39,852 matches
-
întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strunga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13%). Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
1717 atestă existența a 52 de case.[2] Pe Harta lui Mercy de la 1723-1725, apare cu numele Cernitkais și este inclusă în districtul Timișoara. Mai apoi, pe harta de la 1761, apare cu numele Csernitacz, Csernihaza, drept reședința a unei regiuni silvice. Succesiv, istoricii maghiari au vorbit despre satul Cerneteaz că despre un sat majoritar de valahi (români), cu propria biserică ortodoxă. Conform datelor recensământului din 1930 numără 5.184 locuitori, dintre care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Rezervația s-a constituit ca arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național - secțiunea III - a zone protejate, având codul 2576. Aceasta se află în custodia Direcției Silvice Baia Mare în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2001 prin Ordinul nr. 850/2003 privind încredințarea
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
construită în anul 1922 în urma străduinței sătenilor. Cooperativa Mihăieți a luat ființă în anul 1920 din inițiativa și prin munca stăruitoare a D-lui D. A. Gheorghiță . Scopul pentru care a luat ființă această cooperativă a fost exploatarea pădurilor din ocolul silvic Pipirig și Galu, pentru a îmbunătăți situația sub raport economic și cultural a sătenilor din comuna Pipirig, care din lipsă de moșii și terenuri proprii în jurul satului, nu s-au folosit de marea reformă agrară, rămânând ca să își câștige existența
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
puternică dezvoltare apicultură pastorala, zona având o bază melifera extrem de bogată. În paralel cu agricultura, cea mai importantă activitate industrială care s-a dezvoltat a fost aceea a prelucrării lemnului. Astfel lemnul din zona este pus în exploatare de către Ocolul Silvic Ilia și Dobra și este preluat de o societate locală care prelucrează bușteni de rășinoase în diferite sortimente de cherestea. Din 1962 s-a început extracția și prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi și folosirea lui la căile ferate, pentru modernizarea și
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren de cultură 16-40 iugăre și 6-12 iugăre fânețe, după dispozițiunile și împrejurările locale. Pentru a se răscumpăra uzufructele silvice de care beneficiau foștii iobagi din pădurile latifundiare s-au delimitat prin procedura de „segregare”, anumite suprafețe de păduri proporționale cu seriile urbariale care s-au dat țăranilor în deplină proprietate individuală luând denumirea de composesorate urbariale, sau composesorate ale
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
neștiutori, părăsiți în multe cazuri și de conducătorii lor. Din aceste drepturi se constituie apoi complexe de păduri însemnate de sute, mii, zeci de mii de iugăre, pe baza așa numitei proporționalizări (aranyasitas) și ieșiri din indiviziune. Numai în Ocolul Silvic Reghin, în care intră și comuna Lunca Bradului s-au expropriat 340 ha de la particulari 9. Odată cu începutul exploatărilor forestiere în defileul Toplița - Deda, de la mijlocul secolului al XIX-lea încep să apară și relațiile capitaliste în localitate. În această
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic în circuitul turistic. Cabană se află pe Valea lui Ivan într-o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând extraordinare priveliști spre Munții Iezer-Papusa. Traseul este lejer, marcat de un triunghi roșu, si se poate face
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
preferând cumpărarea de la pădurari sau de la sătenii din satele de sub munte „descurcându-se" în stil modern. Spre deosebire de sătenii din alte sate (din jur și din țară) „livedenii" de azi păcătuiesc față de generațiile anterioare prin renunțarea în folosul statului (a ocoalelor silvice) de către actuala generație de săteni la proprietățile moștenite de obște în păduri și munți, dintre aceștia însă foarte mulți nu știu ce este acela composesorat. Foarte puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau tânjala. De asemenea ne mai practicându-se vara la munte pășunatul animalelor: vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că sătenii din Livadia din actuala generație, adevărații proprietari, “nu le pasă, nu-i interesează” fie din ignoranță, fie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
căderea comunismului, inițiativa privată a fost din nou încurajată și s-au deschis unele pensiuni agroturistice, mai ales în localitatea Varlaam, unde se încearcă revitalizarea tradiției băilor în zer datând din perioada stațiunii antebelice. Pe lângă pensiunile private din Varlaam, Direcția Silvică Buzău a companiei de stat Romsilva întreține două cabane de vânătoare: cabana Coceanu, pe râul Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de apă mineralizată si chiar băștinașii ospitalieri au fost punctele forte în această revenire. Cu siguranță va veni vremea când se va profita - în sensul pozitiv al cuvântului - de potențialul turistic al localității, de oaza de liniște și de natură silvică deosebită. Există posibilitatea de a se vedea peisaje de o frumusețe deosebită prin împrejurimi, pentru asta este însă indicat să solicitați ajutorul unor localnici, deoarece nu au fost și nici în prezent nu sunt marcaje turistice.
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
sfârșit a primei epoci a fierului (Hallstatt târziu). Toate piesele de aici se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, având numărul de inventar P. 60. La circa 2 km vest de sat, la aproximativ 0,7-0,8 km de cantonul silvic, pe terasa in-fe-ri-oară de pe partea stângă a Siretului, pe locul numit și „La Țântirim“, se află o întinsă așezare în care s-au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
o lungime de cca. 4-5km, altitudinea de 110 m și merge spre sud până la Staniște, iar spre vest-nord-vest până la valea lui Carpen, unde sunt multe alunecări de teren, stabilizate parțial și sunt împădurite în ultimii 30 de ani cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
zonă. Alte obiective avute în vedere de către administrație sunt: În ceea ce privește agricultura, principalele obiective sunt: Din analiza datelor statistice ale ultimilor ani se evidențiază o intensificare continuă a fenomenului infracțional în anumite domenii de activitate, cea mai mare pondere înregistrând infracțiunile silvice, furturile dar și cele privitoare la integritatea corporală a persoanelor. Polițiștii Postului de Poliție Tărlungeni și-au canalizat permanent eforturile spre manifestarea, în toate împrejurările, a unui spirit de poliție, solicitudine și devotament față de cetățean și valorile pe care le
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă variată de formațiuni vegetale. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului. Prima atestare documentară a satului Marin apare la 1458 însă urmele de locuire sunt mult
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului, în partea sudică, vestică și nordică. Distanța față de sat este foarte variabilă: dacă partea de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
comună pe teritoriul căruia se află o pădure ("Hârboanca") ce a scăpat de la defrișarea totală numai datorită faptului că aici cresc 3 specii rare (stejarul brumăriu, stejarul pufos și gorunul) care au fost declarate monumente ale naturii iar pădurea "Rezervație silvică". Suprafața actuală a acestei păduri este de aprox. 100 ha. În secolul XIX avea o întindere de cel puțin 4 ori mai mare însă nevoia constituirii de pământ arabil promovată de proprietarii de atunci a făcut ca ea să fie
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni și IELIF Vaslui. În comună există două corpuri de liceu (cu o suprafață de 4336 m), două corpuri școală generală cu clasele I-IV (422 m), trei corpuri școală generală cu clasele I-VIII (1524 m) și
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
45%), mozaici (12,2%), evanghelici\luterani (3,45%) și greco-catolici (5,55%). Comuna are o zonă importantă împădurită; drumurile rele împiedică însă venirea turiștilor. Într-o pădure de pe teritoriul comunei se află o păstrăvărie. În comuna Brodina activează două Ocoale Silvice, Fabrica Falcău și mai multe societăți comerciale. Nu trebuie uitată Herghelia, punct turistic important, deși autoritățile locale nu se ocupă cu promovarea ei. Putem adăuga faptul că a fost cumpărată de un pictor român, originar din România, care locuiește în
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
elementelor însumate: Crucea neagră, terminată în vârf de săgeată, reprezintă un stâlp de vamă, amintind de faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor străine, era punct de graniță. Cei doi urși care flanchează crucea și câmpul verde simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Cercul marcat de valuri albastre semnifică prezența izvoarelor de ape minerale în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșna se ridică la
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
regelui Mihai I, regretatul ziarist Dumitru Tinu, actrița Cerasela Iosifescu (Teatrul Nottara) și cobzarul Constantin Gaciu, sunt câteva dintre personalitățile pe care le-a dat Coteana. Nu în ultimul rând mai putem menționa proprietarii de drept ai terenurilor agricole și silvice din preajma comunei, frații Marin și Paraschiv Petcu, comercianți și filantropi, pionieri ai mecanizării agriculturii în Oltenia, Dr Virgil Petcu, medic chirurg, autor al mai multor lucrări de excepție despre cancerul gastric și tratamentul arsurilor, inginer George Petcu, unul din liderii
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
1883, și are ca obiect apa minerală provenită din același izvor Borhegyi. Autorul analizei, profesor Ballo Matyas, membru al Academiei Maghiare de Științe, a procedat la efectuarea acestor analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră in compoziția apei minerale analizate au o mai mică relevanță, mai ales dacă se are în vedere faptul că acest izvor nu mai există de aproape 60 de ani. Ceea ce trebuie reținut din
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]