40,154 matches
-
1845 și 1847, aderând la "Societatea Studenților Români" împreună cu Ghica, Bălcescu și Rosetti, prezidată de poetul francez Alphonse de Lamartine. El a frecventat și "La Bibliothèque Roumaine", aderând la Francmasonerie, mai precis la lojă denumită "L'Athénée des Étrangers" („Ateneul Străinilor”), împreună cu majoritatea românilor reformiști din Paris. În 1846, a vizitat Spania, încercând să fie martor la nunta reginei cu ducele de Cádiz, fiind însă curios și în ce privește dezvoltarea culturii spaniole. La sfarsitul călătoriei, a scris "Notes sur l'Espagne" („Note
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Grecia Antică, Corintul era cel mai important oraș după Atena, fiind locuit încă din epoca de piatră. Pe atunci era unul dintre cele mai importante centre de comerț est-vest și ale cultului Afroditei. Orașul era cunoscut prin prețurile ridicate aplicate străinilor. De acolo a pornit proverbul: "Nu-i chiar nimic o călătorie la Corint". În 146 î.Hr. orașul a fost distrus de către romani, iar apoi 100 de ani mai târziu a fost reconstruit de Iulius Cezar sub formă de colonie romană
Corint () [Corola-website/Science/297333_a_298662]
-
de după cele două războaie mondiale. Sporul natural al populației este actualmente negativ cu tranziția demografică finalizată în anii 1970. În ultimii ani, guvernul croat a fost presat an de an să crească cu câte 40% numărul permiselor de muncă pentru străini. Conform politicii sale de imigrare, Croația încearcă să stimuleze întoarcerea emigranților. Scăderea demografică a fost și rezultatul Războiului Croat de Independență. În timpul războiului, mari grupuri de populație au fost dislocate și emigrația a crescut. În 1991, în zonele predominant sârbe
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
legați de glie. Ultima clasă socială era cea a robilor țigani. Aceștia erau datori să execute munci grele ori speciale (scoaterea sării din mină etc.) și să furnizeze domniei o dajdie. În timpul lui Mircea, monedele erau folosite mai ales de către străini și negustori. În țară, tranzacțiile se făceau însă preponderent în natură. Spre exemplu în 1440, deci la peste douăzeci de ani de epoca voievodului muntean, ieromonahul Dorotei cumpără șase vii, plătind în schimb cu 3100 de vedre de vin. Se
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
s-a mutat în exil, refugiindu-se la Paris, dorind să influențeze opinia publică franceză în favoarea uniunii propuse și autonomia principatelor dunărene. A fost inițiat în francmasonerie ca și fratele său, Dumitru Brătianu în 1846 la Paris, în Loja Ateneul Străinilor, după care se afiliază Lojii Trandafirul Perfectei Tăceri, în care i se acordă, la 14 iulie 1847, gradul de Maestru. În 1848 era afiliat Lojii bucureștene Frăția, apoi se reîntoarce la Paris, unde va fi arestat după câțiva ani pentru
Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/297349_a_298678]
-
În "Dicționarul academicienilor români, 1866 - 1999", Dorina N. Rusu contabiliza că până în anul 1999 Academia adunase un număr de 1.494 membri, dintre care 980 români (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenți, 41 aleși post-mortem) și 514 străini (404 membri de onoare, 109 corespondenți, 1 ales post-mortem). Dintre membrii străini, țările cu cei mai mulți membri erau Franța cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc. Academia este o instituție finanțată
Academia Română () [Corola-website/Science/297366_a_298695]
-
care 392.172 (63,50%) și-au păstrat cetățenia română, iar 225.222 (36,50%) și-au pierdut-o. Evreii cu cetățenia pierdută au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire și au fost considerați "străini fără pașaport", supuși regimului juridic ca atare. Aceasta a fost prima dintr-o serie de legi descriminatorii, adoptate în cadrul unei politici de "purificare etnică", prin care statul român își abandona cetățenii de origine evreiască, privându-i de cele mai elementare
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
pentru a deveni administratori și soldati.Oamenii de rand erau lăsați în pace atâta timp cât se supuneau și își plăteau taxele și nimeni nu era convertit la Islam cu forta.Otomanii se bazau,în ceea ce privește comerțul,pe greci,armni ,venețieni și alți străini,ceea ce conferea Imperiului Otoman un caracter international.Dar,prin 1600,imperiul a intrat într-o perioadă îndelungată de declin lent. În această perioadă de stagnare, imperiul a fost slăbit de războaie neîntrerupte, în special cu Imperiul Persan, Uniunea polono-lituaniană, Imperiul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
XV - fracul care nu este plătitor de tribut; în sec. XVI-XVIII - necredincioși care vin din Casă Războiului). Originea sistemului capitular reprezintă una dintre problemele discutate în literatura de specialitate. Dintre opiniile exprimate se desprind: atitudinea intoleranță a lumii islamice față de străini ( atitudine care ar fi fost adoptată și de otomani); atitudinea negativă a musulmanilor, în special față de comerțul cu infidelii ( cauzat fie de caracterul războinic al turcilor, fie de religia islamică, care nu ar fi încurajat negoțul); adoptarea și de către otomani
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
în special față de comerțul cu infidelii ( cauzat fie de caracterul războinic al turcilor, fie de religia islamică, care nu ar fi încurajat negoțul); adoptarea și de către otomani a principiului medieval al personalității legilor, principiu aplicat deja în lumea mediteraneană față de străini. Originea juridică a „sistemului capitular” se regăsea în principiul medieval al personalității legilor. Însă treptat, în sec XVI, occidentalii abandonează acest principiu în favoarea celui al teritorialității legilor. În Imperiul Otoman principiul personalității legilor a fost aplicat pentru o perioadă destul de
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
în cancelariile venețiene au fost elaborate mai multe astfel de texte) și practica cutumiara ( practică era transpusa în scris, însă în realitate, aceasta era de mai mult timp, insă varianta scrisă era mai puternică decât cea cutumiara). Tiplogia regimurilor aplicate străinilor: condiția juridică a străinilor avea mai multe forme: Regimul reciprocității are o anumită tradiție, cum ar fi cele din ahdname-lele dintre Imperiul Otoman și Veneția. Se considera că aceste capitulații erau unilaterale, însă în realitate erau bilaterale: venețienii aveau dreptul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
fost elaborate mai multe astfel de texte) și practica cutumiara ( practică era transpusa în scris, însă în realitate, aceasta era de mai mult timp, insă varianta scrisă era mai puternică decât cea cutumiara). Tiplogia regimurilor aplicate străinilor: condiția juridică a străinilor avea mai multe forme: Regimul reciprocității are o anumită tradiție, cum ar fi cele din ahdname-lele dintre Imperiul Otoman și Veneția. Se considera că aceste capitulații erau unilaterale, însă în realitate erau bilaterale: venețienii aveau dreptul de a face comerț
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
regim nu este valabil doar pentru otomani, ci și pentru chinezi sau japonezi. Există mai multe clauze în ahdname-le, dar și drepturi și obligații. Libertatea de a intra,a ieși și a circula - pentru a putea intra în teritoriile otomane, străinul trebuia să primească permisiunea Porții. În cadrul zonelor controlae de otomani, negustorul avea și dreptul de a circula și, foarte important, de a ieși. Străinul era protejat atât timp cât era valabilul aman-ul, conform seri at-ului. Aman-ul putea expiră și
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Libertatea de a intra,a ieși și a circula - pentru a putea intra în teritoriile otomane, străinul trebuia să primească permisiunea Porții. În cadrul zonelor controlae de otomani, negustorul avea și dreptul de a circula și, foarte important, de a ieși. Străinul era protejat atât timp cât era valabilul aman-ul, conform seri at-ului. Aman-ul putea expiră și când se declanșa un război, infidelii trebuiau să părăsească teritoriile otomane. În cadrul acestor capitulații, se hotăra că în cazul în care izbucnea un război
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
vigoare pentru avutul sau. Ahdname-lele interziceau confiscarea bunurilor după moartea proprietarului, urmând ca acestea să ajungă la moștenitorii săi. În virtutea dreptului hanefit, muște min-îi nu beneficiau decât de o protecție temporară din partea suveranului musulman. Seriat-ul consideră că dacă un străin rezidă mai mult de un an în teritoriile otomane, acesta ajungea să fie zimmi. În contextul în care negustorii rezidau în diversele orașe otomane, treptat în ahdname-le nu mai apărea clauză referitoare la perioada în care aceștia trebuiau să stea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
pace și comerț încheiate de otomani cu principii străini, fie ei musulmani sau nemusulmani, fi eie tributari sau nu. Capitulațiile erau diplome medievale europene care conțineau mai multe capitole. Capitulațiile reprezentau ansamblul privilegiilor comerciale și imunităților juridice care defineau regimul străinilor în statele musulmane, în general, si in Imperiul Otoman, în special. Otomanii le-au numit imtiyazat ecnebi, adică privilegii pentru străini, iar ulterior vor adopta termenul europenă kapitulasyonlari ( ahdname-i humayun = Imperiale Capitaulzione). Ahdname - între unilateral și bilateral-Până în sec. XVIII
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
diplome medievale europene care conțineau mai multe capitole. Capitulațiile reprezentau ansamblul privilegiilor comerciale și imunităților juridice care defineau regimul străinilor în statele musulmane, în general, si in Imperiul Otoman, în special. Otomanii le-au numit imtiyazat ecnebi, adică privilegii pentru străini, iar ulterior vor adopta termenul europenă kapitulasyonlari ( ahdname-i humayun = Imperiale Capitaulzione). Ahdname - între unilateral și bilateral-Până în sec. XVIII, acestea aveau un caracter unilaterală, în contextul în care documentul avea atașată tugra-uă sultanului, prezentându-se că cel mai puternic suveran
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
care manifestă un interes pentru artă. O societate care ignoră arta, în care jumătate din vizitatori intră în spațiile de artă contemporană în căutarea unei toalete, are o artă vădit neîmputernicită. Din lista de 50 de profesii pentru care un străin poate solicita permisul de ședere în România nu exista nici o profesie care să fie măcar accidental afiliată artei. Autoritățile se raportează la artă ca la un hobby și acest aspect de fapt reflectă modul în care se raportează întreaga societate
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
de a înțelege și de a face politicul. Islamofobia ca strategie inconștientă de desolidarizare „Nu vrem străini pe la noi!” - sloganul xenofob și islamofob ce a suprasaturat mediile de socializare în timpul așa-zisei crize a refugiaților nu e o aversiune față de străini. Nu este o manifestare a ceea ce structurile politice europene văd ca o lipsă „balcanică” de înțelegere a pluralității și multiculturalismului. Ci este, de fapt, o expresie a internalizării privirii stăpânului, internalizare ce reproduce și multiplică aversiunea față de Celălalt. Colonialitatea funcționează
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
toate sunt asediate de imperialismul neoliberal doar că unele cu raiduri aeriene și altele cu carnetul de cecuri al FMI-ului. În primul rând, trist și oribil, motto-ul „Nu vrem străini pe la noi!” este și caraghios, când „noi” suntem străinii. Dorința de a nu mai fi străin e, până la urmă, firească. La fel și dorința de a avea stabilitate și siguranță economică, de a ști că faci parte din istorie din poziția decidentului. Însă, astăzi, această dorință se suprapune apartenenței
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
scăzută. Rata șomajului a crescut de la un minim de 1,7% în iunie 2000 la un maxim de 4,4% în decembrie 2009. Creșterea demografică prin imigrație netă este foarte ridicată, de 0,52% din populație în 2004. Populația de străini era de 21,8% în 2004, cam cât și în Australia. Productivitatea muncii (PIB pe ore lucrate în total) este pe locul 17 în lume, de 27,44 dolari internaționali în 2006. Elveția are o economie cu un sector privat
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
azione" utilizat în italiană nu ca „acțiune”, ci ca „reducere” după termenul german "Aktion"). Învățarea uneia dintre celelalte limbi naționale în școală este obligatorie pentru toți elvețienii, astfel majoritatea elvețienilor sunt cel puțini bilingvi, mai ales cei ce aparțin minorităților. Străinii rezidenți și persoanele aflate temporar la muncă alcătuiesc circa 22% din populație. Majoritatea acestora (60%) provin din țările Uniunii Europene sau ale EFTA. Italienii sunt cel mai mare grup de străini, alcătuind 17,3% din totalul acestora. Ei sunt urmați
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
cel puțini bilingvi, mai ales cei ce aparțin minorităților. Străinii rezidenți și persoanele aflate temporar la muncă alcătuiesc circa 22% din populație. Majoritatea acestora (60%) provin din țările Uniunii Europene sau ale EFTA. Italienii sunt cel mai mare grup de străini, alcătuind 17,3% din totalul acestora. Ei sunt urmați de germani (13,2%), imigranți din Serbia și Muntenegru (11,5%), și din Portugalia (11,3%). Imigranții din Sri Lanka, majoritatea foști refugiați Tamil, sunt cel mai mare grup etnic de origine asiatică. În
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
de origine asiatică. În anii 2000, instituțiile interne și internaționale și-au exprimat îngrijorarea privind ceea ce ele consideră a fi o creștere a xenofobiei, în special în unele campanii politice. Marea proporție de cetățeni străini de pe teritoriul țării, precum și integrarea străinilor, realizată în general fără mari probleme, subliniază deschiderea societății Elvețiene spre diversitate. Elvețienii sunt obligați să achiziționeze asigurare de sănătate de la companiile private de asigurări, acestea fiind și ele obligate să accepte orice cerere de asigurare. Deși costul de ansamblu
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
estul Elveției, constituie o excepție, ea supraviețuind doar în văile înalte ale Rinului și ale Innului, conservând o rară tradiție lingvistică. Din Elveția provin numeroși oameni cu contribuții valoroase în domeniile literaturii, artei, muzicii și științei. Aici au venit și străini, mai ales în perioade de război și frământări din celelalte țări europene. Circa 1000 de muzee sunt răspândite prin toată țara; numărul s-a triplat față de cel din 1950. Printre cele mai importante evenimente culturale anuale se numără Festivalul de la
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]