4,448 matches
-
aș putea face în cele trei ore, dar nu mi-a venit nici o idee. Starea de somnolență și oboseala îmi blocaseră pur și simplu mintea. Pe când încercam să-mi fac ordine în gânduri, s-a oprit uscătorul din dreapta. Gospodina și studentele s-au uitat la el, dar nu s-au mișcat. Am înțeles că era al meu. M-am ridicat și-am acționat conform legii nescrise a uscătoarelor publice: am scos rufele calde din el, le-am băgat în sacoșa care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de mâner, le-am pus pe ale mele, am închis ușa, m-am asigurat că tamburul se învârtea și am introdus niște monede. Nu-mi rămânea decât să aștept cuminte pe scaun. Era douăsprezece și cincizeci de minute. Gospodina și studentele au rămas încremenite, mutându-și privirile de la mine la uscător și invers. M-am uitat și eu mai atent și în clipa aceea am văzut că, de fapt, toate lucrurile puse la uscat erau de damă. Toate roz. Și colac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
prozatoare. Este fiica Emiliei (n. Comloșan) și a lui Ioan Cocișiu, funcționari. D. a urmat cursurile elementare și gimnaziale la școala „Principele Carol” din Sânnicolaul Mare (1938-1946) și a absolvit Liceul Sanitar din Timișoara (1951). În intervalul 1951-1955 a fost studentă la Facultatea de Filosofie, secția ziaristică a Universității din București. Angajată redactor la ziarul timișorean „Drapelul roșu” (1955-1957 și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
, Ștefania (12.II.1908, Craiova - 29.III.1978, București), etnolog. După ce în anul 1927 își trece examenul de bacalaureat la Liceul „Regina Elisabeta” din Craiova, este studentă la Facultatea de Filosofie și Litere din București, unde obține, în 1930, licența. Între 1930 și 1932 urmează cursuri de doctorat în sociologie și filologie cu Dimitrie Gusti și Ovid Densusianu și lucrează la Institutul de Statistică. La sfârșitul anului
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
în piață că un cântar public cântărește fără fise. Se formează imediat o coadă imensă, lumea se înghesuie la chilipir, până când cântarul obosește și cere bani. Imediat locul din jur se golește. Schița care povestește întâmplarea trebuie analizată de o studentă, excepțional pregătită, care nu reușește să-i răspundă profesorului de ce se insistă atâta în text pe cuvântul „obișnuită”. De milă, profesorul îi dă nota 10, observând în gând cât e de neînzestrată feminin. Decorul e prezentat în stilul ironistului cinic
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
SUA), poetă. Coborâtoare dintr-o familie boierească bucovineană, D. face școala primară la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între 1931 și 1948, ca profesoară la liceele „Regina Maria” și „Doamna Stanca” din București. În 1948 părăsește țara și se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
, Daniela (7.VI.1951, Târgu Ocna - 4.III.1977, București), poetă. Este fiica Mariei (n. Butnaru) și a lui Nicolae Caurea, ofițer de carieră. Începe studiile școlare în orașul natal. Studentă la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se transferă din anul al doilea la Universitatea din București (secția limba și literatura română, secundar - limba și literatura engleză). După absolvire (1974), este repartizată la Secția de relații
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
CIOCAN-IVĂNESCU, Rodica (12.X.1916, București), istoric literar și traducător. A urmat Facultatea de Istorie la București (1934-1938), unde a fost studenta lui N. Iorga, P.P. Panaitescu, D. Russo, și, din 1935, Facultatea de Litere, specialitatea limba franceză, avându-l între profesori pe Charles Drouhet. A colaborat constant la reviste ca „Neamul românesc”, „Balcania”, „Secolul 20”, „Studia et Acta Orientalia” (a făcut
CIOCAN-IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286245_a_287574]
-
un proces fabricat, cusut cu ață albă. Când am plecat de la Securitate către Penitenciarul Iași într-o mașină de teren descoperită, soția mea a făcut câțiva pași și a strigat: "Fii tare! Eu te voi aștepta!" Ea a fost o studentă foarte bună, au vrut s-o oprească la Universitate preparatoare, asistentă, cu condiția să divorțeze. N-a divorțat și au trimis-o la Murgeni. De fapt, a cerut ea să se ducă la Murgeni, pentru că, având medie mare la terminarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
subsemnatul. Dar, pe lângă acești patru, Securitatea a vrut să ne transforme în organizație contrarevoluționară și au mai adăugat cunoștințe diverse, din Hațeg, Bora Tit Liviu 5, care n-avea nici o legătură cu Ștefan cel Mare și cu preocupările noastre; o studentă din Basarabia, care fusese deportată aici; un țăran din apropierea Iașului, Cioltan 6, și încă vreo doi inși, Victor Ciochia 7, un asistent universitar de la Facultatea de Biologie sau Științe Naturale. Securiștii au vrut să ne transforme în organizație contrarevoluționară, să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
iasi/o-noapte-la-bordel-cu-nevasta-rectorului/7130/ sau http://istoriiregasite.wordpress.com/2012/10/05/scandal-cu-doamna-rector/ accesat august 2014. Iar dl. Țuțu a mai comentat: "Soția unui rector..., ce nu avea domnule!?! Vizavi de Universitate era o tutungerie și acolo se duceau..., racola ea studente frumoase, bine făcute. Și s-a dus și unul, ca oricare altul și a cerut un pachet de țigări anume. Iar asta era chiar parola pe care trebuiau s-o spună clienții patroanei. Când i s-a dat catalogul să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Înainte de pogrom casele creștinilor au fost Însemnate de cruce. Elementele legionare făceau acte de sabotaj tăind cablul șelectricț și aruncând cu rachete În timpul bombardamentului șde la 26 iunieț. Se lansase zvon că un atac aerian a fost condus de o studentă șevreicăț din Iași. Într-un punct al orașului unde se preciza că se găsesc trupe, verificând, am stabilit că acel punct fusese ocupat de trupe germane și pe acel loc am găsit cartușe de gloanțe oarbe, și am dedus că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o telegramă ministrului de Interne, anunțându-l că au fost doborâte 40 de avioane sovietice și că printre cei patru aviatori care s-au parașutat, au fost arestați și internați la spital se află un brutar din Iași și o studentă la Universitatea locală. „Întrucât nu toți aviatorii care s-au parașutat au fost prinși și Întrucât se mai află și alți aviatori care s-au putut salva și care au la fel legături cu suspecții iudeo-comuniști din Iași, În Încercarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
urmăresc pe toate căile să producă acte de sabotaj, de dezordini și de agresiuni În spatele frontului. În acest scop lansează din avion cu parașuta spioni și agenți teroriști armați. Au fost până acum descoperiți la Iași un brutar și o studentă originari din acest oraș, fugiți În Rusia XE "Rusia" și readuși În țară cu avioanele sovietice”. În continuare, șeful statului-major a ordonat, În numele generalului Antonescu, să adune și să aresteze toți evreii din Iași și să aleagă ostateci dintre ei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fratele lui Eugen Cristescu, XE "Cristescu" iar fotografiile au fost frumos aranjate, cu explicații, Într-un album care a fost trimis, prin curier lui Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" . După război a devenit evident că nici un „brutar” evreu sau vreo studentă n-au fost parașutați În Iași sau Împrejurimi pentru a-i instiga pe evrei Împotriva autorităților. Prefectul județului Iași, colonelul Dumitru Captaru XE "Captaru, Dumitru" - care, dintre cei cu funcții importante, a fost probabil ultimul care a aflat de secretul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la o dată necunoscută, cu un alt document care urmărea să justifice măcelul prin rebeliunea evreilor din Iași. Mai Întâi, se spunea În documentul falsificat, au fost capturați doi aviatori sovietici originari din oraș, „un fost brutar din Iași și o studentă de la Universitatea din localitate - și alți aviatori, care au la fel legături cu suspecții iudeo-comuniști din Iași” care au reușit să evite arestul. Aviatorii care n-au fost arestați, scria generalul (desigur, nu la data notată pe raport), sunt cei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au fost executați pe loc”. Armata a 4-a a trimis Inspectoratului Regional al Poliției din Iași rezumatul ordinului lui Ion Antonescu, XE "Antonescu, Ion" semnat de șeful Marelui Stat-Major al armatei, generalul Ioanițoiu XE "Ioanițoiu (general)" , incluzând și povestea studentei, brutarului și a contactelor lor presupuse cu inamici ai statului, „populația iudeo-comunistă care organizează Împreună acte de sabotaj, teroriste, agresiune etc.”. Pentru a pune capăt acestei situații, Antonescu XE "Antonescu, Ion" a ordonat: „În toate orașele cu populație evreiască numeroasă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
București, 28 iunie 1945, Arhiva Ministerului de Interne, Dosar 108233, vol. 33, p. 377 (USHMM, microfilm 41). Trebuie subliniat faptul că În anul 1945 Valdman n-a cunoscut comunicatul șefului statului-major al Armatei române din anul 1941 cu privire la brutar și studentă. Memoriul lui Dumitru Captaru XE "Captaru, Dumitru" către procurorul general al Tribunalului militar de apel (mai 1946), ibidem, vol. 36, p. 46 (USHMM, microfilm 43). Memoriul avocatului Richard Filipescu XE "Filipescu, Richard (avocat)" către acuzatorul public la Tribunalul Poporului, 1945
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
enorm pentru profesorii mei, în afară de faptul că am avut o șansă extraordinară să învăț cu oameni de mare calitate și cultură. Domnul Achim Stoia, capul nostru din Conservator 3, a creat o generație în clasa mea de canto, eram cinci studente. A.V. E posibil că Achim Stoia v-a influențat în bine în privința interesului Dumneavoastră pentru cântecul popular românesc, pe care îl interpretați și acum? N.M. Cântecul popular a fost totdeauna, de când eram copil mic, o prezență în viața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ostile. Toate astea influențează enorm ceea ce cânți în acel moment. Liviu Suhar Noua întâlnire cu artistul plastic Liviu Suhar a fost prilejuită de expoziția vernisată la 17 februarie 2013, curator fiind doamna Valentina Druțu, la rândul său artist plastic, fostă studentă a maestrului Suhar, acum coordonatoare a Muzeului de Artă din Iași. Pentru telespectatori, am însoțit picturile găzduite de Muzeul Unirii cu sugestii muzicale, secvențe din creații de jazz modern care mi s-au părut în acord cu viziunea autorului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Muzică și în studiul ulterior, am fost ajutată de toți cei care au fost în jurul meu. De artiști, de colegi, de cântăreții de operă. Mi-aduc aminte de colegul dumneavoastră Iosif Sava, de Luminița Constantinescu, din prima lună când eram studentă la Conservator, m-au invitat în emisiuni și mi-au dat ocazia să cant un repertoriu extraordinar, să fiu prezentă la momente artistice fantastice. Mi-aduc aminte (ceva aproape comic), la Conservator aveam o profesoară de canto, nici nu vreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
referitor la copii care termină Conservatorul. Acum lucrez cu Oana Andra Ulieru, pe care ați ascultat-o în Concertul tinerelor talente. Este un copil foarte tenace, foarte muncitor, a luat niște premii internaționale, căreia îi prevăd perspective strălucite. Mai am studente cu voci foarte bune, dar în ani mai mici. A.V. De ce lucrați numai cu voci feminine? M.S. Nu știu, aici sunt foarte sigură de ceea ce pot să le transmit. Am lucrat uneori și cu voci bărbătești, dar e mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
părere aveți? Fata asta are voce, să facă operă?" Și doamna Arta, foarte sceptică, a răspuns: "poate să încerce". După care, am început o muncă asiduă, am învățat solfegiu, să-mi pregătesc cât de cât o tehnică vocală. Cu o studentă a Conservatorului din București, Maria Diaconu, m-am pregătit, am dat examen de admitere acolo, nu am reușit pentru că era prea devreme, după care am fost sfătuită "de ce nu încerci la Iași?" Așa am ajuns să dau examen la Conservatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ori la Iași fără să cânt. A.V. Deci, ați venit incognito, în "travesti", de n-am știut. Să nu mai faceți așa, vă rog frumos. R. D. (râde) Voi face tot posibilul. A.V.Doamnă Leontina Văduva, ați fost studentă trei ani la Conservatorul "George Enescu" din Iași, la clasa de canto a doamnei profesoare Ella Urmă.4 Aproape toți studenții săi au ajuns personalități ale artei cântului vocal, liric. Când erați studentă la Iași ați început să aveți siguranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A.V.Doamnă Leontina Văduva, ați fost studentă trei ani la Conservatorul "George Enescu" din Iași, la clasa de canto a doamnei profesoare Ella Urmă.4 Aproape toți studenții săi au ajuns personalități ale artei cântului vocal, liric. Când erați studentă la Iași ați început să aveți siguranța unor succese care urmau să apară într-un viitor apropiat? L.V. Deja, examenele de canto din fiecare an mi-au dat încredere. Am observat că, încet-încet sunt mai stăpână pe mine, doamna Urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]