4,163 matches
-
viroagelor, printre limba-soacrei uscate și smochini morți, ca niște limbi de lavă solidificată și veche. Pare un vulcan rece, murmurase Olvido, uimită, când Faulques oprise mașina, luase geanta cu camerele foto, și merseseră amândoi prin acel peisaj de o frumusețe sumbră, ascultând scrâșnetul pietrelor sub pașii lor, În tăcerea absolută a imensității pustii, părăsită de mâinile omului de aproape un secol, dar pe care vântul și ploaia continuaseră s-o erodeze În forme capricioase, născătoare de torente, brazde Împletite, prăbușiri. S-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care amușinau aerul Înainte de a se Îndrepta spre linia orizontală de ceață, un cenușiu ceva mai luminos, ce părea să plutească pe fața pământului: umezeala care urca dinspre râul din apropiere și estompa, În șovăiala zorilor, o pată mai Întunecată, sumbră, neregulată; un ansamblu de linii drepte, de suprafețe rupte În unghiuri ciudate: podul distrus de pe Sava, peste care ostașii trebuiau să treacă, folosindu-se de ruine, Înainte de a urca iar o costișă lungă Între două coline și a ataca Dubica
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-se. Apoi, fără să spună vreo vorbă, coborâseră și se duseseră. Nu era nimeni, cu excepția unui copil care Îi privea din depărtare, de lângă un pom uscat. În aer plutea ceva sinistru, În absența sunetelor clădirii din ciment cenușiu, atât de sumbră și pustie, că nici păsările nu zburau pe deasupra ei. Și, când trecuseră pe sub arcada de la intrare și ajunseseră pe terenul de fotbal fără gazon, cu pământul răscolit și mirosul acela ciudat, Olvido se oprise, cutremurată. Sunt aici, spusese În șoaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
țărână, și vorbise, fără să i se adreseze lui Faulques, ca și cum ar fi recitat cu glas tare gândurile În care fusese cufundată. E mai mult o chestiune de imaginație decât de optică, zisese. Apoi tăcuse, uitându-se la locul acela sumbru, ținând camera foto deschisă În mâini, cu rollfilmul pe jumătate Încărcat. Închisese zgomotos capacul motor de arrast a obiectivului, făcuse să răsune antrenarea automată și Îi zâmbise lui Faulques distrată, ca și cum tot ce avea atunci În minte ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe fereastra dinspre răsărit și Își va pune, ca În fiercare zi, tonul auriu caracteristic pe efectele luminii picturale reprezentate pe frescă. Atunci, pe măsură ce razele soarelui vor avansa pe perete, vâlvătăile orașului vor fi mai roșii, vulcanul va fi mai sumbru, ploaia mai cenușie. Deși nu era o capodoperă, și-a spus, imparțial. Dădea molcom din cap, reflectând la toate acestea. Nu era deloc o capodoperă. Ivo Markovic și Carmen Elsken spuseseră că pictura era stranie. Toate unghiurile acelea etcetera. Surâzând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
protectoarei „fuste materne”, a tatălui (bărbatul puternic, dominator, cu care nu discuți, nu ai dialog, ci i te supui, ascultându-i ordinele), În fine, a Bisericii, care și-a pierdut definitiv austeritatea, fiind „prea liberă” - colorează tabloul realității În nuanțe sumbre. Tonul este al disperării ultime, iar regresul la condiția paradisiac-primară nu are nimic auroral, pur sau tandru: el amintește mai degrabă târâitul spasmodic al ofidienelor, decât amplitudinea energicei mișcări adolescentine. Totodată, izbește aerul de neagră negativitate al acestui discurs. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Domnul clipei. Finalitatea acestui gen de fantastic reprezintă de fapt finalitatea întregului demers al romancierului, care este aceea de a oferi o soluție de salvare. Paralel cu genul de fantastic paradisiac și soteriologic, și la fel de bine reprezentat, este fantasticul dizolvant, sumbru și terifiant: un măgar pătrunde în biserică și preotul vede în asta semnul că „biserica va deveni, dacă nu a și devenit, un coșmar pentru lume”, apa unei ploi, care de fapt se dovedește a fi vin euharistic, cuprinde pământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
3, procese similare au loc chiar în societățile pre-literate. Totuși, dacă originea acestor fenomene se află undeva în trecut, incidența lor pare să se fi intensificat odată cu trecerea timpului. Jackall (1980: 59) leagă această intensificare de dezvoltarea birocrației. Alăturîndu-se pronosticului sumbru al lui Max Weber cu privire la progresul birocrației opresive, el spune: Sistemul eficienței organizate care marchează abundența materială a civilizației noastre pare să ne degradeze complet. Aceste observații și comentarii nu ne ajută prea mult să descoperim în ce măsură ne este folositoare
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
garoafe” (Dimineață la mare). Însă Cantoria (1980), volum cu timbru pasionat, senzual, neliniștit și violent, conține cele mai realizate poeme de dragoste ale lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
un simbol al suferinței și al resemnării universale și, pe alocuri, al posibilității de regenerare morală, sprijinindu-se și pe o prozodie zbuciumată și stranie în manierismul ei. O tentativă de înnoire, de abandonare a tonurilor întunecate și a imaginilor sumbre, se remarcă în volumul Pe drumuri însorite (1944), însă în versuri descriptive și grăbite. Un oarecare renume și-a dobândit B. în epocă prin romanul Periferie (1935), dedicat luptei dintre „două clase” sociale, adică dintre „săraci” și „bogați”, categorii care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
cu simplitatea și sărăcia de limbaj specifice unei psihologii neevoluate. Sensibilitatea, memoria afectivă a copilului au fost activate de întâmplările urâte, crude, de partea rea a felului de a fi al oamenilor. În urma acestei selecții „inconștiente”, rezultă un tablou coerent, sumbru, în care răul, suferința, tragicul sunt dimensiuni ale vieții cotidiene. Expresia lapidară, nudă, directă, alăturarea cinematografică a secvențelor produc o impresie deosebită. Asumarea punctului de vedere al unui copil, a inocenței și simplității are ca efect insolitarea perspectivei, un procedeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul în care apar personajele, neindividualizate - siluete ceva mai distincte pe fondul mulțimii -, conotația cvasimagică a gesturilor și vorbelor, existența supusă unei fatalități nelămurite și neliniștitoare, indeterminarea temporală creează senzația unei lumi fantastice, halucinante, coborâte din negurile legendei și ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
culturii alternative din perioada dictaturii. Unele detalii și mai ales nuanțe se cer analizate cu oarecare atenție. Ceea ce nu înseamnă, câtuși de puțin, că privirea de ansamblu, definitorie, de esență, a culturii din anii comunismului nu rămâne profund negativă. O sumbră realitate. Privind foarte, foarte de sus, ca dintr-un satelit de spionaj, s-a exprimat teza în legătură cu Cartea albă, că exceptând masivele mișcări muncitorești de pe Valea Jiului și de la Brașov, opoziția intelectuală a fost singura rezistență serioasă împotriva regimului Ceaușescu. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
conștiință, complexe și obscure, în care sinceritatea și automistificarea inocentă coexistă, mai totdeauna, în mod inevitabil și nedisociabil, cu ambiguitățile cele mai evidente și deschis asumate. O notabilă definiție a intransigenței morale riguroase, formată și trăită în anii cei mai sumbri ai ceaușismului, întâlnim la Matei Călinescu, în recenta sa corespondență, reluată cu Ion Vianu. Este vorba de generația optzecistă. Ea se caracterizează printr-o opoziție mută dar admirabil de dârză față de cultura oficială, față de paternalismul grotesc al partidului, față de întreaga
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o anumită viziune utopică și literară, cam prea speriată, în mod fatal reducționistă și mecanică. Mai ales când privim harta morală a lumii, unde tragicul și grotescul, bufoneria atroce și arbitrarul imposibil se întâlnesc, ici și colo, într-o realitate sumbră și ireală. (1985, 1990) 8. Aventura limbajului Este absolut sigur: cel mai bun și în tot cazul cel mai semnificativ text pe care l-a scris în limba franceză scriitorul român Dumitru Țepeneag este Le mot sablier: povestea (să-i
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
surdă, irepresibilă, de neșters. Ea ucide în germene orice speranță de ameliorare, de clemență, de transformare. Ideea de viitor dispare. Este total abolită. Totul este prescris, dat, previzibil, impus odată pentru totdeauna. Victoria socialismului este ireversibilă. 3. Toată povestea aceasta sumbră și feroce a ținut apoi prea mult. Mult prea mult. Decenii întregi. Și această situație teribilă a produs în mod inevitabil deprinderi și dresaje, un mod profund condiționat și tipizat de a gândi și de a reacționa în sens unic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deoarece, printre altele, n-a avut loc încă un transfer real de putere, urmat de o schimbare reală de sistem socio-economic. Cât timp această situație nu se schimbă, mitul funcționează în mod inevitabil. El confirmă și acoperă de fapt o sumbră realitate obiectivă. Ea apasă în continuare conștiințele românești, le condiționează, le influențează în sensul resemnării, pasivității și defetismului: nu se poate face nimic, nu este nimic de făcut. Nu discut acum de ce o schimbare radicală n-a fost, deocamdată cel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
suficiență, ironie și agresivitate abia disimulată. Mimează totuși obiectivitatea (falsă), dar nu reușește niciodată să-și disimuleze zelul propagandistic (real). Aceste ticuri sunt reținute uneori și de opinia critică a presei 11. Tipul nr. trei este expresia perimată, agresivă și sumbră a ideologului oficial, care a pierdut definitiv poziția dominantă și acum este nevoit să se apere, în condiții inconfortabile, la care nu este, în mod vădit, adaptat. Și atunci el revine, indignat la culme, la procedeul și stilul tradițional al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
quiproquouri, de păruieli și bastonade e la locul ei. Un bal mascat, cum nu se poate mai nimerit pentru aceste personaje de carnaval. O tragedie a vindictei râvnește a fi Năpasta (1890). Atmosfera, încă de la primele replici, se anunță apăsătoare, sumbră și ea devine într-adevăr insuportabilă, prevestind un sfârșit funest. Anca, soția cârciumarului Dragomir, e o femeie ale cărei trăiri s-au concentrat într-un unic, obsesiv sentiment. Fanatică, de o cruzime rece, nu-și dorește altceva decât să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
tragedia lui Corneille, Cidul. Din 1909 este membru al Societății Scriitorilor Români. Înainte de Mateiu I. Caragiale, imaginația lui O., romantic cernit, se închide într-o zonă a tainei și a visului, în care se perindă avatarurile unui trecut aristocratic și sumbru („E mult de-atunci; în vremuri luptat-am pentru cruce,/ Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
consemna în memorialistica sa informații care vor fi preluate de toți aceia care s-au interesat de perioada ieșeană a viitorului muzician. Din informațiile oferite de Profira Sadoveanu aflăm că „Sergiu Celibidache, subțire și vioi, cu chip smolit și păr sumbru și creț, dădea din mâini, bătea step pe cerdac, susținând că numai muzica sincopată e interesantă, că nu-l mai atrag clasicii, că niciodată n-are să-i mai cânte...neobosit și îndărătnic, demonstra matematic că numai el are dreptate și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Orbecche (1541). Versurile ample, de 15 silabe, în metru iambic, ale traducerii, prefațează subiectul unei istorii în care dragostea înfruntă și desfide, fie și pentru puțină vreme, moartea, devenită în Prolog personaj alegoric adus pe scenă pentru a-și rosti sumbrul monolog. Defilează trist în ultima dintre traducerile lui D., ca într-o arhaică versiune a Panoramei deșertăciunilor, alaiul fantomatic al „chesarilor” de altădată invocând visul de glorie al cetăților spulberate în țărână, Semiramida și „Machidon”, „Râmul” și „Atina”, piramidele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
motilitate. Asigurarea pacientului asupra benignității afecțiunii și lipsei de importanță a simptomatologiei este un prim pas; deseori, administrarea de antidepresive și/sau anxiolitice. 2. TUMORILE ESOFAGIENE MALIGNE Cadru nosologic. Cancerul esofagian este una dintre bolile neoplazice cu prognosticul cel mai sumbru, datorat atât descoperirii în stadii tardive, cât și malignității sale deosebite care duce rapid la exitus. Dacă până în anii ’70 carcinomul scuamos reprezenta 95% din cancerele esofagului, în prezent jumătate din cazuri sunt adenocarcinoame, rata de creștere a incidenței acestora
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
apariția a numeroase complicații: fistulă eso-traheală, eso-bronșică, esopleurală, fistulizarea tumorii în aortă, paralizia nervului recurent, obstrucția venei cave superioare, pneumonia de aspirație, perforația esofagului cu mediastinită secundară, hemoragia digestivă superioară cu anemie secundară, infecții diverse și cașexie. Prognosticul este extrem de sumbru, aproximativ 75% dintre bolnavii cu cancer avansat decedează în primul an de la stabilirea diagnosticului. În contrast, prognosticul cancerului esofagian precoce este excelent, supraviețuirea la 5 ani depășind 85% din cazuri. Tratament Tratamentul curativ 1. Tratamentul curativ chirurgical implică esofagectomie extinsă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat de Houellebecq în romanul său, au făcut deliciul revistelor literare și nu numai, în detrimentul evident al textului însuși, sumbru, insolent și superb. Conformismul reverențios este revendicat și de o critică relativ nihilistă, care a abdicat de la privilegiul de a impune o ordine și un discurs despre literatură ca manifestare, sub pretext că toate producțiile noi sunt destinate neantului, critică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]