9,257 matches
-
spre partea Întoarcerii care urmează, se părăsește bara puțin mai târziu decât la un salt Întins (coborâre), pentru realizarea rotarii mai aproape de bară, pentru a o putea reapuca după efectuarea saltului cu Întoarcerea de 1800 având brațele Întinse În prelungirea trunchiului. Rotarea mai apropiată de bară necesară pentru prinderea ei, este posibilă fără riscul de a o lovi cu picioarele, deoarece saltul nu este efectuat perpendicular pe aceasta, ci puțin deviat ușor lateral spre partea Întoarcerii. În timpul rotației corpul este În
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
barei. - La aceeași bară, balansuri repetate, cu ducerea vârfurilor pe direcția de Întoarcere și corpul În echer. - Bara medie protejată cu burete, balans Înainte, salt cu ducerea icioarelor deviate și Întoarcere de 90 grade, apoi 180 grade, brațele În prelungirea trunchiului (totul cu ajutor masiv). - Același exercițiu, cu balans mai amplu, cu Întârzierea momentului e lăsare a barei (rotare suplimentară) și lucru activ pentru reapucarea ei, antrenorul conducând gimnasta și „oferindu-i" realmente bara, deoarece la rimele Încercări apare frica de
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
salt fără Înălțime suficientă și prea departe de bară. - Lipsa devierii pe direcția de Întoarcere a vârfurilor picioarelor, obligă la salt depărtat de bară cu riscul de a nu o prinde.. - Nemenținerea brațelor și umerilor Întinse, paralele și În prelungirea trunchiului, precum și lucrul activ de „ acoperire „ a barei, conduc la nesiguranță În apucarea ei. - Nemenținerea Încordată a articulației coxofemurale În momentul prinderii și a celui următor, fapt ce nu permite efectuarea acțiunilor următoare controlat. Menționăm că această mișcare poate fi complicată
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
amplificarea Înălțării. Trunchiui Începe Închiderea articulației coxofemurale cu ducerea acestuia spre picioare (care se pot depărta sau menține apropiate după caz), se intră Într-o mișcare de rotație accelerată de Închiderea În continuare a echerului cu ducerea părții superioare a trunchiului În sus Înainte, brațele având o mișcare foarte accelerată În același sens, dar devansând mult umerii și capul, căutând să prindă bara. Mișcarea umerilor, capului și brațelor, este foarte activă, accelerează rotarea, care trebuie terminată peste nivelul barei, după care
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
posibilitatea de a efectua combinații ulterioare de mare amplitudine. METODICA ÎNVĂȚĂRII Având În vedere specificul elementului, recomandăm următoarele exerciții pregătitoare, cu efecte pozitive: Culcat facial pe cal sau ladă, picioarele atârnate În afară, ridicarea lor În extensie foarte rapidă a trunchiului și mare amplitudine. -La groapă sau plasă elastică, salt grupat, echer, depărtat Înainte (sau apropiat), cu viteză maximă. (fig.110)-Dacă gimnasta știe gigantică Înainte, se repetă balans din stând pe mâini, cădere Înainte, bătaie la verticală, Înălțare Înapoi și
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
la groapă, bara protejată cu anșoane de burete. Se va urmări obținerea vitezei mari de rotare, ceiace educe foarte mult riscul atingerii barei cu picioarele. Deasemeni foarte importantă este Împingerea barei pentru obținerea Înălțimii necesare, acțiunea amplificată atât de viteza trunchiului și picioarelor la balansul În stând pe mâini, cât și de reducerea relativă a vitezei de deplasare a picioarelor În momentul Începerii echerului, acțiune care prin reacție, ușurează greutatea pe brațe, potențând impulsia. GREȘELI TIPICE-Efectuarea Îndreptării cu umerii prea avansați
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
ca urmare "terminarea" lui ușor Înaintea barei (ca la Tcacev). Brațele efectuiază o impulsie energică asupra barei Înapoi și În jos părăsind bara, simultan cu o Închidere foarte activă a echerului și cu depărtarea picioarelor care trec Înapoi peste bară. Trunchiul, umerii, mâinile și capul etectuiaza o contrarotație spre Înainte pentru a reprinde bara În atârnat cu umerii Întinși și bazinul cât mai retras pentru evitarea șocului de la verticală. (Fig.113) METODICA ÎNVĂȚĂRII Prima condiție este ca gimnasta să stăpânească perfect
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
apucat de jos În cea răsucită DESCRIEREA TEHNICĂ La paralele inegale se folosește cu precădere Începerea elementului după o gigantică Înainte, prin schimbarea apucării de jos, În apucat răsucit imultan, În momentul trecerii prin stând pe mâini spre Înainte, având trunchiul În ușor echer, poziție care asigură un plus de viteză necesară fazei a doua a mișcării. Este necesar ca apucarea cubitală să fie cât mai "Îngustă" (la lățiimea umerilor), ceia ce lungește gimnasta În cădere, acumulând energia necesară finalizării giganticii
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Învățării acestui element este „un exercițiu„ banal șianume, obișnuirea gimnastei să efectuieze balansuri cu amplitudine progresiv cu priza cubitală, care este ințial incomodă și insuficient de fermă, de sigură. - Din gigantică Înainte la bara deasupra groapii, cu ajutor, schimbarea apucării, trunchiul În ușor echer, urmat de deschiderea acestuia cu o mișcareactivă și vizibilă, care produce chiar o tragere de bară Înainte, asigurând astfel creșterea vitezei necesare;-Același exercițiu cu reducerea ajutorului și limitarea lui la cel strict necesar, la bara de la
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
la cel strict necesar, la bara de la groapă. - Executarea elementului la paralele cu ajutor de jos. Pe măsura progresului, durata și Închiderea echerului În urcare se reduc la strictul necesar, pentru creșterea amplitudinii GREȘELI TIPICE-Schimbarea prizei În cea cubitală având trunchiul Întins si viteză redusă pentru următoarea rotație. - Insuficientă amplificare a elanului de cădere Înainte, prin deschiderea activă a echerului și umerilor;-Bătaie precoce la verticala de jos și Închiderea insuficientă a echerului În urcare, precum și ducerea capului Înapoi În timpul fazei
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
sprijin la bara joasă de alături; Nr. 4 Pe o bară mică lângă scara fixă repetă stând pe mâini Întins Încordat rezemată de scara respectivă; Nr. 5 La scara fixă, picioarele pe sipca nr. 2, mâinile pe șipca 6, Îndoaie trunchiul și revine prin retroducție la loc de 10 ori. Nr. 6 La bara fixă joasă, de pe trambulină, sărituri cu trecere În sprijin pe ea prin retroducție. Fiecare gimnastă trece ordonat prin acest circuit, de atâtea ori, câte Îndreptări se repetă
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
carbon este mult mai mare decât pentru oxigen. Retenția de bioxid de carbon este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează mușchii respiratori, în paralel cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
carbon este mult mai mare decât pentru oxigen. Retenția de bioxid de carbon este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de echilibru în tulburarea elementelor pe care o săvârșise Lăpușneanu, are, în sine, aerul unui asasinat sadic din specia celor gândite de tiran, fapt accentuat de căutătura sadic-vindicativă a celor doi boieri: în timp ce "Lăpușneanul, mugind ca un taur ce vede trunchiul și securea ce a să-l lovească, voi a se înturna cu fața spre perete", Spancioc și Stroici "îl țineau nemișcat, uitându-se la el cu o bucurie infernală și mustrându-l". Întreaga scenă dobândește, pe plan psihologic, valențele unui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]