39,980 matches
-
Prof. Marcu Doina 3 Strategia europeană pentru realizarea Sănătății Pentru Toți, politica OMS pentru următorii 20 de ani, are în vedere asigurarea condițiilor necesare tuturor oamenilor de a Obține și Menține cel mai înalt nivel posibil de Sănătate de-a lungul întregii vieți. Politica Sănătate 21 a Departamentului European al OMS delimitează patru domenii de activitate: I. Modul de viața și sănătate. II. Factori de risc ce afectează sănătatea și mediul. III. Reorientarea sistemului de îngrijiri sanitare. IV. Factorii de susținere
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
răbdarea și sfaturile pe care mi le-a oferit pe parcursul realizării acestei cercetări. Nu în ultimul rând, le mulțumesc mamei mele, Monica Ungureanu, tatălui meu, Ion Ungureanu și bunicii mele, Ștefania Sârbu, pentru sprijinul oferit și grija purtată de-a lungul anilor. Prefață pentru cea de-a doua ediție Cea de-a doua ediție a cărții Paradoxuri Libertariene în Teoria Alegerii Sociale apare ca răspuns pentru două probleme pe care le-am întâmpinat cu prima ediție. În primul rând, o parte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedere următoarea idee: un individ respectă drepturile celorlalți atunci când dorește ca: 1) preferințele sale pe perechea(ile) de alternative pe care el este decisiv, și cele pe perechea(ile) de alternative pe care nu este nimeni decisiv<footnote De-a lungul lucrării, voi discuta despre drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și despre alternativele asupra cărora aceștia au drepturi ca despre „perechi de decisivitate”. Aceste folosiri diferă de cele standard în TAS, (deși există și alți autori care le folosesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acesta cazul, deoarece profilul rezultat ar fi d . În același mod, implică, prin *d , faptul că nu este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reprezentat de denutriție sau chiar de normo/ suprapondere, ce poate masca în fapt malnutriția, cu importante consecințe la nivel cardio - vascular (18). Odată cu înaintarea în vârstă asistăm așadar la o reducere progresivă a masei slabe, astfel încât stabilitatea ponderală de‑a lungul vieții nu garantează și stabilitatea compoziției corporale. Mai mult, depozitele lipidice periviscerale se accentuează, ceea ce face mai dificilă estimarea adipozității totale și a compoziției corporale. Masa slabă scade cu aproxi - mativ 15% începând din a treia decadă de vârstă până la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
și clasificarea statusului pon - deral. În aceste condiții, se poate estima înălțimea reală utilizând un alt parametru antro - pometric, și anume lungimea tibiei măsurată între genunchi și calcaneu (se consideră că este un parametru puțin susceptibil de variație de‑a lungul vieții). Astfel, calculul IMC reprezintă doar prima etapă în evaluarea clinică, permițând estimarea globală a statusului ponderal (18). Pentru populația adultă, există date în literatura de specialitate care demonstrează exis- tența unei relații directe între IMC și mortalitate, relație care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
adipos pericoronarian, care ar exercita un efect adițional (44). Ca urmare, pentru unii autori nu există cu adevărat acest așa -numit „paradox al obezității”. Importantă este nu doar dispoziția excesului de țesut adipos, ci și modificarea compoziției corporale de-a lungul vieții, aspecte interpretate diferit în funcție de caracte - risticile fiecărui individ în parte (45). Unii autori sugerează faptul că un element important al evaluării riscului cardiovascular la vârstnici este evoluția ponderală, și nu neapărat statusul ponderal la un anumit moment. Afecțiunile cronice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
evenimente cardiovasculare la vârstnici, cea mai bună opțiune pe termen lung rămâne totuși menținerea unei greutăți normale raportate la înălțime. Este evident faptul că în această categorie de vârstă există o mixtură de persoane cu diferite evoluții ponderale de-a lungul vieții, prezența excesului ponderal în acest moment fiind, se pare, un element protectiv cardiovascular (demonstrat, cel pu in, de studii epidemiologice observaționale sau retrospective, analize ale bazelor de date ce nu pot înlocui datele obținute din studiile prospective). Ca o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
importante ar tolera mai bine stresul metabolic comparativ cu persoanele cu o greutate normală (15). Oricum, este un domeniu deschis, provocator, iar studiile publicate reprezintă doar puncte de plecare pentru cercetări ulte - rioare. Speranța de viață a crescut de-a lungul timpului și se pot efectua studii pe perioade suficient de lungi de timp pentru a putea trage concluzii pertinente cu privire la influența statusului ponderal și a compoziției corporale asupra mortalității generale și specifice la această categorie de vârstă.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
etapă de progres a cinematografiei românești”, cănd „ucenicia tinerei noastre cinematografii s-a terminat”. Articolul-program al primului redactor-șef, intitulat Planurile noastre, detaliază intențiile începutului de drum, Victor Iliu trecând în revistă câteva dintre principalele obiective ale publicației. De-a lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și important) de cititori. În primul număr au mai semnat Liviu Ciulei (care se pregătea să înceapă filmările la Pădurea spânzuraților), Eugen Simion (cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
cum a prelucrat-o el în chip liber și conștient. Dacă orice definiție este ansamblul limitelor (finis - „limită“) ce conferă o identitate, 74/DESPRE LIMITĂ definiția omului nu poate fi obținută decât prin ansamblul limitelor depășite și atinse de-a lungul unei vieți. Întrucât însă nici o limită atinsă și nici una depășită nu epuizează sensurile împlinirii, esența omului rămâne in-definitul. Identitatea mobilă pe care o primește viața umană prin ansamblul limitelor depășite și atinse se numește destin. Destinul reprezintă împlinirea vieții în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este strâns laolaltă în Propriul său pentru ca, pornind de aici, să apară în plenitudinea sa, să ajungă la prezență.“<ref id=”3”>Die Herkunft..., p. 13. </ref> În toate aceste referiri la limită, pe care Heidegger le face de-a lungul a 30 de ani, ideea rămâne aceeași: limita nu este o realitate negativă; dimpotrivă, ea este pozitivul însuși, de vreme ce nu se poate vorbi de ființă decât în măsura în care există limită, pe când absența limitei, nelimitația, este indeterminarea însăși, echivalentul neființei. Limita nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
crescânde de apă, autoritățile responsabile trebuie să găsească căi de conservare a apei. O tehnică ar fi modificarea ciclului hidrologic - circuitul natural al apei între mări, atmosferă și uscat. Acest lucru se poate realiza prin construirea unor baraje de-a lungul râurilor ceea ce ar duce la formarea unor lacuri artificiale. Cel mai mare lac artificial din lume este lacul Volta din Ghana. Lacurile de acumulare reduc pericolul inundațiilor prin reținerea excesului de apă din perioadele ploioase. Rezervele de ape freatice scad
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
inimile evreilor și îi face să le fie teamă ca nu cumva istoria să se repete. Dar fără explicarea situației evreilor, istoria României din timpul vieții lui Iorga devine de neînțeles. Atît românii cît și evreii au suferit de-a lungul istoriei. Și unii și alții au devenit virtuozi ai supraviețuirii naționale și etnice. Aceasta constituia o adevărată problemă atunci, ceea ce i-a înfuriat pe naționaliștii romantici. După Holocaust, mulți oameni civilizați au devenit precauți în manifestarea atitudinilor lor antievreiești, înțelegînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din acest scurt contact cu marxismul a fost "nevoia de a fi cumsecade cu oamenii, cu toți oamenii, fără excepție, și să manifest față de ei o cumsecădenie cu atît mai mare cu cît sînt mai nenorociți"40. Ulterior, de-a lungul îndelungatei lui activități politice, Iorga a adoptat o atitudine antimarxistă și o mai înverșunată atitudine antisovietică. Dar, atacînd comunismul și Sovietele, rareori le atacă în calitatea lor de reprezentante ale socialismului. Tună și fulgeră împotriva "maximaliștilor", bolșevicilor, comuniștilor, a Sovietelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aprilie 1890, s-a celebrat la Iași căsătoria dintre Nicolae Iorga și Maria Tasu52. La puțin timp după aceea, tinerii căsătoriți au plecat în Italia. Familia Iorga a petrecut două luni de la sfîrșitul primăverii și începutul verii, străbătînd Italia în lung și-n lat. În zilele noastre, cu călătoriile cu itinerar prestabilit și plătite dinainte, poți străbate Italia într-o săptămînă sau două. Pe vremea lui Iorga, o călătorie în Italia făcea obligatoriu parte din educația oricărui intelectual. Așa cum spunea bunicul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atunci ei pot să se refere în continuare la acești factori organic determinanți. Iorga nu a căutat să-i înțeleagă pe români la modul abstract, ci prin vitalitatea și trăsăturile lor esențiale care i-au ajutat să supraviețuiască de-a lungul istoriei; România lui era produs al acestor procese. Numai înțelegînd aceste trăsături și experiențe comune poate fi scrisă adevărata istorie a românilor. Cel care scrie altceva decît istorie universală descrie pur și simplu un proces organic care duce la formarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe baza manifestărilor permanente ale solului, rasei și ideii, în fond cultura și mentalitatea românilor. El a conchis că au existat multe "Românii Populare" în Evul Mediu; aceste "Românii Populare" (după încetarea năvălirilor barbare) s-au cristalizat ulterior de-a lungul principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifestări permanente trasînd paralele istorice pe baza trecutului altor națiuni permit istoricului să tragă concluzii asupra națiunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifestări culturale permanente și organice umplu golurile documentare și explică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Voltaire, întrucît era o figură distinct individuală. Iorga a fost mai mult decît un medievist și bizantinolog de renume mondial. Opera sa referitoare la Evul Mediu impresiona pentru că de aici izvora credința lui în evoluția organică a omenirii de-a lungul istoriei. Argumentele lui politice întru apărarea și explicarea continuității românești au drept sursă convingerile sale asupra dezvoltării organice a societății românești din Evul mediu timpuriu. Cea mai viguroasă ilustrare a opiniilor sale privind originile și continuitatea poporului român este celebra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ambele versante ale Munților Carpați. Sate și preoți în Ardeal descrie viața la țară și îngrozitoarea înrobire a românilor transilvăneni. Cum spune Iorga, trăind îngenuncheați", dar conduși de preoții lor, care îi ajutaseră să-și păstreze identitatea națională de-a lungul vremurilor 135. Iorga a revenit adesea în Transilvania, publicînd "Neamul românesc în Ardeal și în Țara Ungurească" și Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene 136. Iorga era cunoscut de către românii din Transilvania. O tînără țărancă l-a recunoscut (ca autor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intrigile adversarilor lui l-au ținut la ușă; ușa s-a deschis abia cînd academicienii au ajuns să fie "obosiți de aceste intrigi"227. Xenopol l-a primit pe fostul lui student în rîndurile auguștilor; îi venise greu de-a lungul anilor să mențină relații bune cu Iorga, dar a lăsat la o parte diferendele dintre ei, prețuind contribuția lui Iorga la progresul istoriei, exprimînd dubii doar în privința "activităților din domeniul literaturii și politicii"228 ale acestuia. Discursul de debut al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
carierei sale60. A remarcat cu mîndrie că regele trecuse peste originea sa germană și a cerut de mai multe ori înfăptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: "În trecut, mulți dintre noi au suferit; dacă am devenit ceva de-a lungul timpului, aceasta nu s-a datorat victoriilor strămoșilor noștri, ci mulțumită sacrificiilor lor; și toate forțele pe care le avem acum nu sînt nimic altceva decît emanația sacrificiilor lor transformată în energie". Iorga și-a amintit că, atunci cînd Domnitorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acționează în consecință. Masele au instincte și pasiuni; acestea sînt instincte primitive și sălbatice și pasiuni menite să satisfacă poftele și interesele. "Trebuie oare să permitem ca astfel de "adunări" să-și impună voința asupra elitei națiunii, formată de-a lungul timpurilor? Nu, un stat nu poate fi cîrmuit în acest fel!"210 Aversiunea lui Iorga față de populism era de neclintit. Prăbușirea sistemului liberal s-a produs în toamna lui 1928. Astfel încît aveau să aibă loc pentru a doua oară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta ar duce la nedreptate, așa cum a fost Dictatul de la Viena din 1940. Românii au prevăzut acest lucru. În 1924, dr. Angelescu, ministrul învățămîntului, a stabilit așa-numitele "zone culturale" (majoritatea lor în partea de vest a Crișanei, de-a lungul căii ferate Timișoara-Satu Mare și al granițelor zonelor populate de secui). Aici, statul român oferea profesorilor români un salariu cu 50% mai mare, oferindu-le totodată mai mult pămînt și acordîndu-le și alte avantaje. Toate acestea se încadrau într-un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să considere acțiunea Italiei drept o consecință a faptului că "Franța votase la Liga Națiunilor în favoarea sancțiunilor impuse Italiei în timpul războiului din Etiopia"3. A urmat căderea Parisului. Diviziile de elită SS au mărșăluit în pas de gîscă de-a lungul celui mai frumos bulevard din lume, trecînd pe lîngă Flacăra veșnică de sub Arcul de Triumf. Ca majoritatea intelectualilor, Iorga a fost profund îndurerat. Își căuta cuvintele, dar acestea nu-i veneau cu ușurință. "Parisul a căzut... Parisul, un oraș sacru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]