40,921 matches
-
Iercoșeni este un sat în comuna Șilindia din județul Arad, Crișana, România. Aici se află o biserică de lemn. În tradiția populară se crede că satul ar fi fost întemeiat de așa-zișii „lotri” (hoți). Prima atestare documentară a satului a fost în anul 1477. În 1910, populația era de 594, dintre care 130 erau maghiari, 19 germani și 437 români. Dintre aceștia, 119 erau romano-catolici, 20 protestanți și 444 ortodocși. Satul se află la 4,4
Iercoșeni, Arad () [Corola-website/Science/300293_a_301622]
-
a Crișului Alb, la o distanță de 100 km față de municipiul Arad, Parohia Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Buteni se află situată în Depresiunea Zarandului , pe malul Crisului Alb , la poalele Dealurilor Cuiedului, la o distanță de 72 km față de municipiul Arad Prima atestare documentara datează din anul 1387. În scrierile medievale apare menționat cu numele Butyn, Butean. Numele provine probabil de la vechea ocupație a locuitorilor de a confecționa butoaie, numite și buți, bute . În intervalul dintre secolul al nouălea , respectiv al unsprezecelea , Buteniul
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
spune că denumirea vine de la primul locuitor întâlnit în zona de către autoritățile vremii ce voiau să dea nume satului, locuitor ce s-ar fi numit NEAGU și care tocmai își ara țarina: de aici ar veni ARA NEAGU = ARANEAGU. Prima atestare oficială a satului o constituie Diplomă regelui Sigismund al Ungariei din 14 august 1390 în care, alături de alte 5 districte românești (districtus olahales) din Comitatul Zarandului este pomenit și Araneagul în grafia ARANAGH. În 1441 este pomenit „voevodat” în componență
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
7-8 clase). Tot după rezultatele recensământului din 2011 s-a constatat că agricultura rămâne ocupația de bază în Sălciua de Sus, mai mult de 50% din populatie declarându-se agricultori (fie se ocupă cu creșterea animalelor, fie practică cultură plantelor). „Atestarea scrisă legată de existența unei școli la Sălciua se leagă de anul 1782, în ajunul mării răscoale populare din Transilvania, condusă de Horia, Cloșca și Crișan.” Se vorbește de construirea a 7 noi școli în Munții Apuseni, dascălii care urmau
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
de lemn". Probabil există o legenda sau era o apă foarte bună și din această cauză unii oamenii și-au construit case aici. Apoi, până în anul 1771, aici au fost culturi de viță-de-vie numite Brest. în anul 1771 apare prima atestare, colonizarea are loc între 1771-1772. Satul a fost fondat în cursul celui de-al doilea val de colonizare cu șvabi, ordonat de împărăteasa Maria Terezia. Aici au fost aduse 62 familii de coloniști din Würzburg, Strassburg și Bamberg. Maria Terezia
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
Paulian este un sat în comuna Buteni din județul Arad, Crișana, România. Este situat pe Valea Crisului Alb. Prima atestare documentara datează din anul 1552. Înregistrat sub denumirea de "Gosd", ulterior "Govosdia/Govojdia" și Paulian, în timpul epocii comuniste, sătul primește denumirea de "Livadă", nume derivat din activitatea economică principala a localității, una predominant agrara, evidențiata fiind ramură de pomicultura. Denumirea
Păulian, Arad () [Corola-website/Science/300300_a_301629]
-
Sâncel (în , ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. referinte. transindex. ro/index. Atestarea documentară - localitatea fiind amintit pentru prima dată într-un document din anul 1252, prin care Capitul bisericii din Alba Iulia arată că fiii comitelui Martin au vândut comitelui Herbord și fratelui său Laurențiu, jumătate din moșia Sâncel („terra Zonchel”). Este
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
din moșia Sâncel („terra Zonchel”). Este de presupus că așezarea exista și înainte de această dată, având în vedere că documentul respectiv mentioneaza că ”pe vremea fericită” acest pământ “hrănea trei sate”. Ulterior numele satului reapare în alte documente, care întăresc atestarea din vechime a satului: - contractul din anul 1271 prin care regele Ungariei, Ștefan al V-lea (1270-1272), aprobă vânzarea a două moșii (Sâncelul și Blajul) între comiții Tell din Brașov și Chyel din Câlnic; - două acte de proprietate din 1315
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
ridicate și duse la muzeul din Budapesta numeroase statui de factură romană, iar în anul 1856 este semnalat la Comitatul Arad un document unde este menționată denumirea localității sub numele "Media rata legiones", facându-se trimitere la o inscripție romană. Prima atestare documentară este Diploma din anul 1214 dată de regele maghiar Andrei al II-lea, unde satul Mager, alături de alte localități, era obligat a da decimă din vin capitulului din Vacz. Conform istoricului maghiar Alexandru Márki ("Arad megye ės város törtenete
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
Depresiunea Hălmagiu, la poalele Munților Codru-Moma și Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, la odistanță de 116 km față de municipiul Arad. Legătura cu Depresiunea Gurahonț se face prin defileul epigenetic al Crișului Alb desfășurat între Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității Pleșcuța datează din anul 1439. Economia cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate. Sectorul economic secundar este reprezentat de exploatările de andezit, de exploatările forestiere și de prelucrarea lemnului
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
Sâmbăteni este un sat în comuna Păuliș din județul Arad, Crișana, România. Primele atestări documentare în care este menționată comuna Păuliș sunt din anul 1333, când în registrele dijmelor papale apare sub numele de Păululeșe, iar în anul 1334 apare sub denumirea de Sacerdos de Păuleșe, după numele ordinului călugărilor paulini din cetatea Cladova
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
III, peste teritoriul Podgoriei și de-a lungul Mureșului trec numeroase popoare migratoare: sarmați, gepizi, goți, avari, pecenegi și cumani. Cu toate acestea, până în zorii Evului Mediu, zona este locuită în continuare. În Evul Mediu timpuriu, Sâmbăteni este cunoscut prin atestarea din 1138 ca târg, de-a lungul timpului vatra satului s-a schimbat mereu din cauza revărsărilor Mureșului. În perioada medievală Zona Podgoriei este printre primele care apar în documentele Cancelariei Regale Maghiare, viile în special, au activat în mod deosebit
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
recensate în 2011 sunt 1034. În 2007 populația totală a localității numără 2610 de locuitori. Populație Șepreuș 1880-2002 Șepreușul apare frecvent în unele documente din secolele XIV - XVI,cu ocazia unor dispute între familiile maghiare nobiliare Bethlen și Neczply, prima atestare documentara din 1364 prezintă așezarea sub denumirea de “Șeproș”- dupa legendă populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
VIII-IX, definitivarea procesului de etnogeneză a poporului român; - 1028 - voievodatul lui Ahtum este cucerit de către armata cavalerilor unguri; populația românească se regrupează în voievodate și cnezate de mai mică întindere, păstrându-și identitatea politică și religioasă. - sec. XIV - XV - prima atestare documentară a localităților Iermata (1387) și Seleuș (1489); - 1508 - atestarea documentară a localității Moroda; - 1527 - lupta dintre principele transilvaniei Ioan Zapolya și țăranii răsculați, conduși de Ioan Nenada; - sec. XVII - XVIII - construirea podului turcesc peste Cigher (lungime 62 m, lățime
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
lui Ahtum este cucerit de către armata cavalerilor unguri; populația românească se regrupează în voievodate și cnezate de mai mică întindere, păstrându-și identitatea politică și religioasă. - sec. XIV - XV - prima atestare documentară a localităților Iermata (1387) și Seleuș (1489); - 1508 - atestarea documentară a localității Moroda; - 1527 - lupta dintre principele transilvaniei Ioan Zapolya și țăranii răsculați, conduși de Ioan Nenada; - sec. XVII - XVIII - construirea podului turcesc peste Cigher (lungime 62 m, lățime 9 m, ănățșime 7 m); - 1796 - 1811 - a trăit în
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
revoluționare maghiare de către armata țarului rus, în locul numit „La moară”; - 1863 - 1931 - funcționează ca învățător în comună Ion Vidu (1863-1931), muzicolog și colecționar al operelor folclorice românești; - 1989 - Revoluția de eliberare de sub dictatura comunistă; - 1992 -primele alegeri locale democratice. Prima atestare documentară a localității Seleuș datează din anul 1489. Satul Iermata este atestat documentar în anul1387, iar satul Moroda în anul 1508. Legumicultura, cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice precum și creșterea animalelor sunt pricipalele sectoare ale agriculturii răspunzătoare de susținerea economiei locale
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
prin foc și sabie satele din lunca Mureșului. Cronicarul Rogerius din Oradea, care reușește să evadeze din captivitate de la tătari, descrie în pagini de un real dramatism invazia acestora în cartea sa „Carmen Miserabile”. Atât primele, cât și cele mai multe dintre atestările documentare ale localității se leagă de numele comitetul Andrei de Geoagiu și a urmașilor săi. Acest personaj s-a făcut remarcat odată cu intervenția lui și a oamenilor săi în luptele împotriva tătarilor, care au avut loc în luna aprilie a
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
statului sclavagist dac de început (sec. I î.e.n.- sec. I e.n.). Pe movila descoperită se găseau casele celor mai înstăriți (tarabostes), iar în împrejurimi bordeiele oamenilor liberi (comati). Se pare că în perioada razboaielor daco-romane asezarea a fost distrusă. Prima atestare documentară a localității Turnu datează din anul 1333, sub denumirea de Mok. Odată cu căderea Sârbiei sub dominație otomană, în urma bătăliei de la Câmpia Mierlei din 1389, o numeroasă populație sârbească se așază în nordul Dunării din pricina prigoanei turcești. Sunt cunoscuți numeroși
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Vărădia de Mureș este situată în zona de contact a Munților Metaliferi cu Munții Zărandului și parțial în culoarul larg al Mureșului, la o distanță de 81 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentară a localității Vărădia de Mureș datează din anul 1369. În punctul denumit ,Cetate’’, urme arheologice diverse, parțial cercetate, pun în evidență o continuitate de locuire de circa două milenii și jumătate. Aici sunt descoperite o așezare hallstattiană (mileniul I
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
situată la 8 km est de municipiul Arad, pe drumul european E68. Numele vechi al localității, pe românește, este "Glogovăț", derivat, potrivit legendei, din "Glogov", numele unui haiduc care a trăit în acest ținut în secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară a localității datează abia din 1752, însă, pe teritoriul ei, săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii importante, semne ale unor locuiri foarte vechi. O așezare datată în secolul al V-lea, o alta din secolele XI - XII și
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]
-
coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare documentară a localității este din secolul al XIII-lea, prin mențiunea în lucrarea Gesta Hungarorum, capitolele XXIV - XXVII din Scriptores Rerum Hungaricorum, Faptele Ungurilor, întocmită de Anonymus notarul regelui Bella al III-lea al Ungariei. Cronica lui Anonymus prezintă evenimentele
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
Mănăstirea Bistrița din județul Neamț se află în satul Bistrița, comuna Alexandru cel Bun și a fost zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Câmpulung la Tisa (în , în ucraineană "Довге Поле") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1329 (Hozyumezeu). Etimologia numelui localității: din s. câmp „șes, câmpie” (< lat. campus) + adj. lung „întins” (< lat. longus) + la + Tisa. La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.831 locuitori, dintre care 1.606 maghiari, 688 ruteni, 285 evrei
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
Aspra este un sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1954, cătun al satului Dealul Corbului. Etimologia numelui localității: din numele topic Aspru, Aspră (< adj. aspru, aspră, având sensul general de „cu suprafață zgrunțuroasă” < lat. asper) ca determinant al unui substantiv (de genul vale, luncă etc.) care a devenit
Aspra, Maramureș () [Corola-website/Science/301563_a_302892]