40,723 matches
-
ul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele apte . New Palgrave Dictionary Of Economics definește șomajul a fi "procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care muncesc sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar caută unul)." Nici definițiile șomajului în Britannica sau Americana nu amintesc despre necesitatea
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
forțele apte . New Palgrave Dictionary Of Economics definește șomajul a fi "procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care muncesc sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar caută unul)." Nici definițiile șomajului în Britannica sau Americana nu amintesc despre necesitatea indivizilor de a avea “o calificare corespunzătoare pentru muncă” pentru a fi socotiți șomeri. ul raportat diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul, și pentru că definițiile
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
în Britannica sau Americana nu amintesc despre necesitatea indivizilor de a avea “o calificare corespunzătoare pentru muncă” pentru a fi socotiți șomeri. ul raportat diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul, și pentru că definițiile șomajului sunt diferite; întrucât "căutarea locului de muncă" este diferit definită, de exemplu, în SUA și Uniunea Europeană, rata raportată a șomajului diferă în mod necesar și ea chiar în condiții identice ale pieței muncii; în SUA a citi anunțurile de oferte
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
socotiți șomeri. ul raportat diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul, și pentru că definițiile șomajului sunt diferite; întrucât "căutarea locului de muncă" este diferit definită, de exemplu, în SUA și Uniunea Europeană, rata raportată a șomajului diferă în mod necesar și ea chiar în condiții identice ale pieței muncii; în SUA a citi anunțurile de oferte de locuri de muncă, nu este considerată, așa cum se întâmplă în Europa și Canada, o căutare a unui loc de
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
muncă pentru că acestea pur și simplu nu furnizează locurile de muncă pentru care ești calificat, în SUA Biroul de statistică a muncii pur și simplu nu te consideră șomer și în consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului. O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
și simplu nu furnizează locurile de muncă pentru care ești calificat, în SUA Biroul de statistică a muncii pur și simplu nu te consideră șomer și în consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului. O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
nu te consideră șomer și în consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului. O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un moment dat, etc. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor, prin creșterea sărăciei și a criminalității. Datele raportate de organismele de statistică presei, sunt rareori capabile să informeze publicul despre întreaga dimensiune a fenomenului. Metodele de definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta, și de la un bloc politic și economic la altul. Astfel, atunci când, de exemplu, în februarie 2010, instituțiile de statistică ale statului raportau că în Statele Unite ale Americii era un șomaj de 10
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta, și de la un bloc politic și economic la altul. Astfel, atunci când, de exemplu, în februarie 2010, instituțiile de statistică ale statului raportau că în Statele Unite ale Americii era un șomaj de 10%, cifra reală a subutilizării forței de muncă era mai degrabă de 17% procente; în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem. Există mai multe
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
cifra reală a subutilizării forței de muncă era mai degrabă de 17% procente; în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem. Există mai multe tipuri de șomaj: Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
era mai degrabă de 17% procente; în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem. Există mai multe tipuri de șomaj: Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
mai degrabă de 17% procente; în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem. Există mai multe tipuri de șomaj: Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem. Există mai multe tipuri de șomaj: Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
tipuri de șomaj: Literatura economică prezintă două categorii de șomaj: Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale; Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de forță de
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de forță de muncă (șomajul involuntar). Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii: În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de pe piața muncii, accentuând șomajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
unui excedent artificial de oferta de forță de muncă (șomajul involuntar). Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii: În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de pe piața muncii, accentuând șomajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea drept consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare), sporirea competiției dintre
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
de pe piata muncii: În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de pe piața muncii, accentuând șomajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea drept consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare), sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a veniturilor reale ale
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
o răsturnare de guvern, lucru des întâlnit î timpul celei de a patra republici. Anii 1980 și 1990 au văzut apariția patidului de extremă dreapta Frontul Național al lui Jean-Marie Le Pen, un partid care consideră că principala cauză a șomajului ridicat și a criminalității este imigrația, în special cea din Nordul Africii. Din anii 1980 șomajul a rămas relativ ridicat, la aproximativ 10% din populația activă, în ciuda diverselor reforme introduse pentru combaterea acestuia. Criminalitatea a variat în această perioadă, cu
Politica Franței () [Corola-website/Science/305951_a_307280]
-
și 1990 au văzut apariția patidului de extremă dreapta Frontul Național al lui Jean-Marie Le Pen, un partid care consideră că principala cauză a șomajului ridicat și a criminalității este imigrația, în special cea din Nordul Africii. Din anii 1980 șomajul a rămas relativ ridicat, la aproximativ 10% din populația activă, în ciuda diverselor reforme introduse pentru combaterea acestuia. Criminalitatea a variat în această perioadă, cu o creștere importantă a delicvenței infantile, cu toate că măsura creșterii acesteia este un subiect de dezbatere. Problemele
Politica Franței () [Corola-website/Science/305951_a_307280]
-
prescurtat "CPE"), a fost întâmpinată cu ample proteste de stradă care au dus la eliminarea proiectului. Acesta prevedea posibilitatea de a angaja și a demite tineri sub 26 de ani în mod liber și era motivat de ratele ridicate ale șomajului în această categorie de vârstă de peste 20%. Susținătorii acestui proiect au motivat reducerea constrângerilor legate de înființarea a noi posturi de muncă, iar detractorii au motivat crearea unei situații de insecuritate socială și de lipsa unei reale soluții pentru problema
Politica Franței () [Corola-website/Science/305951_a_307280]
-
de vârstă de peste 20%. Susținătorii acestui proiect au motivat reducerea constrângerilor legate de înființarea a noi posturi de muncă, iar detractorii au motivat crearea unei situații de insecuritate socială și de lipsa unei reale soluții pentru problema mai mare a șomajului ridicat. În urma acestor evenimente popularitatea președintelui și a primului ministru a scăzut dramatic, nici unul nemaifiind cotat cu o susținere suficientă pentru a-i permite o candidatură serioasă la alegerile prezidențiale din anul 2007. Actualul președinte al Franței este Nicolas Sarkozy
Politica Franței () [Corola-website/Science/305951_a_307280]