43,501 matches
-
știute,de astă dată un nume feminin cu rezonanțe literare - "Emma". Cu doar cîteva zile înainte, peste Germania începuseră să bîntuie Eriniile, eufemistic poreclite Eumenidele în titlul romanului lui Jonathan Littell, decretat "cartea primăverii" de către cronicarii literari în paginile marilor ziare și reviste, la radio și la televiziune. Traducerea în germană a poveștii fictive a ofițerului SS Max Aue, personaj cultivat, cinic, sadic, incestuos, matricid, homosexual, pervers, a fost lansată în librării pe 23 februarie. Cinci zile mai tîrziu, evenimentul editorial
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
este luat de Ilie Mihalcea scriitorului Radu Negrescu-Suțu. Tema: arborele genealogc al familiei Suțu și revendicările proprietăților confiscate de comuniști. După părerea mea, presa de scandal a denaturat intenționat toată povestea, îmi închipui pentru a vinde un tiraj sporit al ziarelor sau pentru a crea și amplifica un curent defavorabil în opinia publică din țară. Mătușa mea din Italia, Alexandra Suțu, nepoata profesorului Suțu, în a cărui clinică din București a murit poetul Eminescu, a decis să revendice proprietățile familiei confiscate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
un algoritm static, în ciuda diversității anecdotelor, cartea instituie un scenariu care se discreditează pe măsură ce își înalță etajele. Primul paragraf e decisiv pentru întregul joc narativ de peste 350 de pagini: "Pierdut autobiografie... O declar nulă. Și vântul ridica ușor, peste asfalt, ziarul, ca o nălucă. Câte o frunză se mai desprindea cu sunet metalic din vreun plop, așezându-se moartă pe caldarâm. Tocmai își cumpărase o lamă Gillette. Puse cu grijă lama Gillette în mașina de bărbierit în timp ce privea afară pe fereastră
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
în relațiile cu celelalte țări ale lumii." (pag. 253) Între asemenea jaloane se strecoară memorialistica romanescă a lui Maier Bianu. Memorialistică în deplină amnezie și roman în deplină lipsă a unei narațiuni vertebrale. Sufocată de tot soiul de decupaje din ziarele vremii și de tăioase obsesii personale - nici ele imune la ficțiunea politică din jur - proza pare să se nască de la sine. După modelul vădit: fără vocația salturilor, fără morbul autodepășirii, fără vreo formă, chiar anemiată, de suspans. E o explicație
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
Lifantieva-Gorceakova, anul nașterii 1964, persoană fină, exilată vremelnic de către soț în afara orașului, la vilă, pentru că se pusese iar pe băut, ședea la etajul întâi al vilei lor modeste, în încăperea numită camera cu șemineu. Se uita la televizor, citea un ziar din care prima pagină fusese ruptă. Kîsenka, o pisică grasă, se freca tot timpul de picioarele frumoase ale femeii, nesluțite încă de artrită. Era o pisică cu mustăți lungi, neagră, și ea frumoasă, ai cărei ochi verzi ba se aprindeau
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
sa, îi turnă Kîsenkăi în farfurioară mâncare pentru pisici "Royal canin persian". Animalul începu să ronțăie voios grăunțele astea tari, maronii, urât mirositoare. Uliana Vladimirovna își făcu un sandviș cu icre negre, sorbi din nou din pahar, deschise din nou ziarul. "... respectatul regizor de film Nikita Mihalkov, fiul lui Mihalkov, a plecat în Africa." (Bine ar fi pentru totdeauna, își spuse cu dezgust Uliana, care considera că filmul "Bărbierul din Siberia" e un kitsch). "Moderatorul de televiziune Vladimir Pozner, împreună cu fratele
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
atât mai pozitive vor fi schimbările din viața voastră". - Așa e! se înduioșă ea și începu s-o mângâie pe Kîsenka, strânsă ghem. Kîsia torcea fericită. Televizorul orăcăia și totul a fost bine până când Uliana Vladimirovna a dat brusc în ziar peste o informație care o ului și anume că în Rusia, în sfârșit, s-au acceptat pentru unele produse alimentare oarecari modificări genetice în culturile agricole. Un soi de orez și de sfeclă de zahăr, trei soiuri de soia, două
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
prizărită, spălăcită de parcă trecuseră apele peste ea, cum practic, prizărit, erodat era totul în jur, în pofida speranțelor oamenilor muncii și a trândavilor care, întâmplător, se eschivaseră de la comunism. Când se îmbăta, Uliana Vladimirovna medita îndelung la timpul acela straniu când ziarele erau buimace de propria lor cutezanță, ca niște țânțari îmbătați de sânge, iar bani încă nu avea nimeni. Bine ar fi fost să poți întoarce vremurile acelea, poate atunci li s-ar fi născut și lor un copilaș! O fetiță
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
niciodată n-a mai ieșit în stradă. Și uite, Uliana Vladimirovna n-a ajuns niciodată la ospiciu și nici n-avea de gând să ajungă vreodată. Bețiile ei erau rare și pașnice. Bea "câte un strop", tolănită în pat, citea ziarul, se uita la televizor, uneori discuta cu el. Atâta tot! și chiar nu pricepea de ce oare bărbatul ei își ieșea din minți? Urla cu o voce neplăcută, alerga așa burtos prin apartament, pe picioarele lui scurte, agitându-și pumnișorii neputincioși
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
libertatea ei prin decretul numit în ironie "lex Zaratustra", pentru tendințele ei dictatoriale. Se pare însă că zilele viitoare vor aduce schimbarea decretului, care de altfel până acum nu a fost aplicat decât în cazul unor excese de zel ale ziarelor din provincie. În ce privește atitudinea presei polone față de România, nu s-ar putea vorbi de o lipsă generală de bunăvoință, ci mai curând de o lipsă de informație. Ceea ce se dă asupra României sunt știri scurte, unele mai senzaționale, altele mai
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
mi-a pus la dispoziție o rubrică lunară "românească" în "Tygodnik ilustracia" - una din revistele cele mai răspândite în Polonia. Scriitorul K. Bandrowsky m-a rugat să-i dau în fiecare lună un articol despre literatura sau arta noastră, pentru ziarul "Glos Prawdy". Astăzi i-am dat întâiul articol. Șef-redactorul de la "Baltische Presse", d. E. Ruecker, mi-a făgăduit să-mi dea tot sprijinul său prin ziarul ce-l conduce. Primiți, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele comsiderațiuni, Lucian Blaga". În
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
rugat să-i dau în fiecare lună un articol despre literatura sau arta noastră, pentru ziarul "Glos Prawdy". Astăzi i-am dat întâiul articol. Șef-redactorul de la "Baltische Presse", d. E. Ruecker, mi-a făgăduit să-mi dea tot sprijinul său prin ziarul ce-l conduce. Primiți, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele comsiderațiuni, Lucian Blaga". În anul petrecut la Varșovia - 1 noiembrie 1926-1 noiembrie 1927 - a publicat câteva articole, făcând cunoscută literatura română: "Poezia românescă de la Octavian Goga la Ion Barbu
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
românescă de la Octavian Goga la Ion Barbu", în "Glos Prawdy Literacky", la 19 ianuarie 1927; tot aici, un grupaj de știri despre viața literară românească - în special, despre noul roman al lui Liviu Rebreanu, "Răscoala" - în 6 martie 1927. În ziarul "Dziennik Warszawski", în care apăruse (la 4 ianuarie 1927) un articol calomniator despre România și poporul român, Blaga dă o replică usturătoare, intitulată " Fanteziile urâte ale unui om lipsit de frumusețe", în care demonstrează nu numai ignoranța, dar și reaua
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
și poporul român, Blaga dă o replică usturătoare, intitulată " Fanteziile urâte ale unui om lipsit de frumusețe", în care demonstrează nu numai ignoranța, dar și reaua credință a defăimătorului. Activitatea lui Lucian Blaga a avut ecou în presa din țară; ziarul "Cuvântul" subliniază, într-un articol din această perioadă: "Primul început de prezentare a literaturii române publicului polonez se datorește domnului Lucian Blaga, atașat de presă la Varșovia". În același timp, mulțumit de activitatea diplomatică depusă de poet, directorul Direcției Presă
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
va izbuti, mai târziu, fiind întâmpinat pe peronul Gării de Est de către același Ion Breazu). Deși la Praga nu a stat decât cinci luni de zile, Blaga și-a făcut repede remarcată (și impusă) personalitatea. A stabilit relații cu principalele ziare și Agenția cehoslovacă de presă "Ceps", cu ajutorul căreia a difuzat articolul "Situația din România", reluat de mai multe cotidiane ("Reforma", "Ceske slovo", "Narodni Listy"). La Minister, reușește să impună "raportul de presă săptămânal" (în locul celui zilnic) așa cum procedau toate marile
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
drum spre Legație, se oprea câteva minute în grădina Kinsky, "în ipostaza de sfânt care hrănește păsările"; la birou era "gazetar și diplomat"; după-amiază studia căteva ore la Biblioteca Universității; către seară devenea "propagandist" al culturii și literaturii române, pe la ziarele și revistele pragheze; seara o consacra poeziei personale - sau spectacolelor de teatru; duminicile, împreună cu soția (uneori și cu familia altui diplomat) făceau lungi plimbări în jurul orașului (odată umblând "vreo 2o km. Pe jos" - până la Revnice). La 1 aprilie 1928, Lucian
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
redactor șef al revistei "Der Kleine Bund", un bun cunoscător al limbii române (în anii 1915-1917 fusese profesor în casa prințului Cantacuzino) care va scrie două volume de nuvele inspirate de realități românești, unul tradus (la reciprocitate) de Blaga. În ziarul și revista lui Marti va publica diplomatul român articole despre literatura română și versuri semnate de Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea, Ion Pillat, Adrian Maniu, Demostene Botez. Împreună cu poetul Herman Hauswirth va traduce și publica o culegere de poezie
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
cinci luni, în cadrul Universității Populare din Berna; același profesor a susținut conferințe consacrate României și în alte orașe elvețiene: Zürich, St. Galen, Basel, Baden. Lucian Blaga a avut și de luptat împotriva unor inexactități sau atitudini tendențioase, strecurate în unele ziare. La 13 iunie 1929, de pildă, în ziarul "Berner Tagblatt" s-a publicat un articol de o rară violență la adresa hotărârii adoptate în așa-numita problemă a "optanților" (hotărâre care dădea câștig de cauză României). Blaga s-a dus la
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
profesor a susținut conferințe consacrate României și în alte orașe elvețiene: Zürich, St. Galen, Basel, Baden. Lucian Blaga a avut și de luptat împotriva unor inexactități sau atitudini tendențioase, strecurate în unele ziare. La 13 iunie 1929, de pildă, în ziarul "Berner Tagblatt" s-a publicat un articol de o rară violență la adresa hotărârii adoptate în așa-numita problemă a "optanților" (hotărâre care dădea câștig de cauză României). Blaga s-a dus la redacția respectivă și a discutat cu publicistul Lessing
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
un articol de o rară violență la adresa hotărârii adoptate în așa-numita problemă a "optanților" (hotărâre care dădea câștig de cauză României). Blaga s-a dus la redacția respectivă și a discutat cu publicistul Lessing, redactorul pentru politică externă al ziarului, care i-a recunoscut că el este autorul vitriolantului articol. Cu toate explicațiile lui Blaga, interlocutorul a rămas inflexibil, ceea ce i-a lăsat diplomatului român impresia că individul "e subvenționat de unguri". Acum se cuvine să cităm acel raport transmis
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Tot așa din articolele cari ni se trimit. (Articolele ar trebui firește să cuprindă lucruri din punct de vedere "ziaristic" interesante, ceea ce nu e cazul cu toate câte ni s-au trimis până acum). Mai țin să adaug că marile ziare elvețiene: Bund, Neue Zuricher Zeitung, National-Zeitung, adică ziare cari se ocupă într-o măsură mai largă și de situația din alte țări, au corespondenți permanenți în România, și sunt astfel mai mult sau mai puțin angajate să publice corespondențele "lor
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Articolele ar trebui firește să cuprindă lucruri din punct de vedere "ziaristic" interesante, ceea ce nu e cazul cu toate câte ni s-au trimis până acum). Mai țin să adaug că marile ziare elvețiene: Bund, Neue Zuricher Zeitung, National-Zeitung, adică ziare cari se ocupă într-o măsură mai largă și de situația din alte țări, au corespondenți permanenți în România, și sunt astfel mai mult sau mai puțin angajate să publice corespondențele "lor", ceea ce desigur face și mai dificilă o plasare
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
Kirchgraber, colaborator extern la Neue Zuricher Zeitung și la Bund, a încercat să dea niște articole mai mari, inspirate de noi, despre chestiuni românești, și a fost refuzat, pe motiv că au angajamente față de proprii corespondenți). Ar rămâne firește alte ziare de a doua mână, cari ar fi poate mai dispuse să accepte asemenea articole. Încă o dată însă: articolele trebuie să fie "ziaristic" interesante, și scurte (nu kilometrice, cum obișnuiesc specialiștii să le scrie) și întrucât se poate în directă legătură
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
afirmațiuni din alte isvoare, tendențioase sau false. Găsesc că această contrapropagandă ziaristică "trebuie să rămână" îndeosebi pentru Elveția, dar cred că și pentru Germania și țările nordice - una din principalele datorii ale atașatului de presă, fiind extrem de eficace. (Un exemplu: ziarul Vaterland ne înjura, acum e anul, aproape lunar prin corespondențele unui Ungur de la Budapesta. Acum șasă luni am dat un răspuns drastic, dar bine motivat - și de atunci avem liniște). De multe ori însă atașatul de presă nu are la
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
cu "articole-răspunsuri" cari trebuiesc date la articolele tendențioase sau greșite, apărute în presa străină. Atașatul de presă ar trimite firește articolele dușmănoase direct la secțiunea "contrapropagandei ziaristice" - și de acolo ar primi "articolul-răspuns" pe care el urmează să-l dea ziarului împricinat. În ce privește propaganda în străinătate pe alte căi decât cea ziaristică, îmi voi permite să Vă expun propunerile mele altădată". În Elveția, Lucian Blaga are ocazia să-l cunoască pe Nicolae Titulescu. Poetul, filosoful, diplomatul Blaga era el însuși o
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]