4,501 matches
-
între București și litoral. Proiectul specifica construcția unei căi ferate duble și a unei șosele cu patru benzi de circulație. Această variantă rezolva chestiunea transportului rutier între București și Constanța, șoseaua fiind mai scurtă cu 42 km în comparație cu ruta de traversare de la Giurgeni la Vadu Oii. Noile realizări erau din punct de vedere structural aproape identice cu cele existente, iar viaductele de acces s-au construit independent — pentru cale ferată și pentru șosea. Noul pod a fost așezat în amonte de
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
trece vase, de la iahturi private mici până la nave comerciale destul de mari. Dimensiunea maximă a vaselor care pot folosi canalul este cunoscută sub numele de "Panamax"; tot mai multe nave moderne depășesc această limită, ele fiind cunoscute ca nave "post-Panamax". O traversare obișnuită a canalului de o navă comercială ia în jur de nouă ore. 14 011 vase au trecut prin canal în 2005, cu o capacitate totală de 278,8 milioane tone, cu o medie de aproape 40 de vase pe
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
secetos. Din acest motiv, a fost construit un alt baraj, Barajul Madden, peste râul Chagres, deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela — numit și Lacul Madden — care asigură mai multă apă pentru canal. Există mai multe puncte de traversare peste canal. La capătul dinspre sud (Pacific), se află Podul Americilor, un pod rutier important deschis în 1962; pentru mult timp, acesta a fost singurul punct de trecere a canalului. Înainte de construcția sa, erau folosite feriboturi pentru traversare. Către nord
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
puncte de traversare peste canal. La capătul dinspre sud (Pacific), se află Podul Americilor, un pod rutier important deschis în 1962; pentru mult timp, acesta a fost singurul punct de trecere a canalului. Înainte de construcția sa, erau folosite feriboturi pentru traversare. Către nord, la ecluzele Miraflores, există un pod rutier/feroviar culisant, deschis în 1942, însă nu poate prelua traficul decât atunci când nu circulă nicio navă, fiind astfel foarte rar folosit. În același punct, un mic pod rutier culisant este construit
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
în 2004, deși a fost deschis traficului abia în 2005. În sfârșit, un alt pod rutier culisant a fost construit în structura ecluzelor Gatún; acest pod este folosibil numai când ecluzele sunt închise și are o capacitate foarte redusă. În afară de traversările deschise publicului, lucrătorii canalului pot traversa și pe porțile ecluzelor, atunci când sunt închise. După 6 ani de studii de fezabilitate, eficiență economică și impact asupra mediului, în septembrie 2007 au început lucrările la un nou canal, paralel cu cel vechi
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
2007 au început lucrările la un nou canal, paralel cu cel vechi. Dacă vechiul canal permitea trecerea navelor care transportă maximum 5000 TEU, noul canal va permite nave cu capacitatea de 13.000-14.000 TEU, dublând astfel capacitatea totală de traversare a sistemului de canale Panama.
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur. Proprietara a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanță de 1100 km, între Romă și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
l-a înzestrat cu colecția sa proprie și din alte donații. În 1917 pleacă împreună cu familia de la Iași, unde locuise în timpul ocupației germane a Bucureștiului, într-o misiune diplomatică la Paris, trecând prin Rusia și ajungând în Scoția după o traversare primejdioasă a Oceanului Înghețat de Nord. Se reîntoarce în țară în 1921. Primele sale cercetări (1882-1886) sunt de geologie, studii preparatoare pentru harta României. A studiat cu deosebită atenție terenurile terțiare românești, ceea ce a făcut obiectul mai multor comunicări către
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
Animalele mai puteau ajunge în insulă de pe cordonul litoral, prin vadul „Bop Nkior”. În 1858, Louis Faidherbe, guvernatorul Senegalului, a inaugurat bacul "Bouetville", care putea transporta 150 de pasageri, precum și animale sau mărfuri. Bacul reușea să facă zilnic câte 10 traversări în fiecare sens, între răsăritul și apusul soarelui. Tarifele practicate la acea vreme erau de 5 centime pentru o persoană, 50 centime pentru un cal, un bou sau o cămilă și 2 franci pentru o căruță. În mai puțin de
Podul Faidherbe () [Corola-website/Science/304021_a_305350]
-
prin Măgura și intră într-o zonă împădurită, unde traseul devine sinuos. În această zonă se întâlnește cu un drum care duce spre mănăstirea Ciolanu, peste dealul cu același nume. La aceeași intersecție, se află și un monument ce comemorează traversarea Carpaților prin pasul Buzău de către armatele lui Mihai Viteazul în 1599. Parcursul sinuos continuă pe dealurile de pe malul drept al Buzăului până la Viperești, unde începe o porțiune dreaptă ce traversează platoul Cislău. În localitatea Cislău, trece podul peste râul Bâsca
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
prin orașele Pătârlagele și Nehoiu. În comuna Siriu, după localitatea Lunca Jariștei, trece pe lângă barajul și lacul de acumulare de la Siriu. Urmează o zonă cu viaducte (Grămăticu, Stânca Teherău), spre localitatea Gura Siriului și trece în județul Covasna. Acolo, după traversarea comunei Sita Buzăului, drumul ajunge în orașul Întorsura Buzăului, unde drumul se îndepărtează de cursul râului Buzău. Tot în acest oraș începe un drum care duce spre Covasna. Mai departe, drumul intră pe teritoriul județului Brașov și traversează localitatea Teliu
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
Mettmann, cu Düsseldorf, Meerbusch din districtul Rhein-Kreis Neuss și orașul Krefeld. Duisburg-Mitte Aceste sectoare se subîmpart la rândul lor în 46 de cartiere. Prin săpăturile arheologice s-au descoperit urme ale civilizației romane prin întărituri, fortărețe care asigurau legiunilor romane traversarea Rinului. "Piața veche" era prin secolul al V-lea un centru comercial, fiind legat direct prin strada "Hellweg" de malul Rinului. Pentru prima oară în anul 883 este amintit orașul în cronica "Regino von Prüm", când este cucerit de normanzi
Duisburg () [Corola-website/Science/304228_a_305557]
-
sau mai greu de atins, și deci aveau impact puternic asupra direcțiilor de dezvoltare a imperiilor coloniale europene și, prin urmare, asupra geopoliticii moderne. De exemplu, nu puteau naviga deloc contra vântului. Până în secolul al XVIII-lea, importanța alizeelor pentru traversarea Atlanticului de către flota comercială engleză făcuse ca denumirea în limba engleză de "trade winds "să înceapă să fie identificată de etimologi și de publicul general cu sensul cuvântului "trade" de „comerț”. Între 1847 și 1849, Matthew Fontaine Maury a strâns
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
Cartagina" sau "Renașterea imperiului cartaginez"(1815), stilistic, reprezintă unapogeu: o adevărată poerică picturală a mării și a norilor. Dăruind-o muzeului "National Gallery", pictorul își exprimă dorința (împlinită dealtfel) să fie expusă alături de "Îmbarcarea Reginei din Saba" de Claude Lorrain. "Traversarea izvorului" este mai apropiat de pictura de gen dar și aici surprind, prin prosprțime, caracteristicele lui modulări coloristice. În 1819 Turner face prima călătorie în Italia. Compune peisajul "Raby Castle". Lasă neînchiat grupul celor 70 de gravuri "Liber Studiorum", intitulat
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
cu gândul la vremurile de odinioară, la idilele și intrigile amoroase în centrul cărora se situa cocheta regină care va plăti cu viața aceste frivolități ce secătuise vistieria franceză... Rămâne o zi de neuitat... PRAGMATICUL ALBION Plecăm spre Calais pentru traversarea cu ferry-boat-ul a Canalului Mânecii, la Dover. Privesc pe fereastra autocarului și încerc să-mi imaginez ce a reprezentat această zonă încărcată de istorie de la migrațiile celților, cuceririle romane, anglo-saxone, normade, de la Războiul de 100 de ani la al Doilea Război
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
multă aglomerație de pasageri, autocare, mașini. Preferăm ferry-boat-ul, acest mijloc de transport tradițional, în locul Eurostarului, prin tunelul construit pe sub Marea Mânecii, în ultimele decenii, o adevărată minune a tehnicii moderne, unde, în doar câteva minute, rapid, ajungi pe malul britanic. Traversarea cu ferry-boat-ul a decurs normal. Țărmul francez se pierde în zare și la orizont apare Marea Insulă Britanică și portul Dover, locul istoricei debarcări, cu o mie de ani în urmă, a normanzilor lui Wilhelm Cuceritorul (1066), dar nu și
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
arme căzuți la datorie cu șase decenii în urmă. An de an, numărul lor este tot mai mic, datorită vârstei înaintate, până când toți vor dispărea și vor rămâne o amintire în cărțile de istorie... Noaptea o petrecem pe ferry-boat pentru traversarea spre Ostende (Belgia). Țărmurile bătrânului Albion se pierd treptat în noapte. De pe puntea vasului privim cerul înstelat, ne lăsăm mângâiați de razele diafane ale astrului selenar și ascultăm talazurile întunecate ale valurilor ce bat cu ritmicitatea unui ceasornic. Adorm târziu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Mettmann, cu Düsseldorf, Meerbusch din districtul Rhein-Kreis Neuss și orașul Krefeld. Duisburg-Mitte Aceste sectoare se subîmpart la rândul lor în 46 de cartiere. Prin săpăturile arheologice s-au descoperit urme ale civilizației romane prin întărituri, fortărețe care asigurau legiunilor romane traversarea Rinului. "Piața veche" era prin secolul al V-lea un centru comercial, fiind legat direct prin strada "Hellweg" de malul Rinului. Pentru prima oară în anul 883 este amintit orașul în cronica "Regino von Prüm", când este cucerit de normanzi
Duisburg () [Corola-website/Science/304370_a_305699]
-
de tunuri, abandonarea căruțelor a creat o uriașă problemă logistică pentru restul războiului. Foametea și bolile au făcut numeroase victime, iar rata dezertărilor a crescut alarmant. Cei mai mulți dezertori au fost prinși de țărani, care i-au ucis fără nicio formalitate. Traversarea râului a adus o altă înfrângere importantă la Berezina, atunci când Kutuzov a hotărât că momentul este potrivit pentru o bătălie decisivă, a atacat și a zdrobit acea parte a armatei care nu reușise să traverseze încă podul peste râu. La
Campania din Rusia (1812) () [Corola-website/Science/304428_a_305757]
-
5 km în aval, prin dreptul insulei Lobau. O primă tentativă de a traversa este respinsă de austrieci în 21 - 22 mai, în cadrul sângeroasei bătălii de la Aspern-Essling. „Marea Armată din Germania” rămâne pe malul drept al fluviului, pregătind o nouă traversare. În acest timp, francezii și aliații lor luptau cu succes împotriva insurecției tiroliene și a celei saxone, cât și pe teatrele secundare de operațiuni, obținând succese pe toate fronturile și împingând înapoi armatele austriece respective. Crucial pentru bătălia ce se
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
acces către câmpia Marchfeld, controlată de satele Aspern și Essling. Era deci naturală folosirea acestui cap de pod. Ocuparea celor două sate de către francezi a constituit sângeroasa miză a bătăliei din 21 și 22 mai 1809. Un alt avantaj al traversării Dunării la vest de insula Lobau era reprezentat de faptul că trupele franceze ajungeau pe câmpia Marchfeld mai aproape de pozițiile inamice. În cele șase săptămâni ce despart bătălia de la Aspern-Essling de cea de la Wagram, Napoleon transformă insula Lobau, rebotezată „Insula
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
distanță, cu peste 13 000 de oameni. De partea franceză, după ce aceștia au construit poduri ranforsate și o flotilă de vase de desant, ei reușesc să captureze și o flotilă dunăreană de zece canoniere, mijloace ce vor fi utilizate pentru traversare. În urma unor diversiuni spre nord și nord-vest, prevăzute pentru 2 și 4 iulie, inamicul ar urma să fie nesigur cu privire la locul traversării, planificată pentru data de 5 iulie, în timpul nopții, în dreptul brațului Stadlau. Atacuri amfibii asupra Hansel-Grund erau prevăzute pentru
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
desant, ei reușesc să captureze și o flotilă dunăreană de zece canoniere, mijloace ce vor fi utilizate pentru traversare. În urma unor diversiuni spre nord și nord-vest, prevăzute pentru 2 și 4 iulie, inamicul ar urma să fie nesigur cu privire la locul traversării, planificată pentru data de 5 iulie, în timpul nopții, în dreptul brațului Stadlau. Atacuri amfibii asupra Hansel-Grund erau prevăzute pentru a pregăti trecerea, care, odată realizată, urma să fie exploatată prin dispunerea armatei pe trei linii de bătălie. Armata urma apoi să
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
întârzierea înaintării franceze de către avangarda lui Nordmann, care urma apoi să se retragă, permițând francezilor să avanseze, pentru ca apoi Carol să trimită forțe puternice pentru a distruge unul din flancurile franceze. După ce trupele s-au concentrat pe insulă, preparativele pentru traversare au fost finalizate. Spre sfârșitul zilei de 4 iulie 1809, sub acoperirea unei furtuni iminente, Napoleon a emis ordinul de începere a complexelor operațiuni de traversare, minuțios pregătite și coordonate de Șeful de Stat Major al armatei, mareșalul Berthier. La
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
distruge unul din flancurile franceze. După ce trupele s-au concentrat pe insulă, preparativele pentru traversare au fost finalizate. Spre sfârșitul zilei de 4 iulie 1809, sub acoperirea unei furtuni iminente, Napoleon a emis ordinul de începere a complexelor operațiuni de traversare, minuțios pregătite și coordonate de Șeful de Stat Major al armatei, mareșalul Berthier. La ora 21, căpitanul Baste a pornit în fruntea flotilei sale. Douăzeci de vase transportând cei 1 500 de oameni ai brigăzii Conroux (divizia 1 din Corpul
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]