4,272 matches
-
mai puțin rudimentară. E imposibil s-o găsești dacă nu știi unde este. întâmplător, eu știu. Acolo îți va fi de folos experiența cuceririi Dimensiunilor Interioare. De-acum ele nu-ți mai pot face rău, așa că te poți concentra asupra traversării celor Exterioare. Deși s-ar putea să nu fie plăcut. Grimus va ști cu siguranță că vii. Va încerca să-ți închidă Poarta. în acest caz va trebui să duci o bătălie pe cinste ca să treci dincolo. El se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nevoie de asemenea viteză? El se șterse pe mîini Înainte de a-mi răspunde. — Păi, e o navă de lucru. Trebuie să-și cîștige banii de-ntreținere. Vasele spaniole care patrulează la Ceuta și Malilla chiar au viteză. — Deci poate face traversarea pînă În Africa de Nord? Era pe punctul de-a pleca, dar m-am Întins și i-am strîns mîna, forțîndu-l să dea ochii cu mine. — Domnule Andersson? V-am văzut la slujba funerară din cimitirul protestant. Îmi pare rău pentru Bibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lase urmă de ce ar fi putut să fie sau să facă. Oare câți regi însemnați, poeți inspirați, călători curajoși nu și-au putut în veci împlini destinul căruia îi păreau meniți, neputând trece cu bine de această primă și grea traversare, atât de simplă, atât de ucigașă! Câte mame cutează să se atașeze de copilul lor când se tem că într-o zi vor mângâia poate o umbră! Moartea, spune poetul, ține viața noastră de ambele capete: Bătrânețea nu se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În acel an de încercări și de sfâșieri se termina răgazul de trei ani acordat granadinilor pentru a alege fie supunerea, fie pribegia. Potrivit acordului de capitulare, mai aveam vreme până la începutul anului creștin 1495 ca să ne hotărâm, dar cum traversarea mării spre Maghreb se dovedea riscantă începând cu luna octombrie, era mai bine să plecăm primăvara sau, cel mai târziu, vara. Aceluia care voia să rămână îi fusese lipit cuvântul, aflat deja la ordinea zilei, care-l desemna pe musulmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mâna vreunui ofițer mai stăruitor. Pe plajă, negustoriile se desfășurau din plin, iar proprietarii ambarcațiunilor erau necontenit mustrați amintindu-li-se soarta pe care Dumnezeu le-o rezervă celor ce profită de pe urma nefericirilor musulmanilor; aparent fără rezultat, deoarece tarifele pentru traversarea mării continuau să crească din oră în oră. Momeala câștigului adoarme conștiințele, iar momentele când oamenii își pierd cumpătul sunt puțin propice mărinimiei. Resemnați, oamenii își dezlegau baierile pungii, făcând semn familiei să se grăbească. Odată ajunși la bord, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nostru, femei, bătrâni se rugau, se tânguiau, glasurile lor abia fiind acoperite de zgomotele mării. Doar tata a rămas senin în ziua aceea de plecare în pribegie, iar pe buzele lui, Salma a putut chiar citi, de-a lungul întregii traversări, un zâmbet straniu. Căci se pricepuse să-și rostuiască, în chiar miezul derutei, un minuscul câmp al victoriei. II Cartea de la Fès Aveam vârsta ta, fiule, și niciodată n-am mai revăzut Granada. Dumnezeu n-a vrut ca soarta mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de la Fès Aveam vârsta ta, fiule, și niciodată n-am mai revăzut Granada. Dumnezeu n-a vrut ca soarta mea să fie scrisă toată într-o singură carte, ci să se desfășoare, val după val, în ritmul mărilor. La fiecare traversare, m-a ușurat de un viitor pentru a-mi dărui un altul; pe fiecare nou țărm, a legat de numele meu numele unei patrii părăsite. De la Almeria la Melilla, timp de o zi și o noapte, existența mea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
deschis ochii. L-am întrebat dacă se simte mai bine; a dat din cap că da, dar a adormit din nou. Avea să șadă astfel, atârnând între viață și moarte, neînstare să se miște, până la începutul anotimpului cald, când orice traversare a Saharei devenise cu neputință. Am fost așadar nevoiți să așteptăm câteva luni în regiunea Segelmesse înainte de a ne relua călătoria. ANUL PETRECUT LA TOMBUCTU 911 de la hegira (4 iunie 1505 23 mai 1506) Unchiul părea pe deplin restabilit când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-și ofenseze gazdele dacă și-ar face nevoile altundeva decât acolo. Astfel că drumeții sunt siliți să-și astupe nasurile când trec pe lângă un ogor cultivat. Aceste oaze sunt ultimul popas unde se poate face o bună aprovizionare înainte de traversarea Saharei. Puțurile cu apă sunt tot mai rare și e nevoie de mai bine de două săptămâni pentru a se ajunge la primul punct locuit. Mai trebuie spus și că în acel loc, numit Teghaza, nu există nimic altceva decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sete. Singur Dumnezeu poate dărui viață și avuție! Chiar de m-aș pricepe la istorisit, chiar dacă pana mi-ar da pe deplin ascultare, tot n-aș fi în stare să descriu ce poate cineva să simtă când, după săptămâni de traversare istovitoare a deșertului, cu ochii zgâriați de furtunile de nisip, cu gura umflată de o apă sălcie și caldă, cu trupul încins, murdar, strâmbat de deșelare, vede ivindu-se în sfârșt zidurile orașului Tombuctu. Firește, la capătul unei călătorii prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
păstra pe Hiba fără să-mi atrag mustrări și sarcasme, am făcut să circule zvonul că rămăsese însărcinată cu mine, lucru despre care nu știam mai nimic; am fost însă nevoit să-i vând calul, podoabă inutilă și împovărătoare la traversarea deșertului. A doua recomandare a diatei, unchiul mi-o înfățișa prin mijlocirea unei parabole din timpurile vechi. O beduină e întrebată într-o bună zi pe care dintre copiii ei îl iubește cel mai mult. Ea răspunde: pe cel bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
purtați în spate de alții. Mii de oameni fac această penibilă meserie, majoritatea nou-veniți care nu și-au găsit o ocupație mai bună. În ziua în care am debarcat, eram prea sfârșiți de puteri pentru a trece dincolo de zona portului. Traversarea se făcuse iarna, căci trebuia să ajungem la Constantinopol înainte ca sultanul să plece din oraș în campania de primăvară. Ne-am petrecut așadar prima noapte într-un han ținut de un grec din Candia, un văr îndepărtat de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o patrie după alta, o femeie după alta, fără să te lupți niciodată, fără să regreți niciodată, fără să întorci niciodată capul? — Între Andaluzia pe care am părăsit-o și Raiul care îmi este făgăduit, viața nu e decât o traversare. Nu mă duc nicăieri, nu râvnesc nimic, nu mă agăț de nimic, mă încred în pasiunea mea de a trăi, în instinctul meu de fericire, cât și în Providență. Oare nu asta ne-a unit? Am lăsat în urmă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
câțiva elefanți, precum și niște tunuri recent fabricate; totodată, a pus să se sape un șanț lung și adânc, în speranța susținerii unui lung asediu. Nu acesta era însă planul otomanului. După ce lăsase oastei sale două zile de odihnă pentru lunga traversare a Sinaiului, Selim a poruncit un asalt general, cu o asemenea cantitate de tunuri și un avantaj numeric atât de zdrobitor, încât oastea egipteană a fost risipită în numai câteva ceasuri. Și astfel, în chiar ultima zi a anului, Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Niciodată până atunci nu mai trăisem astfel, o săptămână după alta, într-un oraș în care nu se înalță chemarea la rugăciune, marcând timpul, umplând spațiul, liniștind oameni și ziduri. Trecuse o lună de când fusesem închis la castel. După neplăcuta traversare și nenumărate popasuri, fusesem debarcat, fără Abbad, pe un chei din Neapole, cel mai populat oraș italian. Apoi dus singur la Roma pe uscat. N-aveam să-mi revăd tovarășul decât trei ani mai târziu, în niște împrejurări ciudate. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
știe, torturi dintre cele mai grele, deși adevărul ne obligă să spunem că, dacă au existat, nu putem să depunem mărturie, nu eram prezenți, ceea ce, dacă ne gândim bine, nu înseamnă prea mult, întrucât n-am fost prezenți nici la traversarea mării roșii pe uscat, și toată lumea jură că faptul s-a petrecut aievea. În ceea ce îl privește pe ministrul de interne, trebuie să se fi observat că în cuirasa de războinic viteaz pe care, în lupta surdă cu ministrul apărării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
prim-ministrului. Trebuia să știe cu cine avea de-a face. Când zgomotoasele plesnituri ale palmelor începeau să slăbească, prim-ministrul ridică mâna dreaptă cerând liniște și spuse, Orice călătorie pe mare are nevoie de un comandant, iar acesta, în traversarea periculoasă la care țara a fost provocată, este și va trebui să fie primul său ministru, dar vai de vasul care nu are o busolă capabilă să-l ghideze prin vastul ocean și prin furtuni, ei bine, domnilor, această busolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
interne preferase să trimită pentru misiune oameni care se bucurau de cea mai directă încredere a sa, de cea care se afla la vedere și la îndemână și, cine știe, sedusă de generosul ingredient de aventură cinematografică constând într-o traversare clandestină a blocajului, târându-se cu pumnalul la brâu pe sub sârma ghimpată, păcălind cu desensibilizatoare magnetice senzorii electronici de temut și apărând de cealaltă parte, pe terenul inamic, în direcția obiectivului, ca niște cârtițe dotate cu agilitate de pisică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
semăn tot mai bine cu Mihai din Giulești, cu personajul pe care deja îl digeram. Binișor, încetul cu încetul. Într-adevăr, trecerea mea prin funcția aceasta de administrator, dresarea mea în tainele mișcării societății, se asemăna tot mai mult cu traversarea aceea de către Mihai, a anilor petrecuți în mănăstirea dominicană. Aveam câteodată senzația că, dacă nu aș fi jucat în acest rol, al lui Mihai, n-aș fi nutrit niciodată speranța de a mă vedea și eu, castelan. Până și societatea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
un pahar de bere tare. Mormăi ceva În franceză În direcția marinarilor și aceștia Îi zâmbiră, cântând un cântec indecent despre un cocu, care-i făcu sufletul sedentar, de familist, să se veștejească puțin de invidie. — N-a fost o traversare grozavă, Îi spuse el În englezește stewardului-șef. Individul fusese chelner În Londra și casierul nu rostea niciodată În franceză un cuvânt mai mult decât era necesar. — Evreul ăla, spuse el, ți-a lăsat un bacșiș ca lumea? — Ce crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu poți vorbi americănește, n-ai nici o șansă În comedia muzicală englezească. — Ești isteață, spuse Myatt cu gravitate, scoțându-și-i pe Eckman și Stein din minte. — Să ne mișcăm, spuse fata. Mi-e frig. — Nu poți dormi? — Nu, după traversarea aceea. E prea rece și tipul acela mă mângâie tot timpul pe picioare. — De ce nu-l pocnești peste față? — Înainte de-a ajunge la Köln? Nu caut necazuri. Trebuie să ne suportăm până la Budapesta. — Acolo te duci? — El se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la expediție. Încă nu ești inițiat și nu ai vârstă necesară ca să ceri acest lucru. O voi avea la momentul când se va întoarce navă. Dacă se va mai întoarce vreodată... Amó Tetuanúi clatină din cap, neîncrezător. O să fie o traversare foarte dificilă, pentru care Consiliul va trebui să-i aleagă doar pe cei mai buni. Cel mult treizeci, si mă-ndoiesc că vor primi printre ei pe un ucenic de marinar. Clatină încă o dată din cap. Să nu-ți faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
toate animalele care urmau să fie îmbarcate, folosindu-se de seva unui arbust care creștea pe înălțimile insulei, iar membrii expediției se supuseseră și ei ritualului obligatoriu, căci știau, din experiența, că nu există nimic mai supărător în timpul unei lungi traversări decât atacurile puricilor, ploșnițelor sau păduchilor. Muștele și țânțarii aveau să fie îndepărtați de primele adieri de vânt din larg, iaro călătorie fără insecte se dovedeste întotdeauna mult mai plăcută decât cu ele la bord. Vreo treizeci de oameni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
familia iese în oraș. Asemenea legături armonioase care străbat încăperea ca o ceață deasă îl scot din sărite pe Hans. Furios, strivește cu lingurița ultimele bucăți de înghețată din cupa de metal, vărsându‑și astfel nervii asupra unor alimente nevinovate. Traversarea ghețarului și despărțirea de familie, descrise cu lux de amănunte. Sisterheart Christine, care e la curent cu toate năzbâtiile. Drumul la poștă și drumul lung, de o oră și jumătate, momentele tihnite la barul lui nenea Sepp. Un băiat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
parcă bleumarin, trage pe dreapta, cu chiu cu vai, claxonat. Coboară din el trei bărbați, Între două vârste și-n costume de culoare Închisă. Rămân o vreme adunați În jurul mașinii, privind În lungul străzii. Nu ca să prindă un moment potrivit traversării, fiindcă privirile li se Înalță până la primele balcoane, spre etajul Întâi al clădirilor vechi de pe stradă. Poate admirativi, strada e frumușică. În fine, pornesc la pas, cei trei alegând trotuarul care trece prin fața librăriei. Sunt deja destul de aproape ca, recunoscându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]