61,456 matches
-
Rusia, contele Bezborodko, secretarul Ecaterinei a II-a, fusese însărcinat de aceasta să redacteze, de urgență, un raport. în loc să o facă, el a petrecut, cu nonșalanță pînă la scadență. Iar cînd a sosit momentul, s-a făcut că își citește tema, improvizînd cursiv, cu ochii ațintiți pe o foaie albă de hîrtie. înscenarea a fost repede descoperită, însă autorul a fost avansat, nu sancționat. Probă că țarinei îi plăceau aceia ce, cu grație, își jucau capul, fără să și-l piardă
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
îl sufocă). E evident că romanul lui Franzen are și multiple straturi simbolice (unde satira se strecoară pe alocuri), fără să fie neapărat tributar tradiției romanului-parabolă ŕ la Melville. Îmi place să cred că mesajul "uman" al Corecțiilor e o temă pe care sârguinciosul lector in fabula trebuie s-o facă pentru acasă (și, firește, el presupune o infinitate de variante). Celălalt mesaj, dependent de intenția auctorială, e pe jumătate ironic, pe jumătate trist (din psihologia lui nil novi sub sole
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
eu mă rușinai pentru aluziile la viitoarele mele iubiri, problemă pe care o consideram una privată și de nediscutat în public, pudoarea mă caracteriza încă din copilărie. Apoi se întoarse spre sora mea mai mare și, nedumerit cumva, continuă o temă pe care, se pare că, au început-o încă din casă: de ce nu vii? Nu cred că Ți-e frică, nu ai mai mers niciodată, poți să încerci, dar ea nu se lăsa îndu plecată, ci refuzând politicos se scuză
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
Arghezi, aflându-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o mai largă perspectivă decât a companionilor. Criticul ar nota o egalitate a rostirii, de la tom la tom și din temă în temă, în contrapunere cu o etajată plajă de simboluri, cu varietatea discursului, cu energia retoricii. Libera circulație între tonul aulic și cel direct, familiar poate fi și unicul filon spre festinul postmodernismului, cu textualism sau ba. Critica, și mai
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o mai largă perspectivă decât a companionilor. Criticul ar nota o egalitate a rostirii, de la tom la tom și din temă în temă, în contrapunere cu o etajată plajă de simboluri, cu varietatea discursului, cu energia retoricii. Libera circulație între tonul aulic și cel direct, familiar poate fi și unicul filon spre festinul postmodernismului, cu textualism sau ba. Critica, și mai cu seamă
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
de Jurnalul Monicăi Lovinescu. Însemnările "diaristei" (notațiile seamănă cu cele de jurnal, chiar dacă ele nu sînt datate, iar unele dintre ele au un caracter rezumativ, cvasi-memorialistic, evocînd întîmplări petrecute pe durata mai multor zile sau chiar săptămîni) urmăresc obsesiv cîteva teme: viața în București înainte de plecarea din țară a autoarei (care, la mai bine de două decenii după stabilirea în Occident continuă să îi domine visele), situația din Israel (autoarea a fost, vreme de un an de zile, profesoară la Universitatea
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
ceea ce se întîmplă în jur nu îi este străin Verei Călin. Atentatele din Israel și evoluția tratativelor de pace din Orientul Mijlociu, alegerile din Statele Unite ale Americii, scandalul relației nepotrivite dintre fostul președinte Bill Clinton și stagiara Monica Lewinsky, tonul și temele dezbaterilor politice din România. Scriitorarea face planuri de călătorie în Europa și în Israel și urmează chiar un curs de limba spaniolă, pentru a putea avea un acces nemediat la una dintre marile literaturi ale lumii. Vera Călin citește ziarele
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
în care trăiește: mașina, party-urile. M-am întristat văzînd copilul jucăuș și dornic de povești, de prăjituri, de plimbări în autobuz, transformat într-un adolescent american oarecare" (pp. 72-73). În însemnările sale, Vera Călin pune în discuție (mai) toate marile teme ale vremii noastre. Post-scriptum. Însemnări 1997-2002 este o carte de mare actualitate, admirabil scrisă, aparținînd unei scriitoare căreia înaintarea în vîrstă nu i-a tocit nici spiritul critic, nici pofta de viață.
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
tot pe melodia "Bătuta pe loc". Pur și simplu, nu există oameni competenți, gata să preia frâiele administrației! N-am intrat prin prea multe ministere în ultimele două luni, dar știu că pretutindeni e o jale imensă exact pe această temă: nu există oameni dispuși să înlocuiască uzații, deprofesionalizații, corupții supuși ai pesedeilor. Explicația e pe cât de simplă, pe atât de neplăcută: sărăcia. Probabil că la nivelul țării s-ar găsi, cu chiu cu vai, suficienți oameni competenți care să ocupe
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
primire, la exact o sută de ani de la nașterea acestuia, titlul de "Doctor honoris causa" al Universității Columbia pentru virtuțile de ... muză? Alice Liddel a fost o fetiță deosebit de frumoasă și deșteaptă. Fotografia în care Alice pozează ca cerșetoare - o temă frecventă în epocă - dă nu atît măsura farmecului pe care " protagonista" cărții l-a păstrat pînă la o vîrstă înaintată cît intensitatea legăturii care exista între model și fotograful-autor. Că muzele lui Dogdson au fost "copii" se datorează nu presupuselor
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
un interviu pentru "Epoca" (articolul nu figurează în acest volum, dar poate fi citit în Opere III. Publicistică, 2001, p. 736-740). Dacă Anton Bacalbașa este considerat inițiatorul interviului la noi, în ziarul "Adevărul" din 1893, Caragiale va solicita răspunsuri pe teme literare de la Hasdeu și Gherea în "Epoca" din 1897, iar când va fi în criză de material va răspunde el însuși în auto-interviul Cercetarea noastră literară. Câteva păreri anonime, cea mai importantă și cea mai cunoscută piesă documentară din volumul
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
patru, cu cea din gara Buzău). Din 1904 se stabilește la Berlin, dar nu se desparte definitiv de România, căci în 1908 participă la campania electorală alături de Take Ionescu și de partidul său. În ianuarie 1911 dă un interviu pe teme electorale ziarului "Viitorul", unde mărturisește că nu candidează ("eu nu râvnesc la nimic în politică", p. 152), că e "un simplu soldat sub steagul democrației", pentru că literatura îi ocupă tot timpul: "am în preparație un roman și un nou volum
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
pe rând, informațiile, arta, subiectul însuși au devenit marfă. Postcolonialismul ("imperialismul fără centru") și multiculturalismul sunt tentația majoră a artei față cu globalismul economic. Cultura pop, arta retro, crossover-ul, tehnica sampling-ului, back-clash-ul, într-un cuvânt, pluralismul stilistic postmodern preocupat de temele urbanului, cotidianului, genului, ale imigrației, apartenenței la grup, ale discriminării etc. nu a făcut decât să dezvolte o relație mult prea strânsă între producerea identității culturale și (trans)formarea subiectivității în/ca marfă de consum, rupând-o astfel definitiv cu
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
referitoare la postmodernismul românesc găzduiește numărul 7-10/2004 al Echinoxului clujean. Interesantă! l Mai multe cotidiane se ocupă, la sfîrșitul lui februarie, în pagina culturală de soarta Biblioteocii Metropolitane din București. Nu întîmplător, întîlnirea "R.l." din 2 martie, are ca temă starea bibliotecilor. Aflate în, dacă putem spune așa, criză cronică. Din lipsa banilor, localurilor și, nu în ultimul rînd, a interesului oficialității. E de mirare că primarul general interimar al Capitalei abia acum, la semnalele presei, a catadixist să promită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
sugestie: dacă am acorda membrilor guvernului și parlamentului o indemnizație pentru lectură, s-ar pune ei oare pe citit? l Și, dacă tot am vorbit de cotidiane, în Cotidianul din 23 februarie, Elena Vlădăreanu întreprinde și ea o anchetă pe tema Lupilor tineri ai criticii literare. Răspund cîțiva pui de lup, Luminița Marcu, Simona Sora, Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
și viscolit, la Viena, în iarna lui 2005. E limpede că lectura lui Andrei Șerban, tare, cum se spune, șocantă pentru melomanii tradiționaliști este o reacție la libretul lui Edouard Blau, Paul Milliet și Georges Hartmann. Extrem de siropos. Libretul tratează tema din romanul Suferințele tînărului Werther nu doar ca pe o dulcegărie ieftină, ci ca pe o poveste de iubire eliberată neinspirat de filonul filosofic, metafizic. Muzica lui Jules Massenet amplifică cumva siropul. Sigur că poți sta liniștit în fotoliu, acasă
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
gîndi că fiecare clipă din viață e frumoasă, chiar dacă nu pare totdeauna așa". Universul poemelor este bineînțeles același cu al ficțiunilor și eseurilor. Revin, cu o vibrație lirică mai intensă decît în ficțiuni, în chip de mărturii ale experiențelor proprii, temele, motivele și simbolurile cunoscute: cultul străbunilor, pasiunea cărților, labirintul, spada, oglinzile, tigrul, timpul, uitarea și memoria. Se adaugă treptat: orbirea, bătrînețea, moartea. Este reluată, ca de atîtea ori în lumea hispanică, ecuația de identitate dintre viață, iubire și moarte. Iar
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
Mă bazam atît de tare pe ea...M-am așezat la coadă la Librăria Eminescu. Coadă, nu glumă. Nu prea aveam șanse să pot cumpăra vreun exemplar. Disperarea creștea. Peste cîteva zile urma să discutăm, în cercul meu de colegi, tema "Buzura". Un joc pe autori și opere pe care îl jucam independent de "programa" de la facultate, în braseria "Capșa", de bon ton, nu?, un spațiu de dezbateri de idei, pentru noi, studenți cu capul în norii literaturii, de polemici, un
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
neașteptat drept în plex. Era și timpul bătăilor stradale cu miros de huilă, pe care le încasam atunci, atît la propriu, cît și la figurat. Cum să-și dea, domnule, Buzura mîna cu Ion Iliescu? Păi, romanele lui, personajele lui, temele lui se împotrivesc unui astfel de gest, nu? Medicul Augustin Buzura cunoaște prea bine genul de intoxicări ale unui sistem și al acelora care au avut grijă ca el, sistemul, să funcționeze, cunoaște bine că instigarea unor membri ai societății
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
am gîndit, întîi și întîi, de ce nu a publicat Augustin Buzura textul în revista "Cultura", înființată de dînsul, care sînt convinsă că și sub o altă conducere ar fi considerat moral să o publice. Scrisoarea nu are un subiect pe teme literare, mi-am mai zis, chiar dacă îi aparține unui scriitor mare. Și nici un gest civic fundamental nu exprimă. Așa că, de ce la noi, am continuat să mă întreb. Am înțeles că îi este adresată lui Nicolae Manolescu. Am înțeles că o
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
părere aveți despre impactul jurnalismului și cinematografiei în scrierile literare? Referindu-mă la literatură cu o expresie din domeniul flamenco-ului, aș spune că îmi place să folosesc toate castanietele. Ceea ce îmi place este să scriu, indiferent de gen sau temă. În orice caz, acestea depind de momentul, starea de spirit concretă sau obiectivul urmărit. În ceea ce privește impactul jurnalismului sau al cinematografului în literatură, fără îndoială, acesta există și devine tot mai mare. Este unul dintre semnele acestor timpuri, atît de complexe
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
care politicienii l-au crezut necesar pentru reconcilierea dintre spanioli și pe care au vrut să-l extindă în toate domeniile. Dar literatura se construiește cu memorie. Mă refer la literatura autentică. Iar aceasta întotdeauna reușește să se impună. Prin temele abordate, primele dumneavoastră romane ar putea fi considerate semnale de alarmă care avertizează asupra unor probleme grave din societatea spaniolă actuală. A existat o receptare, un ecou în acest sens? Nu știu. Eu mă limitez să lansez mesajele. La urma
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
Probabil că este așa pentru că în romane încerc să mă cufund în psihologia naratorului-personaj, în timp ce în cărțile de călătorie încerc să mă distanțez, așa cum de altfel procedez și față de ceea ce văd. Oricum, nu sînt foarte sigur. Opera dumneavoastră a constituit tema primului Colocviu româno-german de literatură spaniolă care a avut loc la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași în toamna anul trecut. Ce a însemnat pentru dumneavoastră contactul direct cu studenții și profesorii de la cele două universități, de la Konstanz și de la
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
distrugător al timpului cosmic, recuperează din uitare o realitate dispărută care modulează viziunea asupra existenței și a propriei ființe. În cărțile lui Julio Llamazares, memoria și dinamica ei complexă punctată de amintire, uitare, respingerea amintirii, se relaționează cu alte două teme majore: timpul și identitatea umană. În special în poezie și în romane, scriitorul conturează o soteriologie a memoriei în confruntarea cu timpul și în fața pericolului alienării individului. Recursul la memorie este inevitabil pentru menținerea legăturii vitale cu timpul istoric, mai
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
este amenințată ("melancolia anilor" se extinde asupra amintirilor și "transformă încetul cu încetul memoria într-un peisaj straniu și fantomatic" (La lluvia amarilla - Ploaia galbenă), pînă ce "putrezesc în mlaștina timpului amintirile". Interesul lui Julio Llamazares pentru problematica centrată pe tema memoriei s-a manifestat chiar de la debutul său cu volumele de poezie (La lentitud de los bueyes - Lentoarea boilor, 1978 și Memoria de la nieve - Memoria zăpezii, 1981), care l-au propulsat în "republica literelor", la o cotă valorică înaltă (recunoscută
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]