11,661 matches
-
rău generalizat, un rău perfid în care ne-am instalat cu toții și pe care îl nutrim, vrem-nu vrem, cu propriile noastre existențe. Pot să spun acum, la sfârșit, că acest proiect i-a reușit lui Mircea Zaciu în ciuda atâtor accente subiective care ne pot irita. Mărturisește într-un rând că vrea să scrie o carte pe care s-o numească Exercițiu de despărțire (sugestie venită, desigur, de la Cioran). A și scris-o: este chiar această meticuloasă și extraordinară cronică a deceniului
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
deplasarea atenției către cei ce reprezintă de fapt beneficiarii educației. O școală ce se dorește modernă trebuie să realizeze, la toate nivelurile și în toate împrejurările, o sinteză armonioasă între cererile societății și așteptările copilului, între exigențele obiective și cele subiective. Cu toate progresele obținute până în prezent, cu toate ameliorările aduse continuu conținuturilor educației și metodologiei didactice, a sistemului de formare și perfecționare a educatorilor, calitatea vieții școlare și a statutului copilului în cadrul procesului educativ rămân o problemă deschisă, încă nerezolvată
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
pregăti, de a învăța nu este apreciat obiectiv. Încă mai există profesori care consideră elevul mic și neînsemnat, sancționează prin note pe cei cu probleme de disciplină, țin seama de notele luate la celelalte discipline sau notează aleatoriu, după considerente subiective. Se mai practică în școala contemporană încă învățământul preponderent informativ, care cultivă prin excelență capacitatea de memorare, în detrimentul celorlalte procese de cunoaștere și a spiritului creator. Există profesori care cer elevilor să reproducă cu fidelitate cantități imense de cunoștințe, neglijând
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
externi, adesea nu respectă instrucțiunile și nu reușește să-și termine temele; Hiperactivitate își agită mâinile și picioarele sau se foiește pe scaun, aleargă sau se cațără excesiv în situații nepotrivite (la adolescenți sau adulți poate fi limitat la sentimental subiectiv de neliniște), are dificultăți în a se juca sau în a se angaja în activități de relaxare liniștit, vorbește excesiv, este adesea “pe picior de plecare” sau acționează ca și cum “ar fi împins de un motor”; Impulsivitate are dificultăți în a
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
Alex. Oproescu, Buzău, 1993; Florentin Popescu, V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; Alex. Ștefănescu, Vasile Voiculescu, RL, 1994, 36; Negoițescu, Scriitori contemporani, 73-80; Marius Oprea, Scriitorii și Securitatea - Dosarul Vasile Voiculescu, „Dilema”, 1995, 105, 107, 110; Cornelia Ștefănescu, Certitudini subiective, JL, 1995, 21-24; Anania, Rotonda, 216-234; Pop, Recapitulări, 66-78; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 275-298; Constantin Miu, Proza religioasă a lui Voiculescu și Arghezi, CL, 1996, 4; Roxana Sorescu, Un unghi de vedere, LCF, 1996, 30; Prigoana. Documente ale
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
scandaliza, dacă îi vom spiona în loc să-i întrebăm deschis, rezultatul va fi o reacție de apărare, de ascundere a unor adevăruri, chiar nevinovate. Este greu, dar trebuie. Trebuie să acceptăm ceea ce, la prima vedere pare inacceptabil. În general oameni sunt subiectivi cu ei înșiși, dar mai treji, când îi privesc pe ceilalți. Tendința este de a mustra imediat pe cel, care a greșit, și un astfel de demers este legitim, dar sortit eșecului. Povestea cu tâlc este modalitatea de a mustra
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
povești cu tâlc. Exemplu: Leneșul mai mult aleargă. Nu mor câinii, când vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2. Justețea motivațiilor. Motivațiile subiective sunt: orgoliul, ura, mânia, frustrarea, patima puterii, paguba etc. Cel mustrat decodează motivațiile subiective, agresivitatea lor și refuză mustrarea. Motivațiile obiective sunt: idealul, delimitarea ori lupta cu Răul ca principiu, progresul spiritual al celui mustrat, iubirea adevărată de aproape și
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2. Justețea motivațiilor. Motivațiile subiective sunt: orgoliul, ura, mânia, frustrarea, patima puterii, paguba etc. Cel mustrat decodează motivațiile subiective, agresivitatea lor și refuză mustrarea. Motivațiile obiective sunt: idealul, delimitarea ori lupta cu Răul ca principiu, progresul spiritual al celui mustrat, iubirea adevărată de aproape și au frumusețea și puterea de a face ca sfatul și mustrarea să fie primite
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
încât figurile se intersectează și se configurează treptat. Indirect se conturează și o poetică a indeciziei, sesizabilă în încurcarea deliberată a firului epic linear, nu atât în dorința de a crea o tipologie, cât de a o aproxima în chip subiectiv prin revenirea asupra unui episod din mai multe unghiuri. Autorul face greșeala de a transforma romanul într-un soi de căutare a timpului trecut prin analiza resorturilor interioare ale unui personaj (bunicul privit de nepot) și neglijează un punct de
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
percepută a ei, estimarea dimensiunilor acesteia și gravitatea ei, poziția ocupată în sistemul de priorități. O asemenea analiză va trebui să identifice poziția în conștiința colectivă a problemei-stare: potențială (nu există o conștientizarea ei), latentă, maniestă, centralitatea ei. Toate stările subiective colective asociate trebuie identificate: atitudine pasivă de resemnare față de problemă, motivația/voința de a acționa. Trebuie luată în considerare aici și diversitatea conștientizării problemelor sociale - unele grupuri/segmente sociale o consideră ca o problemă, altele o ignoră sau nu o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țara 10,4 parlamentul 7,6 statul 6,6 noi toți/populația 3,7 președintele 7,2 NS/NR 8,0 primăria 1,2 primul-ministru 1,2 justiția 1,0 alții 3,4 Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998 Deși statul este actorul principal invocat în rezolvarea problemelor, trebuie pus în discuție raportul individ/stat în furnizarea bunăstării individuale, pentru că am văzut că modelul de bunăstare promovat de statul socialist nu încuraja paternalismul total din partea statului, ci promova
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
7,5% Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă 1998 57,3% 42,7% 5,05 3,31 5,7% Notă: Cifrele din coloanele 2 și 3 reprezintă procente din totalul opțiunilor exprimate. Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998; WVS 1993 și WVS 1997 Urmărind evoluția în timp a răspunsurilor, se constată o mare stabilitate a acestora. Variațiile înregistrate sunt destul de mici, de aceea putem afirma că opțiunea pentru propria responsabilitate în asigurarea bunăstării constituie un pattern destul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea sprijinului pentru șomeri cu niște beneficii universale, ci cu ajutorul acordat tot unor grupuri-țintă. Figura 1. Grupuri care ar trebui ajutate de stat (Percepția politicilor sociale și sărăcie subiectivă, 1998) Suportul acordat pentru ajutarea celorlalte grupuri este relativ uniform, excepție făcând familiile monoparentale și copiii neîngrijiți de familie. De altfel, se consideră că familiile monoparentale și tinerii căsătoriți merită cel mai puțin ajutor din partea statului (figura 2). Se confirmă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un suport crescut pentru ajutarea vârstnicilor și un refuz al sprijinului pentru familiile monoparentale, acestea suprapunându-se unei atitudini deosebit de favorabilă creșterii cheltuielilor destinate bunăstării. Figura 2. Grupuri care nu ar trebui ajutate de stat (Percepția politicilor sociale și sărăcie subiectivă, 1998) Studiile au identificat patru tipuri de cauze percepute ale sărăciei: blamarea victimei (săracul este vinovat și situația în care se află e un rezultat al comportamentului său), neșansa individuală (sărăcia e cauzată de lipsa de noroc a persoanei), structura
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii (Mărginean, 2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al demersului de procurare a informației pentru a ști dacă lucrurile merg bine sau rău din punct de vedere social (Bauer, 1966, apud Mărginean, 2002). Indicatorii sociali sunt rezultatul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu oferă informații suficiente și relevante pentru obiectivele specifice ale măsurării, în acest caz pentru surprinderea excluziunii sociale; la toate nivelurile sunt utilizați aproape exclusiv (la nivel european) sau în totalitate (la nivel național și județean) indicatori obiectivi, în timp ce dimensiunea subiectivă nu este reprezentată. Dileme ale măsurării dezvoltării sociale Perspectiva asupra dezvoltării s-a lărgit treptat: dezvoltare economică, socială, umană, durabilă. Comprehensivitatea câștigată nu are doar consecințe pozitive, multiplicarea dimensiunilor însemnând și o scădere a unității conceptului: nu este, de exemplu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să aibă nu numai contribuții pozitive, ci și potențial negative sau neutre la construct. O recomandare din sus-amintitul raport merită discutată. Fiecare domeniu, se spune aici, trebuie să aibă potențialul de a fi măsurat atât în dimensiunile obiective, cât și subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei se opun, în mare majoritate, folosirii indicatorilor subiectivi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
raport merită discutată. Fiecare domeniu, se spune aici, trebuie să aibă potențialul de a fi măsurat atât în dimensiunile obiective, cât și subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei se opun, în mare majoritate, folosirii indicatorilor subiectivi. „Fericirea trăită de indivizi nu poate fi scopul sau domeniul dezvoltării umane”, spune Paul Streeten, care-și argumentează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei se opun, în mare majoritate, folosirii indicatorilor subiectivi. „Fericirea trăită de indivizi nu poate fi scopul sau domeniul dezvoltării umane”, spune Paul Streeten, care-și argumentează foarte plastic punctul de vedere: „Nu numai pentru că fericirea nu poate fi furnizată de guvern - oamenii pot fi groaznic de săraci și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
year></dates><publisher>Blackwell Publishing Limited</publisher><urls><related-urls><url>http://search.epnet.com/login.aspx?direct=true&db=aph&an=9503313357 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1995, p. 26). Veenhoven respinge obiecțiile ridicate împotriva folosirii indicatorilor subiectivi în domeniul dezvoltării, argumentând că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
db=aph&an=9503313357 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1995, p. 26). Veenhoven respinge obiecțiile ridicate împotriva folosirii indicatorilor subiectivi în domeniul dezvoltării, argumentând că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi și au avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiecțiile ridicate împotriva folosirii indicatorilor subiectivi în domeniul dezvoltării, argumentând că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi și au avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Veenhoven</Author><Year>2002</Year><RecNum>54</RecNum><record
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rata omuciderilor, împlinirea nevoilor fizice de bază, rata sinuciderii, rata alfabetizării, încălcări ale drepturilor omului și rata defrișărilor. Al doilea index cuprinde alte șapte variabile: numărul de doctori pe cap de locuitor, rata economisirii, venitul pe cap de locuitor, bunăstarea subiectivă, procentul celor care merg la facultate, egalitatea veniturilor și numărul de tratate de protecția mediului semnate. Cei doi indici pot fi reuniți într-un indice cumulat ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Diener</Author><Year>1995</Year><RecNum>57</RecNum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
number>2</number><dates><year>1995</year><pub-dates><date>Oct</date></pub-dates></dates><accession-num>ISI:A1995TL92100001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1995TL92100001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Diener, 1995). Inedită este mai ales includerea bunăstării subiective, indicele lui Diener și Happy Life Expectancy propus de Veenhoven ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1996</Year><RecNum>478</RecNum><record><rec-number>478</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Veenhoven, R.</author></authors
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]