14,383 matches
-
un mod care s)-l duc) la tipul de concluzie obținut. El face cunoscut) o ,,descoperire” pe care o consider) contradictorie atât cu pozițiile consacrate, cât și cu cele actuale asem)n)toare, si anume, c) insecuritatea intern) a elitelor tinde s) se coreleze cu instabilitatea internațional) (1963, pp. 304-305). Aparent, corelația nu e una foarte ridicat). În opinia lui Rosecrance, nici Napoleon, și nici Hitler nse temeau de o “r)sturnare a constituțiilor interne”, ei reprezentând totuși cei mai mari
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fel care face că abordarea s) fie, în mare parte, reducționist). Întrucât atributele și comportamentul unit)ților se presupune c) sunt elemente structurale, cauzele de la nivel sistemic ajung s) fie încurcate cu cele de la nivelul unit)ților, cele din urm) tinzând s) devin) dominante. Deși Hoffmann nu ajunge la exagerarea lui Rosecrance, se apropie totuși destul de mult de ea. Hoffmann definește structura parțial în raport cu aranjamentul p)rților (patternul puterii), și parțial în raport cu tr)s)turile acelor p)rți (omogenitatea sau eterogenitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
relevant pentru rezultat. Așadar, ceea ce conteaz) sunt evoc)rile, de c)tre Hoffmann, ale sistemelor, întrucat efectele lor sunt stabilite în mod subiectiv și destul de arbitrar. Hoffmann se prezint) că discipol al lui Aron. Angajamentele lor teoretice sunt identice; ambii tind în mod insistent c)tre explicații de tip inside-out. Așa cum afirm) Aron, ,,actorii principali au determinat sistemul mai mult decât au fost ei determinați de acestă” (1966, p. 95). Pentru Hoffmann, ca și pentru Aron, rezultatele sunt mult mai mult
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Statutul altor ț)ri, și caracterul sistemului internațional, sunt definite prin prisma politicii americane! Statele își construiesc propria soart). Cineva ar putea, bineînțeles, s) fie de acord cu afirmația. Ins) abord)rile sistemice examinate pan) acum, ajunse în acest punct, tind puternic s) întrerup) evaluarea cauzelor. De vreme ce ponderea cauzelor de la nivelul sistemic și de la cel al unit)ților poate foarte bine s) varieze de la un sistem la altul, tendința este una neinspirat). A spune c) ar putea fi util s) privim
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
descris) - sau apreciat) și condamnat) - tocmai că f)când acest lucru. Robert J. Lieber, de exemplu, susține, în utilă să analiz) sistematic) f)cut) domeniului, c) ,,modelele reale ale lui Kaplan reflect) asumpția conform c)reia structura unui sistem complex tinde s)-i decid) modul caracteristic de manifestare” (1972, p. 134). Stanley Hoffmann, admițând acest lucru, îl condamn) pe Kaplan pentru c) acesta a omis diversitatea statelor, pentru c) le-a înzestrat cu tendințe proprii, pentru c) a presupus c) sistemele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lupți. Lupt), măi degrab) decât s) sări peste o ocazie de a-ți spori capabilit)țile. Înceteaz) s) lupți, măi degrab) decât s) elimini un actor național esențial. Acționeaz) astfel încât s) te opui oric)rei coaliții sau actor singular care tinde s)-și asume o poziție de predominant) fâț) de restul sistemului. Acționeaz) în direcția constrângerii actorilor care subscriu principiilor de organizare supranaționale. Permite actorilor naționali esențiali înfrânți sau constrânși s) reintre în sistem ca parteneri rezonabili, sau acționeaz) în vederea includerii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pot fi considerate drept sistemele în care origineaz) perturb)rile. Tensiunile, disfuncțiile, evenimentele destabilizatoare trebuie, dup) definițiile lui Kaplan, s) provin) din actorii înșiși, fie c) sunt v)zuți că medii, fie că subsisteme. Sistemul internațional, în termenii lui Kaplan, ,,tinde c)tre polul dominantei subsistemului”. El crede, de exemplu, despre propriul s)u sistem ,,al balanței de putere” c) prezint) ,,dominantă subsistemului”, întrucât ,,regulile esențiale ale sistemului internațional al ‹‹balanței de putere›› sunt subordonate regulilor proprii sistemelor naționale individuale” (1964
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tuiesc. Prin urmare, el nu pune la îndemân) nici un instrument prin care s) fie investigate gradele de influent) ale sistemului și ale subsistemelor. El trebuie, prin urmare, s) se mulțumeasc) cu afimații ambigue, legate de faptul dac) sistemul său subsistemele tind s) devin) - sau sunt - dominante. Abia acum ies la iveal) consecințele eșecului lui Kaplan de a veni în întâmpinarea celei de-a doua cerințe. Definirea unui sistem drept un set de variabile atât de înrudite, și având toate însușirile deja
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ordine legitim), ordinea revoluționar) este cea în care unul sau mai multe dintre statele principale refuz) s) trateze cu alte state, în conformitate cu regulile convenționale ale jocului. Tipul de ordine depinde de dispozițiile statelor care o configureaz). O ordine internațional) legitim) tinde c)tre stabilitate și pace; o ordine internațional) revoluționar), c)tre instabilitate și r)zboi. Statele revoluționare alc)tuiesc sisteme internaționale revoluționare; un sistem revoluționar este unul care cuprinde unul sau mai multe state revoluționare (Kissinger 1957, pp. 316-320; 1964
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c) instabilitatea internațional) și r)zboiul sunt cauzate de existență statelor revoluționare, se reduce la a spune c) r)zboaiele apar, întrucat unele state sunt belicoase. Și totuși, regimurile revoluționare pot s) respecte regulile internaționale - sau, mai simplu spus, ele tind c)tre o coexistent) pașnic) - deoarece presiunile induse de situațiile lor externe dep)șesc obiectivele generate pe plan intern. Tipurile de ordine internațional) revoluționare se dovedesc a fi, din când în când, stabile și pașnice. Dimpotriv), tipurile de ordine internațional
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de exemplu, efectele pe care le-a avut asupra statelor europene trecerea de la un sistem multipolar la cel bipolar. Atât timp cât statele europene constituiau marile puteri ale lumii, unitatea dintre ele putea fi doar imaginat). Raporturile politice dintre marile puteri europene tindeau c)tre modelul jocului de sum) zero. Fiecare putere consideră pierderea suferit) de cel)lalt ca fiind propriul s)u câștig. Confruntate cu tentația de a coopera în vederea avantajului reciproc, au devenit, fiecare în parte, precaute, fiind înclinate s) se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
gen reprezint) agenți sau mecanisme ce funcționeaz) în interiorul sistemelor. Ele reprezint) structuri de genul celor la care fac de obicei apel politologii. Ele împ)rt)șesc, într-adev)r, o not) comun) cu structurile care funcționeaz) în sensul definit de mine: tind a menține rezultatele în limite restrânse. Ele difer), în sensul în care au fost menite de natur) sau de om s) opereze în vederea unor scopuri particulare din cadrul unor sisteme mai largi. Atunci cand m) refer la astfel de mecanisme, folosesc termeni
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
variabilelor, prin calcularea covariantelor lor, și prin trasarea etapelor lor, sunt fixate astfel de cauze. Întrucât A și B sunt diferite, ele produc efecte diferite. În contrast, structurile limiteaz) și modeleaz) agenții și instanțele intermediare, orientându-i în direcții care tind c)tre o calitate comun) a rezultatelor, chiar dac) eforturile și finalit)țile agenților și instanțelor intermediare variaz). Structurile nu produc în mod direct efectele. Ele nu acționeaz) în sensul care o fac agenții. Cum pot fi atunci înțelese forțele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
actorilor, si fie c) cei din urm) înțeleg sau nu constrângerile structurale. S) lu)m un exemplu. S) presupunem c) intenționez s) deschid un magazin de pantofi. Unde ar trebui s)-l amplasez? Aș putea observa c) magazinele de pantofi tind s) fie construite unul lang) celelalte. Mergând pe linia raționamentului obișnuit din cadrul științei politice, fie voi trage concuzia c) orașele emit legi care reglementeaz) amplasarea magazinelor de pantofi, fie pe aceea c) proprietarii magazinelor de pantofi sunt familiarizați cu teoria
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sistem își definesc finalit)țile și își contureaz) mijloacele de a le atinge. În domeniile anarhice, unit)țile similare coacționeaz). În domeniile ierarhice, unit)țile nesimilare interacționeaz). Într-un domeniu anarhic, unit)țile sunt similare din punct de vedere funcțional, tinzând s) r)mân) așa. Unit)țile similare se str)duiesc s) mențin) un grad de independent), putând chiar s) se lupte pentru autarhie. Într-un domeniu ierarhic, unit)țile sunt diferențiate, ele tinzând s)-si sporeasc) gradul de specializare. Unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sunt similare din punct de vedere funcțional, tinzând s) r)mân) așa. Unit)țile similare se str)duiesc s) mențin) un grad de independent), putând chiar s) se lupte pentru autarhie. Într-un domeniu ierarhic, unit)țile sunt diferențiate, ele tinzând s)-si sporeasc) gradul de specializare. Unit)țile diferențiate devin strâns interdependențe, cu atat mai interdependențe cu cat avanseaz) specializarea lor. Din cauza diferenței de structur), interdependenta din cadrul națiunilor și interdependenta dintre națiuni sunt dou) concepte distincte. Așa c), pentru a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
realizat doar prin intermediul ,,completei dezarm)ri a firmelor în relațiile lor reciproce”. Ins) firmele nu pot fi dezarmate în mod concret nici m)car sub pretextul m)ririi profiturilor lor. Acest enunț mai degrab) amendeaz), decat contrazice asumpția c) firmele tind c)tre profituri maxime. Pentru a maximiza profiturile pe termen lung, ca de altfel și pe termen scurt, firmele trebuie mai întâi s) supraviețuiasc). Primirea în comun a tuturor resurselor implic), folosind din nou cuvintele lui Fellner, ,,desconsiderarea posibilit)ților
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oamenii sau statele au libertatea s) se ignore unul pe cel)lalt. Chiar când nu fac acest lucru, ei pot într-o mai mare m)sur), în absența politicii impus) de organizație, s) se concentreze pe politică momentului, și s) tind) la un minimum de acord, care s) le permit) o existent) proprie, decât la un maximum de acord, de dragul menținerii unit)ții. Dac) forță este cea care decide, atunci conflictele sângeroase asupra dreptului pot fi mult mai ușor evitate. Pe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ajut) pe ei înșiși, sau care acționeaz) mai puțin eficient decât alții, nu vor reuși s) prospere, se vor afla expuși pericolelor, vor suferi. Teamă de astfel de consecințe nedorite stimuleaz) statele s) se comporte în moduri prin care se tinde c)tre crearea echilibrelor de putere. Trebuie remarcat faptul c) teoria nu revendic) presupoziții legate de raționalitate sau de constant), a voinței din partea tuturor actorilor. Ea pur și simplu spune c), dac) unii se descurc) relativ bine, alții vor c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acțiuni se combin), pentru a produce acel rezultat. Alc)tuirea și menținerea unui echilibru ar putea constitui un scop pentru unul sau mai multe state, ins), din nou, ar putea foarte bine s) nu fie. Conform teoriei, echilibrele de putere tind s) se formeze, indiferent de faptul dac) doar unele state sau dac) toate urm)resc în mod conștient s) stabileasc) și s) mențin) un echilibru, sau dac) doar unele state sau dac) toate aspir) c)tre dominația universal). Și totuși
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rile desprinse din teoria noastr) pot rezista supunerii la teste. Cum vor ar)ta unele dintre aștept)ri? Dou), care sunt strâns înrudite, decurg din discuția de mai sus. Conform teoriei, balantele de putere se formeaz) în mod recurent, statele tinzând s) imite politicile reușite ale altora. Pot fi aceste aștept)ri supuse la teste? În principiu, r)spunsul este ,,da”. În cadrul unei anumite raze de acțiune, si pe un anumit interval de ani, ar trebui s) descoperim c) puterea militar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a cunoscut-o vreodat) omenirea; Uniunea Sovietic) prin menținerea a aproximativ trei milioane de oameni sub arme, în timp ce se str)duia s) dobândeasc) o nou) tehnologie militar) costisitoare, în ciuda teribilelor pierderi pe care le suferise în r)zboi. Aceste exemple tind s) confirme teoria. Întâlnim state care formeaz) bLnțe de putere, fie c) își doresc sau nu acest lucru. Ele pun, de asemenea, în evident), si dificult)țile test)rii. Germania și Austro-Ungaria au format Alianță Dual) în 1879. De vreme ce nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vederea virtuțile. În cadrul unei economii, al unui stat sau în lumea întreag), egalitatea extrem) este asociat) cu instabilitatea. Pentru a desprinde o analogie intern): acolo unde individualismul este extrem, unde societatea este atomist), și unde organizațiile secundare lipsesc, guvern)mintele tind fie s) eșueze în anarhii, fie s) devin) extrem de centralizate și despotice. În condiții de extrem) egalitate, perspectiva de a oscila între cei doi poli a fost bine descris) de c)tre Tocqueville și ilustrat) de Hobbes, în timp ce evitarea ei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se schimb)? Pentru a r)spunde la aceast) întrebare, si pentru a detalia pe mai departe teoria, voi lua deocamdat) în considerare interdependenta economic), l)sând abordarea chestiunii interdependentei militare pe seama capitolului 8. Într-un sistem de tip auto-ajutorare, interdependenta tinde s) se micșoreze, pe m)sur) ce num)rul p)rților descrește, si, astfel, sistemul devine mai ordonat și mai pașnic. Că și în cazul altor concepte internațional-politice, interdependenta dobândește o alt) semnificație, atunci când este privit) în lumina teoriei noastre
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acționa. Comportamentele lor variaz), pe m)sur) ce interdependenta din sistem se modific), variațiile indicându-ne câte ceva legat de soarta probabil) atât a sistemului, cât și a p)rților sale - a marilor puteri și a celor mai mici, deopotriv). Interdependenta tinde s) scad), pe m)sur) ce num)rul de mari puteri se diminueaz); iar doi este cel mai mic num)r posibil. Leg)tură care exist) între schimbarea sistemului și amploarea interdependentei trebuie s) fie atent formulat). Corelația nu este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]