mă uit la fecioare. Iile de bumbac s-au udat și au luat culoarea pielii. Ce superb spectacol! Rămîn holbat și uit să închid gura. Mă lăcomesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă vadă măcar... Ce să vadă? De-acum... e gata. Dumitru și-a văzut de drumul sorții și a fost îngropat creștinește. La mormînt, Marița a aprins lumînări, a turnat rachiu în păhărele și, din paharul ei, a turnat un strop pe mormîntul proaspăt al răposatului. Na, crapă, că nu te-ai mai săturat. Teroristul din Ghireni strict autentic În satul Ghireni oamenii erau obsedați de teroriștii anilor '89. Vigilenți să nu le ocupe satul, ei s-au organizat într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceva forme neclare, care ar fi putut fi catalogate drept nebulozități nedefinite. În umbrarul aflat în posesia subsemnatului era răcoare și discuția cu amicul meu, Nicușor, lîncezea lamentabil. Fiecare evita dialogul și, din cînd în cînd, își mai turna un strop de vin în pahar, fără a se sinchisi dacă și celălalt ar fi dorit același lucru. O lipsă de politețe? Gînduri adînci, profunde? Lene și dezinteres? Poate toate la un loc. Lumina zilei se pregătea destul de lent să dispară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și cea vegetală, de primirea averselor de ploaie. Furioase sau nu, dar întotdeauna aducătoare de seva vieții, apa. Primele picături, mari cît bobul de fasole, au fost primite de cei doi cu brațele întinse și ochii închiși, îndreptați spre cer. Stropii reci le aduceau un fel de bucurie, care făcea parte dintr-un prelungit preludiu. Cămașa ei, din in sută la sută, s-a umezit și s-a lipit de corpul ei cald. El sărută ceea ce părea a fi o cireașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Peste imensele straturi de suferință imprimate în micuța ființă în scurta sa existență, a apărut o rază de lumină palidă care a generat un abia vizibil optimism în micul ei univers. Floricica era convinsă că nu i se cuvine nici un strop de bucurie în viață, că poartă o imensă vină că s-a născut, că venirea ei pe lume a nefericit întreaga omenire, omenire care era totuși generoasă lăsînd-o să respire din aerul care în nici un caz nu i se cuvine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
devine cam greu și simt pulsul în nări. Acuma crapă un vas, mă gîndesc indiferent. Dacă ar crăpa, nu-i rău, mai scade tensiunea, îmi răspund neutru. Sînt ud complet și cu o batistă udă îmi șterg transpirația de la ochi. Stropi mari se adunau pe sprîncene și cînd se făcea plinul, năvăleau în ochi. Reacția era o usturime intensă,de parcă ți-ai pune picături cînd ai conjunctivită. Pe un deal, hăt departe, se vede o casă. Fără să-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
A venit costumul și mașina. Deja s-a pus o baterie nouă. Ce frumoasă este viața! Alerg la dejun, întîrzii puțin. Se servește supă cu niște linguri mici, mici de tot. Ridic lingura neatent și supa se revarsă în farfurie. Stropi grei sar pe cravată. Pe cravata mea albăstruie, dar și pe costum. Puneți un pic de sare, mă sfătuiește gazda. Un altul pățește la fel. Îi întind sarea cu o mare satisfacție. Dar tot sînt necăjit. La ora trei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
priviri... Cel care supraveghează corectitudinea distribuției apei este un "ales" al poporului... spune compañera. Ne întoarcem la aeroport. Nori negri, grei, s-au adunat peste Holguin. Fulgeră și trăsnește. V-am adus ploaia, țipă ambasadorii. O, nu, nu cade nici un strop, așa-i de fiecare dată, spune guvernatorul. Decolăm grăbiți. În urmă lăsăm o lume fascinantă. O lume născută din Spania, Africa și Cuba, pe care noi o înțelegem atît de superficial. Și, mai ales, puțin. Mulțumim Ministrului care ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în amănunte care se uită ușor. Eu nădușesc într-o căldură umedă aici în Cuba, cu tot aerul condiționat care nu este o găselniță salvatoare, ca să nu o apuc pe arătură. Îmi imaginez o corabie spaniolă în mijlocul oceanului, fără un strop de vînt, sub un soare ucigaș și cu o apă de băut pusă în niște butoaie cu un an în urmă. O staționare exasperantă de una sau două săptămîni în așteptarea vîntului. Sigur, te mai arunci în apă, chiar dacă sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cei ce scot piatră de la Bucium și Poiana lui Păun. Iar de la cei ce cară piatră în Iași să ia câte patru potronici de om. Nu știu cum se face, dar nu-i lăsată mănăstire de la Dumnezeu ca să nu aibă măcar un strop de gâlceavă. Iaca și mănăstirea Dancu are pricină de gâlceavă cu o biserică (care o fi aceea nu știu) din Bucium. Mănăstirea, prin egumenul ei Ioanichie, s-a jeluit lui Grigorie Ghica voievod că acea biserică nu recunoaște că este
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
blestemi, Surâd numai acei care suspină, Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi, De n-ai fi plâns, n-ai duce în ochi lumină. N-ai jindui după frânturi de rai De n-ai purta un strop de iad în tine. Dar în toate aceste încercări teribile susținerea se găsește la Dumnezeu și de acolo vin și bucuriile, ca de exemplu în „Sărac sunt, Doamne”: Sărac sunt, Doamne, Sărac în celulă, sărac întru toate. Sărac sunt, Doamne
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
concentraționar. Poezia religioasă este mult mai prezentă la Crainic decât la Radu Gyr, o consecință probabil și a formației profesionale, primul căutând cu ostentație în poeziile sale motivele religioase. Astfel, descoperim în două dintre poeziile sale „Cules de vii” și „Stropi de sânge” o „corespondență între struguri și sângele Domnului Hristos”. Aș vrea cu năprasnică voință, Ca strugurii într-un pahar de vin Să te strivesc pe toată ntr-o credință Și-n ea să strig al lumilor suspin. Voi, stropi de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și „Stropi de sânge” o „corespondență între struguri și sângele Domnului Hristos”. Aș vrea cu năprasnică voință, Ca strugurii într-un pahar de vin Să te strivesc pe toată ntr-o credință Și-n ea să strig al lumilor suspin. Voi, stropi de sânge, boabe de lut înfiorate, Svâcnește viața toată-n voi... În pulsul vostru cântă a lumii frământare... O temă deosebită este cea a naturii sfințite, cel puțin în plan autohton, unde românul manifestă de secole un cult al pământului
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]