4,418 matches
-
Principiile și codurile guvernanței corporative au fost dezvoltate și completate de OECD și Banca Mondială, care s-au implicat în acest proces. În anul 1999 au fost elaborate Principiile OECD privind administrarea corporațiilor, care sunt astăzi singurul set de principii unanim acceptate pe plan mondial, fiind recunoscute ca unul dintre cei 12 piloni de bază ai stabilității financiare internaționale. Principiile OECD au servit ca punct de referință la realizarea codurilor naționale privind guvernanța corporativă. Ele se concentrează în primul rând asupra
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
trebuie să aibă preocupări deosebite pentru realizarea de strategii, elaborarea de politici și organizarea sistemului de control intern cu ajutorul cărora să stăpânească și să evalueze riscurile organizației. În ceea ce privește definirea conceptului guvernanței corporative, în literatura de specialitate, nu există o definiție unanim acceptată, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificări terminologice: guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt conduse și controlate ; o guvernanță eficace va asigura deopotrivă stabilirea existenței obiectivelor și planurilor strategice pe termen lung, dar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă , dar cele mai reprezentative, care s-au conturat și sunt acceptate unanim, sunt următoarele: Modelul de guvernanță corporativă american se bazează pe dominația persoanelor independente și acționarilor individuali care nu sunt legați de corporație prin relații de afaceri („outsiders”). Capitalul social este dispersat la o mulțime de acționari care se interesează preponderent
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
programarea liniară, drumul critic ș.a. Activitățile de control prezentate pot fi grupate, spre exemplu, în: activități de control poprii entității pentru evitarea riscurilor generale; activități de control poprii fiecărei funcții, foarte numeroase și specifice; activități de control general valabil și unanim recunoscute în special din domenii conexe. În consecință, putem afirma că nu există un control intern/sistem de control intern în cadrul unei entități dacă nu există la fiecare nivel ierarhic sau subfuncție/operație, activități de control în vederea evitării riscurilor de la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Înțelepciunea populară spune „cel care nu are obiective nu riscă să le atingă”, de aceea stabilirea obiectivelor trebuie să fie o motivație primordială a responsabilului funcției. Obiectivele stabilite trebuie să se încadreze în obiectivele generale ale controlului intern care sunt unanim recunoscute, și anume: calitatea informațiilor; respectarea directivelor; optimizarea resurselor. Responsabililor funcțiilor le revine sarcina respectării obiectivelor gene rale de control intern și pe lângă acestea ei vor defini obiectivele specifice misiunii lor, care ulterior vor fi apreciate de auditorii interni, având
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ei înșiși la pierzanie. Se condamnă la degenerescență morală și fizică. Ca și onanismul, flirtul duce mai devreme sau mai târziu la o "dragoste bolnăvicioasă". Este aproape de prisos să reamintim că onanismul face în la Belle Époque obiectul unui oprobriu unanim în lumea științifică și în cea medicală. Cei mai mari medici europeni subliniază la unison că acesta slăbește organismul din punct de vedere fizic. De ce? Pentru că, așa cum explica în secolul al XVIII-lea doctorul Tissot, o somitate în domeniu, sperma
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iubirea să fi jucat un rol oarecare decât un flirt, unde iubirea este doar un simulacru. Căci acest simulacru presupune infinit mai multă perversitate decât o poveste adevărată de iubire"110. Totuși, această critică virulentă la adresa flirtului nu mai este unanim acceptată, cum se întâmpla în perioada Belle Époque. Ea slăbește, impactul său nu mai este la fel de puternic. La fel se petrec lucrurile și în cazul celor câteva romane de duzină care prezintă încă acest joc amoros pe un ton de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întruchipează Simone de Beauvoir, scriitoarea îi conferă, odată cu Al doilea sex, fundamentele sale teoretice, soclul său filozofic. Această luare de poziție nu este agreată de toată lumea. Departe de asta. Primirea rezervată de care are parte lucrarea în 1949 este aproape unanimă. De la dreapta la stânga comunistă, ea șochează, dezgustă, indignează. Simonei de Beauvoir i se aduc reproșuri mai cu seamă pentru capitolul consacrat maternității, din care răzbate repulsia ei pentru tot ce este matern. Nu i se iartă nici pledoaria în favoarea legalizării
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și incapabili să-și rezolve dificultățile, ar putea să învețe anumite moduri de abordare a problemelor care să îi facă să fie mai eficienți și să devină, pînă la urmă, propriii lor terapeuți. Cercetătorii sugerau că ar exista o părere unanimă, potrivit căreia rezolvarea eficientă a problemelor se caracterizează prin cinci etape principale: o orientare generală, definirea și formularea problemei, stabilirea alternativelor, luarea deciziilor și verificarea. Zurilla și Goldfried au prezentat, de asemenea, și indicații generale de tratament, dar exemplele date
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ele regăsindu-se individualitatea persoanei cu însușirile ei caracteristice 12. Aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a participa la viața juridică (de a avea drepturi și de a-și asuma obligații) definește personalitatea juridică a acesteia. Potrivit unui principiu unanim admis, personalitatea juridică este recunoscută oricărei ființe umane a planetei. Cu privire la generalitatea acestui principiu se impun două precizări: generalitatea sa absolută este relativ recentă, ținând de epoca modernă și de proclamarea egalității juridice a tuturor indivizilor; personalitatea juridică este independentă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
constituțional cu ocazia formării statelor federale sau în raporturile cu unitățile administrativ-teritoriale. În anumite situații, în raporturile de drept civil, statul îmbracă trăsăturile unei persoane juridice. O fizionomie aparte prezintă participarea statului la raporturile de drept internațional public. Potrivit concepției unanim admise, statul este subiect originar de drept internațional public 44 indiferent de întinderea sa teritorială, de numărul locuitorilor, de gradul de dezvoltare economică sau orânduire socială și politică. Calitatea de subiect de drept a statului, în raporturile de drept internațional
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Bucureștii nu sînt tratați ca aliați, iar cabinetul de la Sankt-Petersburg suspendă corespondența diplomatică cu românii. Prințul Carol și Brătianu contează pe Europa în vederea frînării ambițiilor ruse și fac uz de garanția puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Camerele române protestează unanim împotriva retrocedării Basarabiei. Guvernul este interpelat de partidul conservator, Brătianu este acuzat că ar fi dispus de destinele țării ca un adevărat dictator. De aceea, el găsește o justificare: convenția semnată cu rușii în aprilie 1877 garantează integritatea teritoriului național
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
războiul l-a românizat. El întreprinde cîteva acțiuni simbolice menite să construiască imaginea unei dinastii naționale. Primii săi pași sînt nesiguri: prințul nu este popular. Legitimitatea lui se afirmă mai tîrziu. Monarhia este proclamată în martie 1881 printr-un vot unanim al Camerelor, iar Carol este încoronat la București pe 22 mai. Ceremonia se desfășoară la Mitropolie, apoi la Palat. Dacă manifestațiile de bucurie adună mulțimile în fața palatului, satele rămîn indiferente. Prințul alege o coroană de oțel făcută din tunurile capturate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din România au atins regiunea dunăreană. Satele și exploatările agricole situate pe malul fluviului, în fața Rusciuc-ului, ar fi în flăcări. Cam peste tot, populația orașelor o ia la fugă". După instaurarea controlului, guvernul ignoră numărul morților. Reacția oamenilor politici este unanimă. Liberalii, pe atunci în opoziție, îi imploră pe conservatori să acționeze cu fermitate: prevalează "sacra uniune". Liberalii, conduși de Sturdza, încep schimbarea. Guvernul face apel la rezerviști, dar există un risc: înfrățirea trupelor cu răsculații. În sfîrșit, în unele sate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților francezi care au tendința de a insista asupra prudenței politice a Bucureștiului în problema transilvană, prudență impusă de alianța care leagă Bucureștiul de Viena încă din 1883. Regele Carol ține la această alianță
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anume aceea că discursurile mai bine articulate și mai convingătoare despre postmodernitate se află în conflict între ele (vezi discuția referitoare la diferitele variante ale teoriei postmoderne la Best și Kellner, 1991). Nu există, așadar, nici un consens sau o viziune unanim împărtășită asupra discursului postmodernist, ci, mai degrabă, o serie de paradigme și discursuri aflate în competiție unele cu celelalte. În plus, apar mereu noi fenomene despre care se susține că sînt "postmoderne". Ca urmare, fie că urmărim mai rafinatele discursuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anii '30, cînd au opus formele anterioare de ideologie burgheză democratică unor forme de societăți fasciste reacționare existente în epocă. Critica imanentă a societății contemporane opune și ea propriile valori formelor și practicilor sociale existente care contrazic sau neagă valori unanim recunoscute ca cele ale libertății și individualismului (vezi Kellner, 1984, 1989 a). Ca urmare, în timp ce ideologiile burgheze bazate pe libertate, individualism și drepturi sînt ideologii ce maschează într-o anumită măsură dominația și subordonarea altor clase, ele conțin și elemente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să le discute. Dar critica ideologică este interesată și de modul în care ideologia îi poate determina pe oameni să accepte modul de viață contemporan și condiția omului în contemporaneitate. Ideologia prezintă condițiile constituite istoric ca pe ceva natural, normal, unanim acceptat; ca și cum ar ar fi ceva natural ca Rambo să fie ucigașul a sute de indivizi, îndreptîndu-se apoi asupra statului și tehnologiei acestuia. Ideologia mai prezintă interese de grup ca pe interese universale, ale tuturor, ca și cum, de exemplu, era în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în televiziune a rezolvat unele contradicții sociale exact în maniera în care Levi Strauss descrie funcționarea mitului tradițional și a oferit mitologii de tipul celor descrise de Barthes, mitologii care idealizează valorile și instituțiile contemporane și exaltă modul de viață unanim stabilit (Kellner, 1982). Voi ilustra aceste poziții în secțiunile ce vor urma și voi arăta cum emisiunile TV de mare popularitate și, în linii mari, publicitatea oferă modele de identitate în lumea contemporană. În consecință, susțin că o mare parte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legii, împotrivindu-se statului centralizat și corporațiilor, în favoarea unei utilizări mai descentralizate în cadrul subculturii, a științei și tehnologiei, cu scopul de a veni în întîmpinarea nevoilor indivizilor. În vreme ce literatura SF tinde în mare parte să se concentreze asupra tipurilor conformiste, unanim acceptate, care pot fi și ordini stabilite, literatura și cinematografia cyberpunk tinde să se folosească de personaje din zonele periferice sau chiar subterane ale societății. În vreme ce mișcările hippie, punk și alte subculturi de opoziție manifestau o tendință antitehnologică, cultura cyberpunk
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modificare a actului constitutiv sub anumite aspecte. La o primă vedere s-ar părea că răspunsul este afirmativ, căci art. 113 din L.S.C. prevede că adunarea generală extraordinară poate decide orice modificare a actului constitutiv. Totuși se consideră în mod unanim că există o serie de drepturi intangibile ale acționarilor, un minim de drepturi prezumate a constitui însăși cauza intrării acestora în societate, drepturi ce nu pot fi modificate decât în temeiul voinței unanime a asociaților: dreptul la beneficii și la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
actului constitutiv. Totuși se consideră în mod unanim că există o serie de drepturi intangibile ale acționarilor, un minim de drepturi prezumate a constitui însăși cauza intrării acestora în societate, drepturi ce nu pot fi modificate decât în temeiul voinței unanime a asociaților: dreptul la beneficii și la împărțirea finală a patrimoniului prin lichidare; dreptul de a lua parte la funcționarea societății (de a participa la adunările generale, de a discuta problemele de pe ordinea de zi, de a vota, de a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
retrage: a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv; a1) în cazurile prevăzute la art. 134 dinL.S.C.272; b) cu acordul tuturor celorlalți asociați; c) prin hotărârea tribunalului. În lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului. Legea prevede că asociatul se poate retrage pentru "motive temeinice". Se consideră un motiv suficient de retragere judiciară, în condițiile imposibilității de a cesiona
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de creanță, prevăzute de Codul civil, cu luarea în considerare a specificului acestei cesiuni. Datorită caracterului intuitu personae al societății în nume colectiv, cesiunea aportului de capital social și a calității de asociat nu se poate face decât cu acordul unanim al asociaților care sunt foarte interesați să cunoască și să evalueze noul asociat 311. Cesiunea părții de interes presupune încheierea unui contract prin care cedentul se obligă, eventual în schimbul unui preț, să transmită partea sa de interes cesionarului. Pentru opozabilitate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
actul constitutiv, consiliul de administrație reprezintă societatea prin președintele său. Prin actul constitutiv, președintele și unul sau mai mulți administratori pot fi împuterniciți să reprezinte societatea, acționând împreună sau separat. O astfel de clauză este opozabilă terților. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezintă societatea doar acționând împreună pot împuternici pe unul dintre ei să încheie anumite operațiuni sau tipuri de operațiuni. În cazul în care consiliul de administrație deleagă directorilor atribuțiile de conducere a societății, puterea de a reprezenta societatea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]