39,644 matches
-
putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului le-au suferit numai în parte, s-au strâns toate în calea noastră, ca un blestem. De aceea, cu drept cuvânt, s-a spus că poporul român este cel mai mare mucenic pe care l-a văzut omenirea (Patrașcanu, 1937, p. 7). La Grande sonate pathétique a trecutului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cercetare în plenarele de partid. Însă chiar și pe vremea lui Roller, direcțiile erau setate prin lucrări academice, de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fier nemesis-ul ideologic al Partidului comunist în perioada interbelică a constituit detaliul care a permis distribuirea lui Iorga, după logica binară a lui "noi" vs. "ei", în aceeași tranșee ideologică pe care se situau și comuniștii. Partidul a reușit să strângă în jurul său (și sub conducerea sa) "tot ce a avut mai valoros în acei ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din voturi, iar PNȚCD de-abia 2,6. În pofida rezultatelor lamentabile înregistrate de partidele de opoziție împotriva FSN, susținătorii anticomunismului au continuat să rămână în stradă trei săptămâni după sfârșitul alegerilor. Definiți drept "golani" de către
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scena politică românească. Totuși, de la 66,1 la sută de voturi primite în 1990, în 1992 FDSN (rebotezat în Frontul Democratic al Salvării Naționale) a obținut doar 27,72 de procente, în timp ce opoziția, grupată în Convenția Democrată Română (CDR) a strâns 20,01 la sută. Scindată din vechiul Front al Salvării Naționale, partidul lui Petre Roman (purtând aceeași denumire, FSN) a ieșit pe trei, cu 10,19 procente din totalul de voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 2000, în care rămășițele fostului CDR nu au mai prins niciun loc în Parlament, iar PSDR și-a reafirmat hegemonia cu 36,61 la sută din voturi la Camera Deputaților. Surprinzătorul său rival a fost însă PRM, care a strâns 19,48 de procente din totalul de voturi. La prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în cel de-al doilea tur de scrutin, în care a obținut 66,83
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constituenți în interiorul căruia verbul îndeplinește rolul de nucleu, impunând gravitatea celorlalți constituenți în jurul lui, inclusiv a subiectului, prin intermediul cazului și al prepoziției. Sub acest aspect, subiectul nu se deosebește de ceilalți modificatori verbali, cazul asigurând, și în situația acestuia, legătura strânsă cu verbul”. Constatăm că și de data aceasta se absolutizează rolul unei mărci formale în identificarea tipului de raport sintactic; dacă susținătorii teoriei subordonării predicatului față de subiect consideraseră „direcția” acordului definitorie pentru stabilirea tipului de raport sintactic dintre cele două
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului, este precedat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
O ceri cu vârf, o dai îndesată. Nu mă știu de vinovat. Oricum însă, eu găseam de vină pe tovarășul meu. Îl cred în stare de orice. 3. pronume a) fără prepoziții Unde-i stârvul mai mare, acolo vulturii se strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
înalt. Mai este o lucrare de filozofia culturii care mă așteaptă, tot așa, fiind schițată în liniile ei generale. Cred că este spațiu mult de lucru și secerișul e bogat, cum se spune în Biblie. Ne trebuie doar timp ca să strângem sau să adunăm roadele. Mai avem sau nu mai avem o școală filozofică românească? Ideea de școală filozofică este mai complicată puțin, pentru că o școală filozofică se creează în jurul uneia sau a douătrei personalități, care pot să direcționeze energiile creatoare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mărime, se observă că au existat vase mari, de păstrat provizii, mijlocii și mici pentru uzul cotidian. Alături de ceramica din lut s-au găsit și câteva fragmente de la vase din sticlă aduse din import. Tot de pe acest loc au fost strânse numeroase bucăți de lupă metalică, provenită de la instalații primitive de redus minereu din fier. Nu credem că asemenea materiale sunt resturi de la arsul paielor cu ocazia treieratului, așa cum apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu o toartă lipsă, găsită în cimitirul satului Umbrărești, cu ocazia săpării gropii pentru înhumarea Ioanei Drăgan, soția lui Vasile Drăgan din satul Umbrărești-Deal, în anul 1972; -fragmente ceramice de la un vas mare, dacic, de păstrat provizii, au fost strânse din cimitirul satului Condrea de către profesorul de istorie-geografie din localitate, Costel Bosoi, cu prilejul unei dezgropări; cu această ocazie au fost descoperite cioburi mai mici, de la vase contemporane cu vasul mare, datate în secolele III-IV; - o cană de lut din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriului nostru în tot cursul Evului Mediu, sunt și monezile descoperite de noi cu ocazia cercetărilor arheologice de suprafață, cât și de către unii cetățeni, în timpul efectuării lucrărilor gospodărești, piese documentare ce oferă o datare sigură și reală. Astfel, au fost strânse din cadrul hotarelor obștii umbrăreștene următoarele materiale numismatice: -monedă bizantină de aramă, Follis = XXXX/40/ nummia din timpul împăratului Focas (602-610), menționată deja; -monedă tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau începutul celui următor; -monedă de o jumătate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi putut realiza dacă în 1817 stăpânirile pe bătrâni ar fi fost fixate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o vreme dregătorii mărunte pe plan ținutal, inclusiv vel căpitan al ținutului Tecuci, cum ni-l arată acte domnești din 1728, locuind în acest târg sau chiar la Umbrărești, ținând seama că, până destul de târziu, reședința unei dregătorii locale era strâns legată de domiciliul celui care o deținea și de faptul că, în timpul menționat, se afla într-o dregătorie a ținutului și nu a târgului. De altfel, va fi surprins documentar cu multe însărcinări din partea domnitorilor, în pricini și obligații ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pentru cele răzășești, rămân sămile privitoare la bunurile mobile și imobile de tot felul: stupi, cai și epe, boi și vaci, oi și capre, bivoli și bivolițe, pământuri cumpărate în împrejurimi, cereale recoltate de pe moșiile proprii, dar și cele strânse din dijma dată de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești, Boziești, Dimăceni, Vulturu, Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum „prestările de servicii”, inclusiv preoți și dascăli pentru slujbele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică grâne (păioase) este apreciată „mulțămitor”, deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de vară 12; orz 5; secară 2; dijmă strânsă pe 1799. În 1800: grâu 20 mierțe; orz 7 mierțe și 3 dimirlii, secară 2 mierțe. Moșia Drăgușeni din document se localizează în ținutul Dorohoiului, deci în partea de nord a Moldovei. Transformând în unități de măsură moderne, cantitățile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsură pentru această parte a Moldovei, am obține următoarele cantități de dijmă strânsă: 1.075 kg mălai; 2.580 kg grâu de vară; 1.075 kg orz și 430 kg secară pe anul 1799. Iar pe anul următor s-au strâns: 4.300 kg grâu; 1.570 kg orz și 430 kg secară, mălaiul lipsește din evidență. Aceasta era dijma. Multiplicând cu 10, avem pentru întreaga moșie (samă): 10.750 kg = 10 tone și 750 kg mălai pe anul 1799 și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Însemnarea aceasta nu trebuia luată și înțeleasă ca o informație ce privește întreaga cantitate de fân, ci doar o sumă de bani dată unor oameni angajați la cosit. Având în vedere numărul mare de animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul că boierul vindea unele cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcționau concomitent, așa după cum se vede și din informația dată de Gheorghe Șanoiu, că la Dimăceanca lucrau mori noi, dar și „morile cele vechi, de la acestea adunându-se doar 20 kile de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici nu o știe toată lumea (externă, probabil, I. S.). Locuitorii țării trag foarte mari foloase de pe urma lor; toate câmpurile sunt pline de flori dintre cele mai frumoase și cele mai plăcute, iar pădurile le dau necontenit hrană îndestulătoare ca să-și strângă ceara și mierea. Aceștia (locuitorii I. S.) ar avea foloase și mai mari de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, nu e prea greu de înțeles că familia Tiron, cu locuința în Slobozia-Torcești, sat răzeșesc (Cătunașii), dispunea de o frumoasă și îndestulătoare gospodărie. De altfel, ginerele ei, Gheorghiță Sobieschi, era om foarte întreprinzător în afaceri, tot timpul preocupat să strângă avere, ceea ce va și reuși, nu-i nimeni altcineva decât tatăl viitorilor primari ai comunei Umbrărești, Neculcea și Săndulache Sobieschi. Primul a avut urmaș pe Panaite Sobieschi (Tache), iar acesta pe Toader, ambii fiind primari în perioada interbelică. O imagine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au încercat să-i afle originile, problematica generată de acest fenomen rămânând încă neelucidată. Dar cum prezența robilor este strâns legată de stăpânirile aservite, se poate constata existența lor și în satele umbrăreștene care au cunoscut asemenea stăpânire. Este adevărat că nu am găsit documente cu informații din care să rezulte începutul prezenței robilor pe meleagurile noastre, dar lipsa documentelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]