4,511 matches
-
pentru ca de la acest punct și până la confluența cu Crasna să devină net subsecvent. Valea subsecventă exprimă cel mai bine influența structurii monoclinale, caracterizată printr-o asimetrie accentuată, determinată de secționarea, mai mult sau mai puțin perpendiculară, a stratelor de roci. Versantul conform este, de obicei, lin, în comparație cu cel opus, care întrunește condițiile unei cueste. Afluenții văii subsecvente sunt orientați aproape perpendicular pe râul colector, curgând fie în aceeași direcție cu înclinarea stratelor (caz în care văile lor sunt resecvente sau reconsecvente
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea inferioară a versanților de cea superioară, iar cea de 300 conturează platourile (suprafețele) structurale, cu înclinări mai modeste. 5. PROFILE LONGITUDINALE DE VĂI. Profilul longitudinal se adaptează spontan la schimbările factorilor de control, într-un timp apropiat intervalului ciclic natural, rezultatul fiind, în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât normala (care este de 9,5°), 1 an egală cu normala (1993), iar restul anilor (în număr de 5) sub valoarea normală. Radiația solară are valori care oscilează între 84 kcal/cm2, în funcție de gradul de înclinare și orientare a versanților. Perioadele răcoroase, de la sfârșitul primăverii și începutul verii, ca și cele cu temperaturi moderate ale aerului din timpul iernii, sunt efectul, în primul rând, al pătrunderii în Europa Centrală și de Sud - Est a maselor de aer subpolar, atlantic și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la altitudini de peste 300 m, în zonele adăpostite și cu pădure. 3. DIFERENȚIERI CLIMATICE LOCALE. Ținând seama de etajarea reliefului, expoziția versanților, abundența izvoarelor din zona cuestelor, răspândirea pădurilor și a unor culturi ori a suprafețelor acoperite cu bălți, se pot constata o serie de diferențieri climatice locale. Astfel, în partea de N și NE a regiunii (platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor, scăderea temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
provocată de intensificarea iradiației nocturne adăugându-se și aceea provenită din coborârea pe vale a maselor de aer rece și dens de pe dealurile înalte din E și NE. Brumele se produc mai de timpuriu toamna și mai târziu primăvara. Pe versanții însoriți, cu expoziție SE, S, S - SV și V, insolația este puternică, temperatura aerului este ridicată; apar brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai evidentă, prin construcția de iazuri, extinderea culturilor irigate și agricole, replantările cuestelor și versanților puternic expuși degradărilor, extinderea culturilor pomi-viticole. În cadrul acestui capitol vom analiza, pe scurt, apele subterane și apele de suprafață, precum și influența lor în morfogeneză. 1. APELE SUBTERANE. Apele subterane reprezintă un agent modelator al scoarței, întrucât modifică unele proprietăți ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
rest, există câteva șipote (cișmele), ca cele de la Pâhnești, Fundătura, Oltenești, Târzii. Captările sistematice sunt reprezentate de drenuri simple sau sisteme de drenuri, prin care poate fi captată atât apa izvoarelor izolate sau a grupelor de izvoare ce există pe versanți, cât și alte surse de apă ce se preling pe pantă, intensificând procesele geomorfologice actuale. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ. Apele de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste fenomene dau văii Lohanului (dar numai în albia majoră și pe coasta de pe versantul stâng) un caracter de tinerețe morfologică. Restul văii superioare a Lohanului, ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine o desfășurare tipică a cuestei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m deasupra albiei majore a râului, a alunecărilor de teren (mai ales acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2,54, segmentele de ordinul unu dovedind faptul că rețeaua hidrografică din bazinul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
orientate în lungul curbelor de nivel. Există însăși situații când aceste suprafețe agricole apar pe terenuri cu înclinări mai mari de 10°, și cu o adâncire a fragmentării până la 120 m. Așa se întâmplă, de exemplu, în treimea inferioară a versantului cu expoziție nord-estică al Dealului Bobești (pe dreapta Lohanului), unde și pânzele freatice sunt situate la adâncime mică, de 3,5 - 4 m (datorită prezenței marnelor în cadrul complexului nisipos). Toate aceste fenomene (constituția geologică, apa freatică), la care se adaugă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
geologică, apa freatică), la care se adaugă, pe unele porțiuni, și arătura pe linia de maximă înclinare, favorizează scurgerea apelor pe intervalul dintre brazde, deci intensificarea spălării pe suprafețele respective și debutul ravenării. Procesul este accentuat în partea superioară a versantului, mai înclinată, și mai slab în partea inferioară, unde domină procesul de acumulare coluvială și proluvio-coluvială. Șiroirea se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile arabile urcă până pe platou. Tot pe dreapta Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dreapta Lohanului, la nord-est de Satul Nou, terenurile arabile sunt prezente pe suprafețe cu înclinări de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și unei porțiuni din dreptul cotului pe care-l face Lohanul la Dobrina, ambele arii fiind grefate pe un substrat litologic predominant nisipo-argilos, cu înclinări între 10° 15°, o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și ocupă areale relativ reduse. Multe plantații de vii, cu soiuri hibride, au fost înlocuite de cele cu soiuri altoite, în vederea ușurării lucrărilor de întreținere și recoltare. Suprafețele viticole ocupă terenuri cu o slabă productivitate agricolă pentru celelalte culturi, respectiv versanții cu expoziție sudică, sud estică și estică ai văii Lohanului și cu înclinări între 5°-15°. O suprafață viticolă relativ continuă apare și pe versantul stâng al Lohanului, cu orientare sud-vestică, vestică și nord vestică, în zona Dobrinei, ca o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]