33,401 matches
-
fără acea deplină domnie asupra tonului vorbit abia. Acest sunet încet produs prin cultura tonului poate așadar să fie foarte intensiv și va fi numai atuncea de vrun folos când va împlini condițiunea unei ascuțimi mari a preciziunei și a timbrului. Până și voci slabe și nemetalice vor putea să capete prin arte aceste efecte. Mai puțin se va putea înlocui lipsa tăriei intensive a tonului. Afecte oarecari, erupțiunile unor simțiri puternice, esundările cutremurătoare a unor naturi eroice, cari irumpând din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Această dispoziție primordială în rău sau în bine se manifestă în accentul etic. El deschide misteriile adevărate a vieței omenești, adâncimile caracterului și este creația cea mai însemnată pe terenul artei reprezentărei. La lovirea aceluiași ciocan aurul va răsuna cu timbrul său senin și original, lutul, fierul și celelalte cu a lor. În șirul dezvoltărilor noastre am avut adesea ocazia de-a observa că cu cât mai multe momente ale artei noastre sânt implicate în viața internă a unui caracter cu-atît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în arma principală a opoziției, iar înăbușirea ei a devenit preocuparea de căpătîi a guvernanților. Astfel, cenzura cărților a fost întrecută de cenzura presei. Așa cum astăzi se dezbat "raporturile dintre putere și televiziuni", pe-atunci se dezbăteau autorizarea prealabilă, cauțiunea, timbrul etc. Începînd să atace monarhia, presa sfîrșește prin a o înlătura, iar anul 1830, al "revoluției ziariștilor", aduce la putere Monarhia din Iulie, a cărei primă preocupare va fi de a pune din nou presa în hățuri. Cenzura prealabilă asupra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
generale și transmisibile. Vocile noastre și-au cîștigat autonomia, sau cel puțin cîteva grade de libertate în trib. Au căpătat valoare de semnătură. Dar natura sa intimă nu s-a schimbat. Vocea este corp, suflu, viață, culoare. Existență imediată. Prin timbrul ei, prin intonație și tonalitate, vocea indică, nu simbolizează. Scrierea detașează și distanțează. Locutorul se retrage din mesajul său scris și este cu totul absent din ceea ce, odată scris, se tipărește. Operatorul obiectivității raționale este, în sine, obiectivitate neutră. În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
I, sitolic) este mai puternic, mai grav (35-100 Hz) și prelung (0,08-0,15 s) iar celălalt (zgomotul II, diastolic) este comparativ mai slab, mai acuțit, (100-150 Hz) și mai scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele sunt permeabile. Acest zgomot se ascultă atât în inspir cât și în expir, pe întreaga suprafață toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce aspirativ. Cunoașterea caracterelor normale a zgomotelor respiratorii precum și modificările lor în diverse circumstanțe patologice sunt obligatorii pentru diagnosticarea afecțiunilor aparatului respirator. Ascultarea zgomotului laringo-traheal înafara zonelor specifice de ascultație (la nivelul parenchimului pulmonar) poartă numele de suflu tubar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pot menționa: cercul celor 12 culori cele 7 tipuri de contraste. Un continuator este Kadinsky, care studiază teoria culorii și a formelor, cărora le dă o valoare cromatică. Interesante sunt la Kddinshy analogiile pe care le stabilește între culori și timbrele muzicale. Așa de pildă: galbenul luminos "... răsună ca trompeta", albastrul deschis "...seamănă cu flautul", albastrul închis "... seamănă cu violoncelul" etc... Cel care a încheiat strălucit seria artiștilor teoreticieni ai culorilor, a fost Josef Albers. Faza fundamentală a teoriei sale relevă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în ochi vitrinele tuturor cofetăriilor. Când dorim să cumpărăm o carte nou apărută, vedem de departe orice stand cu cărți. Dacă interesul se află în concurență cu unul din factorii obiectivi, el se dovedește mai puternic. Un colecționar pasionat de timbre se va îndrepta, într-o expoziție, spre o vitrină cu noutăți din acest domeniu, neglijând un imens televizor alăturat. Cultivarea intereselor elevilor este una din sarcinile principale ale școlii, ele influențând profund și multilateral viața psihică. Condițiile atenției, menționate mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
știu ce-mi aparține cu adevărat și ce am luat cu chirie. Am impresia că m-am plămădit atît de mult Împreună cu alții Încît nu-mi mai pot găsi mădularele proprii. CÎnt În cor și nu izbutesc să-mi aud timbrul vocii”. * „Un om moare de atîtea ori, de cîte ori pierde pe vreunul dintre ai săi.” (P. Syrus) Din păcate, trebuie să se producă pierderile prin „moarte”, ca cei mai mulți dintre noi să ne dăm seama - În măsura În care ar trebui - cît de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care permit a se prezuma existența unei discriminări directe sau indirecte, care trebuie să dovedească neîncălcarea principiului egalității de tratament. (3) Cererile persoanelor care se consideră discriminate după criteriul de sex, adresate instanțelor judecătorești competente, sunt scutite de taxa de timbru. (4) Agenția, sindicatele, organizațiile neguvernamentale care urmăresc protecția drepturilor omului, precum și alte persoane juridice care au un interes legitim în respectarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați au, la cererea persoanelor discriminate, calitate procesuală activă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
angajatului o despăgubire egală cu prejudiciul real suferit de angajat. (3) Valoarea prejudiciului va fi stabilită potrivit legii. Art. 38 (1) Plângerile persoanelor care se consideră discriminate după criteriul de sex, adresate instanțelor judecătorești competente, sunt scutite de taxa de timbru. (2) Sindicatele și organizațiile neguvernamentale care urmăresc protecția drepturilor omului au calitatea să reprezinte în justiție persoanele discriminate, la cererea acestora. (3) Sindicatele și organizațiile neguvernamentale care au calitatea să reprezinte în justiție persoanele discriminate întreprind acțiunea în mod gratuit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz; intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunitățile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcție de frecvență; timbrul este calitatea care deosebește între ele sunetele egale ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puține, acestea conțin o singură o singură frecvență (de exemplu diapazonul). Majoritatea conțin mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Hz; intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunitățile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcție de frecvență; timbrul este calitatea care deosebește între ele sunetele egale ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puține, acestea conțin o singură o singură frecvență (de exemplu diapazonul). Majoritatea conțin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeași frecvență unul de altul (de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
11. 1.3 Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală Noțiunea de comunicare se leagă mai ales de limbaj, comunicarea verbală fiind o formă a comunicării foarte importantă, care presupune în mod necesar intenționalitatea și vehicularea mesajelor. Fenomenele paralingvistice, adică tonalitatea, viteza, timbrul, intensitatea vocii și accentul exprimă numeroase informații afective și relaționale. Alături de acestea, existentă o serie de alte canale de comunicare care fundamentează, însoțesc și califică comunicarea verbală. Astfel de căi sunt: mimica, gesturile, contactul vizual, ținuta, distanța dintre persoane etc.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Verona e, ca și a lui Hölderlin, obsedată de nostalgia unei Grecii ideale. Tot de aceea pentru Dan Verona actul suprem de virtute virilă e orația lirică, învingătoare a morții. Lirismul său, cu accente solemne și totodată firești, cu un timbru de o clamoroasă tinerețe și cu o fericită și fermă decizie în alegerea și orânduirea cuvintelor, în curgerea lor savant scandată, năzuiește să umple universul de încredere în perenitatea spiritului. ION SAVA Ca scriitori, ca oameni de litere, ne incumbă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reușesc realmente să distrugă prejudecata „poeziei feminine” ca sector separat, beneficiind de un regim special, curtenitor, dar, ca să zic așa, „tutelat”. Firește, poezia femeilor ca și proza lor aduc filonul unui tip de experiență și sensibilitate specifice, dar gravitatea de timbru, profunzimea explorării lirice, inteligența, puterea și siguranța expresiei sunt la Ileana Mălăncioiu, Constanța Buzea, Nina Cassian, Maria Banuș (e adevărat că memorabilul ei debut se plasează în deceniul al IV-lea), Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, de o impunătoare excelență. Aș
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
memorialistic Îți mai aduci aminte, Doamnă?, cu o prefață semnată de Mircea Eliade. Deși cu o circulație restrânsă, cartea s-a bucurat de succes în exilul românesc, punând în valoare un spirit stenic, plin de vervă, dublat de un autentic timbru nostalgic, capabil să refacă atmosfera și să restituie evocator personalități literare și boema artistică bucureșteană a perioadei interbelice. Același succes l-a înregistrat și caietul cu zece melodii „de inimă albastră” intitulat Nostalgie (1952). Reîntors în Europa la sfârșitul anilor
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
când amenda, indirect, în „Contemporanul” valențele minore ale demersului epic întreprins de M. Nu e mai puțin adevărat că - așa cum observa Mircea Eliade - proza lui umoristică se leagă și de alinarea unei disperări a pierderii în exil nu numai a timbrului lingvistic, ci și a universului de acasă. SCRIERI: Îți mai aduci aminte, Doamnă? pref. Mircea Eliade, Buenos Aires, 1951; Frumoasa cu ochi verzi, cu ilustrații de Emilio De Silva, Madrid, 1957. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Navigare necesse est..., „România” (New York), 1951
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
Serile în sat la Dikanka de N.V. Gogol, O poveste obișnuită de I.A. Goncearov, Jurnalul unui om de prisos și Desțelenire de I.S. Turgheniev) și din cehă (Oameni la răscruce și Jocul cu focul de Marie Pujmanová). Lumea și timbrul care definesc proza scrisă de M. tind către arta dificilă a miniaturii, exersată îndelung Într-o suită de crochiuri, secvențe, scene, instantanee, serie deschisă monoton adaosurilor, multiplicării, din păcate din ce în ce mai șterse și neselective de la o carte la alta, până la antologia
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
București, ca redactor la ziarul „Ardealul”. A mai fost redactor pentru Cluj al revistei „Cele trei Crișuri” din Oradea și al ziarelor bucureștene „Politică” și „Curentul”. Primul volum de versuri ale lui I., Cetățile melancoliei (1923), nu a adus un timbru personal, încât Perpessicius l-a întâmpinat astfel: „E atâta lipsa de simt autocritic, atâta virtuozitate în absență oricărui accent sincer, încât și cele câteva reminiscențe, influențele de câri e imprimata poezia d-lui Ilieșiu, nu pot nimic pe langă recordul
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
ziduri cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul sentimental-ironic al lui Heine continuă monocord, în sens patetic. Adresate Corinei (fiica ucisă de bombele unui zeppelin, în 1916), Cântec de leagăn și Cântec sfânt țin de un temperament cvasifeminin, repliindu-se asupră-și la orice atingere
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
vârful nucului. „Tu tot tare rămâi până la sfârșit”, conchide el, murind. Posteritatea a arătat interes mai cu seamă volumului de schițe Din lumea celor cari nu cuvântă, literatură de scurt metraj, fabule în fond, alcătuind un mic bestiarium. Diferite ca timbru narativ de scenariile animaliere semnate de N. Gane, I. Al. Brătescu-Voinești și M. Sadoveanu, miniaturile de aici se despart, de asemenea, de formula lui Jules Renard, moralistul amar din Histoires naturelles. G. nu excelează prin plasticitate, prin cromatică, nici prin
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
la mai toate publicațiile sămănătoriste, F. a scris de la început o poezie de factură tradițională, vag contaminată de simbolism. Îndatorată prozodic uneori lui Coșbuc, mai des lui St. O. Iosif, cu ale cărui „cântece” are, de altfel, pronunțate afinități de timbru sufletesc, convergentă și cu versul lui Panait Cerna prin înclinația spre reflecție și alegorizare, poezia ei nu e totuși deloc „sămănătoristă”; în orice caz, nu în ceea ce autoarea a reținut pentru volumul ce o exprimă, Poezii (1937). În cuprinsul acestuia
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
comerciale/ memoria scapă esențialul, ca într-un fel/ de uriașă măcelărie unde mirosurile/ se destind și pe cer e numai fum” (Pumaho). În schimb, elegiile dezvăluie o visceralizare a angoasei, care atinge tonuri paroxistice; într-o sintaxă sacadată, pe un timbru exasperant, care conjugă expresionismul negru cu imagistica litografiilor medievale, revolta scoate la iveală resorturi spasmatice ale ființei: „O, vinovăția și spaima/ în fața adevărurilor sugrumate!/ Cine va depune mărturie/ pentru crimele făcute împotriva noastră?/ Cuvintele simple de-acum,/ înșurubate în singurul
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat. Ca și în cazul lui Bacovia, scriitura ei provine din revelația neantului, iar declicul îl constituie tocmai momentul unei
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]