40,831 matches
-
acțiunile pentru a mai recupera din valoare inițială. Panica s-a instalat pe piețele financiare mondiale. Indexul bursier Dow Jones a scăzut de la 12.000 în vara lui 2008 la o valoare de doar 8.000 în iarna lui 200916! Ciclul economic început în 2000 se forma: supra-încrederea creată artificial de stat după criza dot.com s-a transformat în sub-încredere din cauza panicii și a neîncrederii pe piețe. 15.8.1.3. Mutații Odată ultima criza confirmată, FED-ul a apelat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acțiune a decidenților politici americani. Rezultatul ar putea fi fuga capitalurilor străine și alegerea altei valute pentru economisire, deși există foarte puțină probabilitate pentru un asemenea scenariu. Concepte de bază: * creșterea economică; * creștere extensivă și intensivă; * dezvoltarea economico-socială; * revoluție industrială; * ciclul economic; * inovația; * investițiile; * profitabilitatea investițiilor; * multiplicatorul investițiilor; * acceleratorul investițiilor; * înclinația spre investiții; * fluctuațiile activității economice; * criza economică; * crize conjuncturale și crize structurale; * progres tehnic endogen și exogen; * economii de scară; * exporturile factor al creșterii economice; * consumul factor al creșterii economice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economică? * Care este diferența între creșterea extensivă și cea intensivă? * Ce este dezvoltarea economico-socială? * Ce este revoluția industrială? * Care sînt etapele creșterii economice, după W.W. Rostow? * Prin ce se caracterizează etapa în care ne aflăm actualmente? * Care sînt fazele ciclului economic? * Prezentați tipurile de cicluri economice (sezonier, Kitchin, Juglar și Kondratiev). * Care este elementul declanșator al unui ciclu lung, în accepțiunea lui J.A. Schumpeter? * Ce sînt investițiile? * Cine sînt agenții investitori? * Care sînt formele investițiilor? * Care sînt mijloacele de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
creșterea extensivă și cea intensivă? * Ce este dezvoltarea economico-socială? * Ce este revoluția industrială? * Care sînt etapele creșterii economice, după W.W. Rostow? * Prin ce se caracterizează etapa în care ne aflăm actualmente? * Care sînt fazele ciclului economic? * Prezentați tipurile de cicluri economice (sezonier, Kitchin, Juglar și Kondratiev). * Care este elementul declanșator al unui ciclu lung, în accepțiunea lui J.A. Schumpeter? * Ce sînt investițiile? * Cine sînt agenții investitori? * Care sînt formele investițiilor? * Care sînt mijloacele de finanțare a investițiilor? * Care sînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Care sînt etapele creșterii economice, după W.W. Rostow? * Prin ce se caracterizează etapa în care ne aflăm actualmente? * Care sînt fazele ciclului economic? * Prezentați tipurile de cicluri economice (sezonier, Kitchin, Juglar și Kondratiev). * Care este elementul declanșator al unui ciclu lung, în accepțiunea lui J.A. Schumpeter? * Ce sînt investițiile? * Cine sînt agenții investitori? * Care sînt formele investițiilor? * Care sînt mijloacele de finanțare a investițiilor? * Care sînt determinantele deciziei de a investi? * Care este rolul investițiilor în fluctuațiile activității economice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
copilăriei sale. Ajunsă la maturitate, această industrie trebuie și poate să înfrunte de acum concurența externă în cadrul liberului schimb. Nicolas Kaldor (economist britanic din secolul XX) asociază teza lui List industriilor îmbătrînite. Raymond Vernon (economist american al secolului XX) asociază ciclul produsului și strategia firmei. Viața unui produs trece prin patru faze, spune el: demarajul, creșterea, maturitatea și declinul. Strategia firmei producătoare trebuie să evolueze în funcție de acest ciclu de viață. Astfel, în faza demarajului, firma se mulțumește cu piața interioară. Apoi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
teza lui List industriilor îmbătrînite. Raymond Vernon (economist american al secolului XX) asociază ciclul produsului și strategia firmei. Viața unui produs trece prin patru faze, spune el: demarajul, creșterea, maturitatea și declinul. Strategia firmei producătoare trebuie să evolueze în funcție de acest ciclu de viață. Astfel, în faza demarajului, firma se mulțumește cu piața interioară. Apoi, o dată cu creșterea vînzărilor, ea începe să exporte pe piețele externe, beneficiind de un efect de competitivitate sporit. În a treia fază, cererea internă stagnează, iar costurile de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
că nu s-au tras învățămintele de rigoare. Clasa politică tace, intelectualii par nedumeriți, iar economiștii incapabili să depășească cercul strîmt al ideologiilor îmbrățișate și să ofere soluții viabile pentru ieșirea din marasmul economic. Cred că trăim începutul sfîrșitului unui ciclu istoric: cel al patologiei speculative a capitalismului deglobalizat. Sfîrșitul unei ficțiuni numită economie virtuală. Explozia și căderea cursurilor bursiere, speculatori îmbogățiți peste noapte și mici economii spoliate la fel de rapid, imperii edificate cu promisiuni frumoase, politicieni și analiști cumpărați, controlori și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dorit stabilizatoare, au apărut mari falimente, au fost deconspirate mari fraude financiar-contabile, raportări umflate, venituri fictive, încrederea a coborît la cote foarte joase, instabilitatea piețelor financiare a atins cote de alarmă, reprezentanții statului fac exerciții de retorică pură, iar adepții ciclurilor economice își văd revalidate teoriile ce păruseră amenințate vreme de un deceniu de creștere fulminantă. Acum, iată criza, se întrevede post-criza. Istoria nu s-a sfîrșit. Istoria a mai consemnat astfel de scandaluri, unii considerîndu-le endemice, componente ale sistemului, dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
XXI-lea. Opera lui Patrice Flichy este vitală pentru înțelegerea problematicii istoriei new mediei. Potrivit lui Flichy, se pare că este superflu de a face istoria new media, întrucat și paternitatea contextelor sunt în permanență schimbare. Absența perspectivei istorice generează frecvent cicluri neproductive care contrazic discursul referitor la new media. Flichy a demonstrat că în perspectiva istorică asupra tehnologiilor new media atrage atenția faptul că nu se poate vorbi de o soluție tehnică a modului de dezvoltare a tehnologiei new media, ci
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
rapid. Activități precum transferul fondurilor din bănci, cumpărarea online a unui bilet de avion se pot efectua în doar câteva minute. Motoare de căutare, precum Google, dau un acces instantaneu la descărcarea rapidă a informațiilor căutate. Internetul a generat un ciclu de 24 de ore, în care site-urile online sunt constant încărcate cu noi informații, mai rapid decât reluarea în mod tradițional a tipăriturilor sau realizarea unor producții. Conceptul de digitalizare acoperă toate informațiile codate sub formă de cifre, reprezentate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
un brand TVR de succes, pe care factorii decizionali ar fi trebuit să îl aibă în vedere pentru a îl susține în vederea realizării lui în acord cu noile curente media 64. Spațiul nu ne permite analizarea mai multor emisiuni din ciclul "Credo", însă ar fi de dorit o dezvoltare a acestui subiect. Cert este că existența emisiunii respective a reușit să dovedească faptul că discursul religios televizat a putut fi recuperat datorită omului potrivit la locul potrivit. La sfârșitul celor 60
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
alegeri oferă cetățenilor oportunitatea de a vota "sincer" și nu strategic ("util"). Alegătorii votează mai aproape de preferințele lor ideologice, nu pentru partide mari23. Participarea electorală și votul sunt influențate de momentul în care au loc alegerile europene în relație cu ciclul electoral național. De exemplu, dacă alegerile europene se desfășoară puțin timp după cele naționale, partidul sau partidele la putere se află încă într-o perioadă de grație și mai pot beneficia de susținerea de care au beneficiat cu ocazia alegerilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Dacă alegerile europene au loc înaintea celor naționale, partidele vor fi motivate să investească timp și bani în campanie iar electoratul se va prezenta la vot pentru a influența rezultatul iminentelor alegeri naționale. Dacă alegerile europene se desfașoară la jumatatea ciclului electoral, partidele sau partidul de guvernământ se vor/va afla probabil la cel mai scăzut grad de popularitate. Este vorba despre "votul de sancționare"24. 5.2.1. Prima ipoteză Setul de ipoteze formulate de Reiff și Schmitt după 1979
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
dintre public și privat. Marile crize economice și politice ale secolului XX (cele două războaie mondiale, marea criză economică interbelică) demonstrează faptul că forțele pieței, prin ele însele, nu pot depăși singure anumite probleme conjuncturale și perioadele de contracțiune ale ciclurilor economice. Este nevoie de intervenția statului pentru asigurarea intereselor publice. O dată cu aplicarea în SUA a keynesismului, începând cu anii '30, dar mai ales cu perioada postbelică, se constată o creștere spectaculoasă a sectorului public. Dacă în epoca liberalismului clasic, problemele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
didactica abordării comunicării la nivel preprimar și primar. Dintre lucrările publicate amintim: Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală (2003), Teste de limba și literatura română pentru gimnaziu (coautor, 2005), Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar (2006). Referenți științifici: Conf. univ. dr. Dorina Sălăvăstru Conf. univ. dr. Liliana Stan Angelica Hobjilă, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității) (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ, un astfel de demers este realizat în mod diferit de locutori diferiți sau de același locutor în contexte diferite (în momente diferite la început versus la sfârșit de semestru/an/ciclu de învățământ; în locații diferite în sala de grupă, în parc etc.; interlocutori diferiți anumiți copii din grupă, copii din grupe diferite în cadrul unei activități opționale etc.). În plan formal, subiectivitatea locutorului este relevată de însăși maniera de codificare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sugarului, a antepreșcolarului, a adolescentului, a adultului, a bătrânului psihologia copilului oferă date relevante pentru caracterizarea multiplă a subiecților educației. Prin raportare la diferitele teorii asupra dezvoltării personalității umane, cu rol în punctarea anumitor aspecte care individualizează fiecare etapă, fiecare ciclu de dezvoltare, fiecare (tip de) individ, vârsta preșcolară poate fi caracterizată în asociere cu: etapa preoperațională a dezvoltării inteligenței 35, reflectată în cele două stadii: * stadiul gândirii simbolice și preconceptuale: 3-4 ani36; * stadiul gândirii intuitive: 4-7/8 ani; primul stadiu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preșcolarul mare (5-6 ani) dezvoltarea sociabilității, jocul cu rol, comunicarea (vorbirea contextuală); dezvoltarea vieții interioare, a aptitudinilor". În contextul existenței, încă, în învățământul preșcolar și a copiilor de 6-7 ani, precum și ca preambul al ideii de continuitate între cele două cicluri (preșcolar și școlar mic), prezentăm aici și caracteristicile copilului de 6-7 ani, considerat în lucrarea avută în vedere ca ,,școlar începător" (în acest sens, se poate considera ca relevantă și sintagma ,,grupă pregătitoare" utilizată în contemporaneitate): ,,alfabetizarea relații de competiție
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în Revista Învățământul preșcolar. Educația în anul 2000, nr. 3-4, București, 2002 Schaffer, H. Rudolph, Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2005 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, Psihologia vârstelor (ciclurile vieții), București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 Wallon, Henri, Evoluția psihologică a copilului, Traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Capitolul 3 Didactica activităților de educare a limbajului concepte operaționale, direcții de abordare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de vârstă și individuale ale preșcolarilor, într-o demers gradual, de la jocul cu/legat de obiecte (la 3 ani), la cel cu subiect și cu rol, respectiv la jocul cu reguli etc., creând astfel puntea către ceea ce va presupune, în ciclul primar (și ulterior), învățarea ca activitate fundamentală. Conceptele-cheie ale unei didactici a preșcolarității sunt, astfel: * comunicare; * socializare relaționare, cooperare 81, adaptare; * conștiință de sine; * instrumente alfabetizare 82 pre-școlaritate, subsumate ideii de descoperire a noului de către copii și raportate la ceea ce
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realizarea unui demers instructiv-educativ optim: raportarea la documentele școlare date, completate, respectiv create de către educatoare/educator (vezi Figura 1); selecția conținuturilor (cu atât mai mult cu cât, pentru etapa preșcolarității, acestea nu sunt prevăzute în programă ca în cazul celorlalte cicluri de învățământ); alegerea modalității de abordare a unei anumite unități de conținut (ancorată într-o temă/subtemă de unde și ideea de proiectare de la general la particular, cu posibilitatea de adaptare a anumitor elemente în funcție de valențele contextuale ale derulării activității instructiv-educative
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
privitoare la anumite aspecte considerate definitorii pentru realitatea educațional-comunicațională, socio-culturală în care programa în uz își găsește valorificare: date privind învățământul preșcolar în contextul politicii educației în România 92 (cu trimitere la articole de lege): * finalități (ideal educațional, finalități pe cicluri etc.); * grupele prevăzute: mică, mijlocie, mare, pregătitoare; anumite cerințe cărora unitățile de învățământ preșcolar trebuie să le atribuie realități corespondente: * armonizarea ,,politicii educaționale cu cerințele și nevoile comunității locale"; * raportarea la contextul social, politic, individual etc.; * nu încadrarea în etape
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valorificare a ,,colțurilor" sălii pentru diferite tipuri de activități; precizări de ordin gradual: în primul rând se are în vedere ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, apoi vârsta acestuia; ideea atingerii finalităților la ieșirea din sistem, dintr-un anumit ciclu de școlaritate, educatorul fiind cel care alege conținuturile și strategiile de abordare a acestora 96; * primele două săptămâni culegerea de date (privind dezvoltarea psiho-fizică, nivelul de cunoștinte și deprinderi etc.) despre copiii grupei cu care se va lucra, prin observarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
psiho-fizică, nivelul de cunoștinte și deprinderi etc.) despre copiii grupei cu care se va lucra, prin observarea acestora, discuții cu părinții etc.; * evaluarea continuă (fără perioade prestabilite, impuse) a cunoștințelor și deprinderilor copiilor; * ultimele două săptămâni ale anului școlar/ale ciclului de învățământ evaluarea copiilor în vederea proiectării activității ulterioare, respectiv a marcării trecerii către etapa micii școlarități, prin completarea fișelor individuale ale copiilor 97; trimiteri către o serie de auxiliare didactice 98 etc. (e) Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]