12,807 matches
-
fi să-ncep eu o afacerre? Intrri și tu, dacă va fi nevoie? Nicu i-a promis să-l ajute și l-a asigurat că-i dă un alt cadou, Universul ilustrat, cel cu mamuți. Mai făcuse o descoperire ciudată: vaca lui iubea banii! Când dădea de o monedă în buzunarul lui Nicu punea picioarele pe ea și greu i-o mai smulgeai. Ce-i drept, și lui Nicu îi plăceau și făcea cam la fel. 3 Nici urmă de sărbătoare
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
arde-un foc avan... Pe-o părechi de pirosteie clocotește un cazan, Doisprezece smei în juru-i dorm adânc întinși pe burtă, Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns de streche. Toți treziți pun pe el mâna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-i țasălă pădurea, cetluindu-l cole
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Păru-n cap mi se ridică, Mă cutremur și de frică. N-am ce trage nici a casă Că n-am nevastă frumoasă, Strâng în brață-o mohăndeață Și sărut un sloi de ghiață. Când îmblă cu capul gol Fug vacile prin ocol, Vițeii sbiară de mor Că gândesc că-i boala lor. 123 Las-să fie rău, nu bine, Că n-am ascultat de tine Și-am făcut de capul meu Și m-a bătut Dumnezeu. Cine n-ascultă de tată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sfat, Cu toanta ce să mă fac? Că eu o trimăt la lemne Ea-mi aduce floricele; Eu o trimăt la surcele Ea-mi aduce viorele; Eu o trimăt la foc Ea-mi aduce busuioc; Eu o trimăt la ocol, Vacile rag și mor, Eu o trimăt să le mulgă, Vacile o iau la fugă. Ho Bălaie, ho, Boiană, Stați că nu e boala voastră - Că ea este toanta noastră. 133 Vai de mine ce-mi trag eu C-un bătut
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
trimăt la lemne Ea-mi aduce floricele; Eu o trimăt la surcele Ea-mi aduce viorele; Eu o trimăt la foc Ea-mi aduce busuioc; Eu o trimăt la ocol, Vacile rag și mor, Eu o trimăt să le mulgă, Vacile o iau la fugă. Ho Bălaie, ho, Boiană, Stați că nu e boala voastră - Că ea este toanta noastră. 133 Vai de mine ce-mi trag eu C-un bătut de Dumnezeu; Trag la rău ca altu-n bine Dar așa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cum mă duce, Că ne-a luat dinapoi Ca și pe o turmă de oi. Plînge-mă maică cu dor Că m-a strâns Neamțu -n zăbon, Plînge-mă maică cu jele Că m-o strâns Neamțu -n curele, Curele albe de vacă. 212 {EminescuOpVI 213} {EminescuOpVI 214} {EminescuOpVI 215} Hoi, săraci feciori cum pleacă, Prinde-i ochi a lăcrăma Și inim - a suspina. Vine-o carte ș-o poruncă Elu-i musai să se ducă, Lasă frați, lasă surori Lasă doriți părinciori Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nucului, Ș-așa-mi cântă de frumos De cădeau frunzele jos; Iar mai jos la rădăcină Cântă cuca cea bătrână, Ș-așa-mi cântă de cu foc De stau apele pe loc. 226 Dede-mi mama o vărguță Să mân vacile-n ciurduță; Eu ciurduța n-o aflai Ce - aflai o pană de rai, Și penuța ce-am aflatu De loc se crepă în patru; Aflai alta pliscoiată Ș-o pusei la gură-ndată. Începui tare-a striga, Nime nu mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la moară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n spate De te - apucă grozi de moarte, Cu capul cât stambolul, Cu ochii cât păharul, Cu cialmaua cât o roată De se-ngrozea firea toată. Dacă-mpăratul L-au văzut, Lui tain că i-au gătit De toată casa vacă grasă Și o casă prea frumoasă, De gustare gonitoare Și de noapte fată mare. Cinzeci de oca de vin, Cinsprezece de rachiu, De rachiu cam mermeziu Ce este bun și dulciu. Și cu această urmare Ce-i vrednică de mirare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ni-i c-om însera, Și avem de trecut stânci, Văi adânci, Munți Cu brazi mărunți Brazi mărunței și-ntunecoși Bine v'am găsit sănătoși! Socrule, ce s-au făcut Nu mai e de desfăcut. Dă opt boi și șapte vaci Și apoi rabdă și taci. 306 {EminescuOpVI 307} Ține, soacre, plosca bine Uscată la rădăcină, Ice lată, colo lată - Și-nchină, soacre, odată; Da de-i săruta-o tare Căciula din cap îți sare Că e vin din Dealul Mare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
acela. El i-o legat, că lui-i era frică să nu se facă ziuă. În sfârșit ajunge el acolo. Acolo era o groapă mare ș-un cazan c-o pereche de chirosteie mari, și-ntrînsul fierbea v-o două trei vaci și-mprejurul pirosteilor se cocea o turtă. Și împrejurul ei dormeau doisprezece smei și două smeoaice, mamele lor. Acu CĂLIN - NEBUNUL ia v-o doi tăciuni într-un hârb ș-un cărbune-n lule și, plecând, iacă i-a venit așa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de-mpărat! - Mulțămesc D-tale Călin-Nebune. De numele D-tale am auzit, dar a vede nu te-am văzut, Da fugi că dac-a veni smeul te ucide. - Da cât mănâncă smeul tău? Fata zice: - Patru cuptoare de pîne, patru vaci fripte și patru antaluri de vin. Zice: - Ia să văd eu, le-oi pute mînca? Se pune CĂLIN - NEBUNUL și mănâncă toate. Iaca vine și Zmăul. - Bună vreme, câne de smău! - Mulțămesc Călin-Nebune. - Am venit să ieu pe fată. Na
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
d-a vede nu te-am văzut. Da și Călin Nebunul era frumos și fetei i-o căzut drag. Da fata-i zice: - Fugi că dac-a veni Smeul te ucide! - Da cât mănâncă Smăul? - Opt cuptoare de pîne, opt vaci fripte și opt antaluri de vin. - Adă-ncoace să văd oi pute mînca? Și mănâncă tot. Iaca vine și Smăul. - Bună vreme, câne de smău! - Mulțămesc, Călin-Nebune. - Hai la luptă. - Stai să mănânc ceva. - Că eu ți-am mâncat mîncarea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în mijlocul pădurii, ș-aceea făcea de mâncat. Aceea nu-l știa, da văzîndu-l cu Soră - sa o-nțeles. - Unde-ți este bărbatu tău? - La vânat, Călin-Nebune. Da fugi c-aista te omoară! - Cât mănâncă el? - Douăsprezece cuptoare de pîne, dousprezece vaci fripte și douăsprezece antaluri de vin. - Ia să văd eu, oi mînca? Mănâncă CĂLIN - NEBUNUL, mănâncă, când la un antal de vin nu-l poate bea și zice - așa: cu atîta-i 14 mai tare Smăul decât mine. Iaca vine și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fier, unde să poate? - Măi băiete, cine te-o adus pe tine aici? - Iaca cum și iaca cum - spune băietul tot. - Eu te-oi scoate, băiete, da întîi să te duci de - aici să-mi tai v-o douăzeci de vaci, să-mi frigi, să am de mâncat pe drum când te-oi duce (că știi D-ta, nouă ni s-a părut că era-n gură, da el era tocma-n fundul pământului, când o-nchis el piatra). Frige el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
știi D-ta, nouă ni s-a părut că era-n gură, da el era tocma-n fundul pământului, când o-nchis el piatra). Frige el, și-l pune pe băiet după cap și pune pe o mână douăzeci de vaci fripte și pe altă mână câteva poloboace cu apă, cu vin, cu ce-o fi fost nu știu - și băietului îi dă un cuțit ș-o ulcică. - Când mi-a fi foame, să tai cu cuțitu din carne, să-mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și când mi-a fi sete să-mi dai cu ulcica apă. Și merge el, merge - zi și noapte tot mergea, decât așa era de-ntuneric de nu zăreai cât un fir de colb, dacă era sub pământ. Acu apropia vacile de gătat demâncatul, și apa de băut. Da duhul cel necurat i-o zis așa: - Dacă tu-i ave noroc să nu gătesc demâncatul și apa, eu nu te voi mânca, dar dac-oiu găta, te mănânc. Ia uite-te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
apa, eu nu te voi mânca, dar dac-oiu găta, te mănânc. Ia uite-te tu în sus, vezi soarele? - Îl văd cât o zare de chibrit. - Ia! deci mai este! Merge el - că acu rămăsese numai o jumătate de vacă: - Ia uite-n sus, cîtu-i soarele de mare? - Il văd pe jumătate. - E - apoi iacă tot mai am o bucată bună! Când acu era mai aproape de ieșit afară, demâncatul se gătise - apă tot mai era. - Dă-mi demâncat că mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deseori, în special toamna, când la unii, când lAșalții, la clacă, la desfăcut păpușoi ori știuleți pentru grăunțe,scărmănat lână și altele. Iar doamna Bârjoveanu, mama lor, și a mea, Anghelina,ne făceau plăcinte poale în brâu cu brânză de vaci,ori cucoșei din boabe de porumb și alte bunătăți. Vasile stătea mai mult pe lângă mine, era atent când mănânc și era ochi și urechi lAșascultat bancuri și povești. Mergeam împreună la scăldat în iaz, la prins pește și la mâncat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și trăgea din greu, fiindcă eu eram mai plăpând, mai mult mă făceam că împing la căruță. Între timp au soșit și părinții la secerat, iar tatAșa plecat să caute calul pe care l-a și gășit în cireada de vaci, cu țărușul și lanțul după el. Tot in legătură cu câinele nostru Ciustea îmi amintesc ca de la un timp îl apucase un nărav neplăcut: se obșinuise a manca pui de găina sau de rață. Văzând ca tot dispar puii l-
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
victima în timp ce dormea pe prispa școlibei sale împreună cu copilul de 6 ani, s-a trezit în plină noapte cu trei indivizi îmbrăcați în haine de ostașși sovietici care pe atunci se gaseau din belșug fiind după război. Aceștia iau dezlegat vaca și i-a dat drumul în vie în timp ce victimAșalerga să prindă vaca, să nu-i facă stricăciuni. Criminalii l-au atacat cu securile victima fiind înarmată cu o furcă de fier și având o constituție robustă s-a luptat cu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
s-a trezit în plină noapte cu trei indivizi îmbrăcați în haine de ostașși sovietici care pe atunci se gaseau din belșug fiind după război. Aceștia iau dezlegat vaca și i-a dat drumul în vie în timp ce victimAșalerga să prindă vaca, să nu-i facă stricăciuni. Criminalii l-au atacat cu securile victima fiind înarmată cu o furcă de fier și având o constituție robustă s-a luptat cu acești indivizi, dar în final a fost răpus cu 52 lovituri de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de gașca din jurul lui, merge și mai departe, încât vrând să necăjească o bună profesoară din școală, îi dă telefon, pițigăindu-și vocea, făcând-o de tot râsul, ajungând până acolo încât, în final, se adresează profesoarei spunându-i: „Ești o vacă care nu știe decât să chinuie elevii și să facă bine să nu-i mai facă observații în fața clasei”. Din câte am înțeles eu, băiatul buclucaș telefona de la secretariatul școlii, în lipsa temporară a secretarei. Profesoara respectivă, având unele indicii asupra
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de la o vreme nimeni nu-l mai reclama, dar fiecare își păzea cu mai mare atenție bunurile pe care le avea. Conflictul tatei cu Gritas începuse cam cu zece ani înaintea primului mare război. Respectivul avea - pe lângă atâtea și o vacă elvețiană - o adevărată fântână de lapte, hrănită ca la carte iarna, iar vara lăsând-o mai mult slobodă să se hrănească pe loturile din vecini ori ceva mai departe. Într-o bună zi, când porumbul legase frumos știuleți mari, tata
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]