5,540 matches
-
n.: peșteri (Curecea, Balta, Sfodea), - platou calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul peșterii” de la care se poate ajunge la „Peștera Mare”, - m.n.: cheile Topolnița. - vatră folclorică și etnografică; - datini și obiceiuri: „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi; - formație de dansuri renumită - ansamblul folcloric din satul Costești; - formație de fluierași; - centru artizanal; - elemenete deosebite de port popular; - lacuri cu caracter temporar Balta și Gornovița; - izvoare de ape minerale; - mari crescătorii de vaci; - condiții optime pentru sat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
spectatori cel mai important și mai bogat show televizat al planetei: Champions League. Deși fotbalul, ca orice confruntare publică care pune în mișcare orgoliul local și afilierea naturală la "idolii tribului", este, de regulă, un perfect revelator al spiritului de turmă (de unde și excesul de basic instinct pe care îl exhibă pe stadion), Liga Campionilor este totuși altceva. Ea pune în evidență un tip superior de spectacol și o miza economică uriașă, care transformă acest sport într-un business planetar ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al mașinăriei de partid. Indiferent de culoare sau ideologie. Firește că și doctorul, bântuind pe terenuri nefamiliare, a greșit. "Vulturul" (cum îi place să i se spună în echipa de intervenție) e totdeauna singur și nu are nicio șansă în fața turmei. Apoi, în lumea politică, notorietatea mediatică e importantă, dar devine repede o sursă de invidie și resentimente pentru ceilalți și oricum nu ține loc de rețea de sprijin. Dimpotrivă. Singura șansă de a crește politic pentru doctorul Ciuhodaru era să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ziarist. Asta e!, bineînțeles, și ceea ce poate face un om decent este să le bage telecomanda în gură, amuțindu-i pentru o vreme pe toți acești ipochimeni. Însă, în acest cor generalizat de răcnete isterice și demolări cu program, în turma de casandre înăcrite sau de agenți spilcuiți și perfizi, se mai strecoară, câteodată, și chestii interesante care nu sunt analizate cu atenția care merită. Nu numai pentru că scandalurile mediatice se succed deja cu o cadență infernală, ci și pentru că, parafrazând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
orașul său natal sau de reședință, în parohia sa, la 26 martie 304. În martiriul Sfântului Montanus, pe care calendarul creștin ortodox îl cinstește la data de 26 martie, împreună cu soția sa Maxima, se poate citi : “Crește, Doamne, și apără turma cea credincioasă a Bisericii Tale din Singidunum și de prin toate văile Dunării (sb.n.). Cu ochii minții văd, Doamne, cum în această lature de pământ se ridică un popor nou care in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prin cultura și civilizația lor, mult mai aproape de greci și mai departe de ceilalți „barbari”. „Deosebirea dintre geți ca popor așezat, sedentar - spune Vasile Pârvan - și neamurile barbare germane și iraniene constă în caracterul năvălirilor - migratorii merg cu femei, copii, turme, toată tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides în a doua jumătate a secolului al V-lea, arcași călări - formând o oaste de cavalerie, pe când dacii sunt infanteriști . Dar deosebirea esențială
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
explice sau au acceptat explicațiile anterioare în legătură cu cauzele care au dus la revărsarea furiilor barbare. Pornind de la ocupația de păstori nomazi, s-a spus și se susține drept cauză a deplasări violente a acestor barbari, lipsa pășunilor pentru turmele de cornute și cabaline. La acesta se adaugă alta, care se referă la un spor demografic apreciabil, incompatibil cu spațiul locuit. În sfârșit, analizându-se stadiul de dezvoltare social-economică, de destrămare a organizării gentilico-tribale, se susține că modificările în evoluția
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lipsește peștele, animale cu blană fină, reni și cămile, măgari și calul să lbatic, toate acestea oferă o imagine care trebuie să fie foarte aproape de cea de acum 1.600 de ani. Cu siguranță, au fost ani întregi de secetă, turmele au distrus parte din sol care s-a erodat, însă la spațiul descris, aceste calamități nu puteau lua caracter catastrofic. O deplasare spre nord sau spre sud de câteva zeci sau sute de km restabilea condițiile minime de trai ale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la spațiul descris, aceste calamități nu puteau lua caracter catastrofic. O deplasare spre nord sau spre sud de câteva zeci sau sute de km restabilea condițiile minime de trai ale populațiilor în discuție. Așa dar, lipsa pășunilor pentru numeroasele lor turme nu rezistă unei analize, fie și sumară, și nu poate fi cauză a deplasărilor succesive spre Europa, cu atât mai mult cu cât teritoriul abandonat este și astăzi locuit de strămoșii turcomongolilor. Sporul demografic de care vorbesc unii cercetători nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în parte se punea problema supraviețuirii, nu din lipsa resurselor oferite generos de natură, cât mai ales inabilității de a-și apropia aceste resurse, printr-o activitate adecvată. S-a insistat, pornind de la ocupațiile migratorilor, ajungându-se până la supraevaluare, asupra turmelor numeroase deținute de migratori. Se uită însă, că, periodic, aceste populații rămân fă ră mijloace de subzistență, îndură foamea și frigul, ceea ce-i determină la atacuri prin surprindere la vecini, de unde fură vite și cai. După cum se cunoaște, vânătoarea practicată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu dă rezultate apreciabile, contribuie în mică măsură la asigurarea hranei zilnice. Vânătoarea colectivă, organizată ca exercițiu militar și sursă de hrană presupune existența unei forțe politice recunoscute, ceea ce nu intra în vederile șefilor familiilor și clanurilor. Nici „numeroasele lor turme”, nici vânătoarea nu puteau asigura acestor comunități necesarul supraviețuirii pe toată durata anului. Civilizația lor de stepă nu cunoștea ideea de conservare a alimentelor; atât doar că știau, cel puțin femeile, să separe untul de zer prin procedeul lovirii recipientului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
populații și comunități. Era suficient ca un șef al unui trib să se recunoască fiul altuia mai puternic pentru ca relația de vasalitate să fie îndeplinită. Nu era nevoie de nici un ceremonial, nu se ceda nimic nici din teritorii, nici din turme, nu se dădeau femei ca soții sau roabe, ci doar un dar ca semn de respect. În acest sens, amintim că în perioada luptelor acerbe dintre triburile de pe teritoriul actual al Mongoliei, dintre mongoli, care nu erau cei mai puternici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
puteau fi obișnuiți dintr-o practică anterioară, așa cum relatează Rogerius că s-au petrecut lucrurile în Transilvania la marea invazie mongolo-tătară din 1241-1242 . Alți nobili din spațiul românesc, numiți în Diploma cavalerilor ioaniți, majores terae, proprietari de întinse moșii, de turme de vite, de semănături și cei amintiți în documentele papale - puternicii acelor locuri - care se opun propagandei catolice în zona episcopiei cumane de la Milcovia, deși, asemenea cnezilor stăpâni ai satelor, sunt nobili fără privilegii, fiind ei în afara unei organizații de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
U /) nu apar În același text poetic, ci În combinație cu treoheul și iambul, ca În „Plumb” de G. Bacovia. O poezie scrisă În ritm amfibrahic este „Sara pe deal” de Milai Eminescu. „Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.” Mihai Eminescu CURENTE ȘI MIȘCĂRI LITERARE RENAȘTEREA Cultura antichității a fost redescoperită de Europa după o mie de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la zgheab Întins pășea...” Se pare că poetul oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la biserică. Acțiunea se desfășoară Într-o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o răscruce pe unde trec turme de porci spre și dinspre târg, loc important pentru afaceri și comerț: „Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea le vestește că a scăpat norocos
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frumoasă”, „fragedă și subțirică”, „sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau fericiți. Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc. Intriga Începe odată cu sosirea lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc, socotit un real pericol. Ghiță aflase că era și el porcar, dar om cu stare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș crede că-1 pot bănui”. Sămădăul Îi pretinde cârciumarului să-1 informeze cu tot ce se Întâmplă: cine umblă pe drum, cine trece pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înstrăinează de ea și de copii, se făcuse mai de tot ursuz, se enerva din nimic, nu mai zâmbea ca Înainte; ea se temea să-1 Întrebe ce are, că se mânia ușor. Într-o joi, a venit la han o turmă de porci mari si frumoși, un boitar (ajutor de porcar -n.n.) a comandat mâncare și băutură pentru toți; urma să plătească Lică; iau lăsat lui Ghița cinci grăsuni, așa cum le spusese Sămădăul, dar Ghiță nu i-a primit. A
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă de sârmă, inscripționate cu semnele turmelor lui; le punea la urechea porcilor. Ghiță trebuia să fie atent la semnele turmelor ce treceau pe acolo, să țină minte cum arată porcarul și să tacă. Dacă nu se Învoiește, Lică Îl amenință că va căuta un alt om
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă de sârmă, inscripționate cu semnele turmelor lui; le punea la urechea porcilor. Ghiță trebuia să fie atent la semnele turmelor ce treceau pe acolo, să țină minte cum arată porcarul și să tacă. Dacă nu se Învoiește, Lică Îl amenință că va căuta un alt om la Moara cu noroc. Sămădăul i-a cerut cheile casei, s-a dus la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mereu grăbit, ca un om trăind pe drumuri. Duminica venea cu câte doi-trei tovarași și chiar dacă era vesel și bine dispus, Ana vedea În el om rău, mai ales când plătea mai mult decât consuma. Ghiță era atent la semnul turmelor de porci. Lică Însă nu-l Întrebase niciodată nimic, el nu avea decât să țină minte și să tacă. Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu o trăsură trasă de trei cai. Pe capră, lângă vizitiu se afla un fecior. El le spune femeilor de la han că drumeața rămăsese văduvă de vreo trei săptămâni; bărbatul ei se Împușcase. Femeia venise să-1 Întâlnească pe Sămădău, avea turme de porci În seama lui. De câte ori veneau la Ineu, stăpâna sosită la han lua la ea foarte mulți bani, pentru că Sămădăul fura lucruri de preț și ea le vândea În țara nemțeasca. Musafira era agitată; voia să plece spre Ineu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
recunoscut cuțitul cu care fusese ucis Hanțl, era al lui Săilă. Căutat să depună, mărturie, Lică e găsit În casa lui Acrișor, un prieten din Ineu. Acolo aștepta o doamnă de la Arad, că avea să-i dea banii pe o turmă vândută de el, Pintea Îl duce la cazarmă. Prins de multe ori, Lică știa cum să se poarte În asemenea Împrejurări, dar de data asta l-a provoacat pe Pintea, stârnindu-i și mai mult mânia: „Când mioi vedea eu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuțitul, dar acesta rămăsese În șerpar la Moară. Este cuprins de teamă și se gândește la moarte. Ca să aibă un alibi, pleacă din biserică și ajunge acasă la preot, să-i spună că i s-a furat o parte din turmă. A Întrebat de Răuț și s-a asigurat că s-a Înțeles că el pleacă spre Ineu, dar a luat-o În goana calului spre Moara cu noroc. Deznodământul. Ghiță a plecat să-1 anunțe pe Pintea că Lică e la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]