5,159 matches
-
Maicii Domnului sunt multe de văzut și multe locuri tainice. Oricum nu pot să redau tot. Biserică este construită după modelul bisericilor din Orient. Este ridicată deasupra peșterii care adăpostește Sfanțul Mormânt al Maicii Domnului. Are multe candele atârnate pe tavanul peșterii, dar nu toate ard. Cred că la diferite sărbători le vor aprinde pe toate. Este electrificat și unde se citește și se face slujba e lumină iar restul semiîntuneric. Oricum, nu cazi pe scări, pentru că se mai vede câte
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și-mi cereau să mă liniștesc, cum îmi puneau comprese cu oțet pe frunte și pe piept. De la lampa care lumina odaia veneau către mine niște săgeți ca de foc ce mi se înfigeau în inimă. De la icoană, din colțul tavanului, niște ființe ciudate aruncau săgeți de foc asupra mea, mă feream să nu mă ucidă și închideam ochii țipând cu disperare. Îmi sună și acum în urechi glasul scăldat în lacrimi al mămichii: „Nu te teme, nu-i nimic, nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
tata și am apăsat puternic pe trăgaci, dar fără efect. M- am ținut de trăgaci cu toată greutatea trupului meu, dar tot fără efect. Nu știu cum am reușit să întorc piedica armei, și arma a luat foc. Alicele au intrat în tavan, arma a căzut din cui, camera s-a umplut de fum și de miros greu. Sora Nica, speriată, a rămas sub așternut, iar eu am fugit afară să mă ascund. Ce spaimă a fost pe mămica, atunci când a auzit detunătura
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cot cu ei. Apoi îmi vine ideea că „accidentele” n-au fost accidente, ci au fost provocate de rasismul disimulat în complezență al lucrătorilor. Sunt plină de suspiciune, de gânduri negative. Mă trântesc pe sofaua rece, cu ochii fixați în tavan, privind teatrul umbrelor create de mișcarea pupilelor mele. E un film în care lumea se agită intens, exact ca și în realitate. Ca și cum n-ar exista absolut nici un loc în care să scapi de lume, să te odihnești. Și atunci
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
murit liniștit, în somn, exact ca René. Dușmanii lui se bucură, dar mulți îi simt deja lipsa, suferind, ca mine. Visat din nou pe cineva spunându-mi că mă iubește. Cine? În aceeași zi, jefuirea spectaculoasă a băncii din Täby: tavanul a fost deschis, și doi Moși Crăciun cu mitraliere au umplut sacii cu bani, spunând funcționarilor de la bancă: Crăciun fericit! Urcând din nou prin tavan, pe acoperiș. Se spune că acești hoți plini de humor sunt aceiași care au jefuit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
spunându-mi că mă iubește. Cine? În aceeași zi, jefuirea spectaculoasă a băncii din Täby: tavanul a fost deschis, și doi Moși Crăciun cu mitraliere au umplut sacii cu bani, spunând funcționarilor de la bancă: Crăciun fericit! Urcând din nou prin tavan, pe acoperiș. Se spune că acești hoți plini de humor sunt aceiași care au jefuit altădată o bancă având masca lui Gorbaciov pe fețe. Imaginea lui Luciano Pavarotti spunând cu seriozitate că una din cauzele talentului său e că are
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care mi-a cumpărat tabloul cu motanul negru strâns în brațe. Totul a fost excelent, dar există o mare tensiune în aer. Ajunsă acasă am aflat că, în timp ce noi citeam poeme în amintirea lui Almquist, hoții s-au strecurat prin tavan, furând două tablouri de Picasso și un Braque! 9 noiembrie. L-am visat pe Pierre (Zekeli) după atâta timp! Îmi făcea semn cu mâna. Era numai în vizită în Suedia! Vedeam un nor alb pe cer, Pierre se pregătea să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
înviate, o limbă care inspiră și farmecă mult. Copiii vecinilor de deasupra apartamentului meu (pe care i-am răsfățat când au fost mici) îmi fac viața amară acum, zbenguindu-se ca pe câmp, exact când eu mă concentrez pentru scris. Tavanul tremură, amenințând să cadă peste mine. Nimic de făcut. Decât să-mi iau tălpășița la Centrul de Presă, unde existăvorbărie în toate limbile posibile, dar cel puțin „tavanul” nu se zgâlțâie și nu țipă ca din gură de șarpe. L-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
zbenguindu-se ca pe câmp, exact când eu mă concentrez pentru scris. Tavanul tremură, amenințând să cadă peste mine. Nimic de făcut. Decât să-mi iau tălpășița la Centrul de Presă, unde existăvorbărie în toate limbile posibile, dar cel puțin „tavanul” nu se zgâlțâie și nu țipă ca din gură de șarpe. L-am visat pe regele suedez, care-mi arăta o mare prietenie, tocmai inspecta gărzile surâzând. În aceeași zi am primit de la PEN treisprezece mii de coroane suedeze! Vizita
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
memento" pentru cine s-o nimeri, gândind și la spusele lui Iulius Fucik înainte de a fi executat: "Oameni, eu v-am iubit, vegheați"! I-am prezentat "în premieră" amicului câte ceva din cele scrise, a ascultat cu privirea fixă, ațintită în tavan, dând din când în când din cap și, la sfârșitul lecturii, mi-a spus: Merge, mă simt ca Ulisse în drum spre casă, nebănuind ce primejdii și încercări îl așteaptă. Ai grijă însă cu documentele din Dosar. Apar acolo ciclopi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două grinzi ale tavanului făcut din dulapi. Majoritatea caselor erau făcute din cârpici și acoperite cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două grinzi ale tavanului făcut din dulapi. Majoritatea caselor erau făcute din cârpici și acoperite cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne groase de stejar și încheiate, în tavan, cu alte bârne, afumate. Pomenește și Caragiale de "Zece mese". Nu mai este nimic acum, nici crâșma, nici liliacul din curtea cu alei prunduite și boscheți de tuia și nici hârdaiele cu oleandri. Însă, într-un ziar de pe vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
neștire, arse scrisorile în scrumieră, își aprinse o "Națională", trăgând fumul cu nesaț. Mai liniștit, a scris pe o hârtie, cu litere mari: "Nu meriți nici un rând". A mai fumat o țigară, apoi, legând o funie de cârligul lustrei din tavan, făcu un laț și-l fixă în jurul grumazului și se aruncă în gol cu o voluptate disperată. "De afară se auzi scârțâind portița". Repet, nu știu de ce am reținut atât de precis toate aceste amănunte. Probabil că mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai bine, dar încă nu poate vorbi. Un băiețel, care a apărut și el, mă lămurește că bunica aceea este doamna Leahu, o veche pacientă care a trecut prin viața mea de medic. Am intrat într-o căsuță scundă, cu tavan de bârne, mirosind a ierburi uscate și busuioc. Bunica plânge, bolborosește ceva și, prin gesturi și cuvinte abia icnite, îmi dăruiește o portocală aurie, frumoasă, aromitoare. Sunt bucuros și mândru; nici nu știu prea bine de ce; parcă mi-a dăruit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
caută teul rătăcit, infirmierele caută ploști să le redistribuie altor bolnavi. De sub perfuzii, tresar corpuri cu diverse organe lipsă. Pacientele din stânga salonului nu mai dorm nici sub narcotice. Își rumegă gemând durerile, contemplând pânzele de păianjen din colțurile opuse ale tavanului. Se simt bine unele cu altele. Au nume, identitate, istorii personale, se asistă reciproc în funcție de cât de independente au devenit de tuburi și punguțe. În noaptea aceea obținuseră o victorie. Au reușit, după 48 de ore, să convingă o infirmieră
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ca elev. Nu el a fost totuși „plasticianul” școlii, ci „domnul” Podane, elev cu două clase în urma sa, care umplea laboratorul de biologie cu planșe și cu gazete de perete propria clasă. La modă era propaganda lozincardă prin pavoazarea până în tavan a pereților. Îndeaproape era urmat de un coleg de clasă al lui Labiș, Vasile Roman (Țâlică), care, atunci când a ajuns în ultimele clase, obține de la directorul Ilioaia o cameră separată, în clădirea școlii, unde putea picta în voie nu doar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
față, o încăpere mai mică în care tata, care era procuror, își instalase cabinetul. Tot acolo se afla și biblioteca, cu birou negru și jilț larg, cu tablouri pe pereți. Traforat din lemn alb, un candelabru foarte complicat atârna sub tavan. Când ne-am refugiat, tablourile au rămas agățate de pereți și, bineînțeles, nu le-am mai găsit. Mi-aduc aminte că unul reprezenta, în manieră Grigorescu, o țigancă frumoasă întinsă lenevos cu țigara aprinsă în mână. Deși plecarea i-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în farmacopeea națională. L-a întreținut pe Ralea cu aceste picături până când profesorul a dat naștere unui monstru de paisprezece metri pe care, înfășurat pe-un băț, triumfător, ovreiul i l-a prezentat. GHEORGHE AGAVRILOAIE (1906-1981) Poreclit de studenți „Moș Tavan”, ginerele lui Garabet Ibrăileanu, profesorul Gh. Agavriloaie a fost asistentul lui George Călinescu, fiind singurul colaborator menționat în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”. Cu ocazia epurării intelectualilor ieșeni ce nu aderaseră la regimul instalat după război, în calitate de vechi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
închis cu internarea alsacianului într-un lagăr de prizonieri, sechestrarea porumbeilor și o amendă de contravenție la rânduirea militară. În ceea ce privește semnalizările nocturne, s-a clarificat că acestea erau produse de un bec de noapte, insuficient de vizibil, care atârna pe tavanul serviciilor igienice. În ultimul an de război, din Calabria a organizat ore de adorație euharistică, (3 zile) triduum-uri solemne, liturghii de ispășire, oficieri în sufragiul căzuților în luptă. A rămas celebru un triduum de adorație continuă rezervată preoților: au participat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din sărite. Poate că eram și eu prost dispus și cam obosit după insomniile care se repetă de câteva nopți întruna. Nu cutez să mă scol, sper prostește că somnul va reveni, și rămân în pat cu ochii ațintiți în tavan, pierd timpul, care, de altfel, trece din ce în ce mai repede. E ca o cădere în gol, singura soluție e să te scoli și să faci ceva, orice... Starea de urgență e cu totul firească de la o anumită vârstă. Pentru azi s-a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de la FIFA. Banditul de Byron Moreno. Mafiotul de Blatter. Sluga de Gamal Ghandour. Nechemații tușieri din Vanuatu, Trinidad, Uganda. Spălătorul de cadavre care e Keith Cooper, șeful de media pus să explice gazetarilor din lumea întreagă cît de negru e tavanul. Brîncii dați Coreei de Sud spre atingerea gloriei într-un sport care, deocamdată, pentru ea mai are multe secrete. Privirea superioară a lui Chung Mong-joon, poate cel mai puternic om din Asia, cel care a reușit să aclimatizeze planta numită fotbal în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
probleme strict competiționale, ziariștii londonezi nu-l interoghează pe selecționer despre buletinul medical al vedetei convalescente, ci-l întreabă cum stă cu dragostea. Dacă aceste întrebări ar fi fost adresate unui antrenor al reprezentativei României, în acea clipă, tencuiala de pe tavanul sălii ar fi căzut instantaneu. Echipa națională s-ar fi retras imediat la Săftica, iar porțile cantonamentului ar fi fost închise cu lacăt, paza dublată și nici o mașină de ziarist n-ar fi avut voie să mai treacă de Casa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Veneția, aflat în piața Kogălniceanu. În realitate, o păduchelniță neîncălzită, pe lîngă geamurile căreia vîntul de noiembrie pătrundea în voie. Zoli era înfofolit în pături, cu un fes pe cap. Camera n-avea televizor, toaleta era pe hol, iar, din tavan, un bec lumina palid. În acest spațiu, fostul mare fotbalist frunzărea un volum de Esenin din care știa deja ce urma să afle. Anume că „focul vînăt e gonit de vînt“ și „zările au uitat ca să-l mai doară“. octombrie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]