40,230 matches
-
facă față presiunilor a trei divizii germane de infanterie din cadrul Armatei a 18-a. Apărarea belgiană a rezistat atacurilor germane, dar pe 16 au fost obligate să înceapă retragerea. Anversul a fost ocupat de germani pe 19 mai, după lupte grele. Pe 18 mai, germanii au cucerit fortul Marchovelette de la Namur. Fortul Suarlee a fost cucerit a doua zi, St. Heribert și Malonne pe 21 mai, iar Dave, Maizeret și Andoy pe 23 mai. Între 16-17 mai, forțele franco-britanice s-au
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
vest pentru apărarea portului Dunkerque. Frontul de vest rămânea intact, dar belgienii ocupau ultima lor poziție fortificată, cea de la Leie. Corpul I belgian, cu doar două divizii incomplete (și acelea cu efectivele incomplete), fusese implicat până în acel moment în lupte grele, iar linia defenisivă a acestei mari unități era foarte subțire. În acea zi, Winston Churchill a vizitat frontul și a insistat ca francezii și BEF să străpungă frontul german dinspre nord-est. El spera ca, pe flancul drept, Corpul belgian de
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
pe 23 februarie 2015, în care au prezentat ce filme au câștigat Oscarul în 2015, au fost prezentate scene din film cu Baymax și Hiro. Antenă 1 descrie spectaculoasă animație care povestește despre puterea de a trece peste cele mai grele încercări și a avea curajul să iți găsești forță pentru a creiona un viitor și o viață care să te mulțumească fizic și psihic, ca fiind una dintre cele mai psihedelice și vindecătoare animații create în ultimii 30 de ani
Cei 6 super eroi () [Corola-website/Science/333142_a_334471]
-
comandanților coreeni arată că puștile nu garantau victoria dacă erau folosite singure. Prin folosirea atât a muschetelor cât și a ,brațului rece” (săbii, lănci, sulițe, etc.) japonezii au reușit să obțină succese în faza inițială a războiului. Într-adevăr, sarcina grea pe care o aveau soldații japonezi care foloseau sulițe și săbii a fost uneori mai importantă pentru victorie decât cea a soldaților care luptau cu muschete. Acest lucru s-a datorat faptului că soldații coreeni erau slab pregătiți în lupta
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
ci au stat pe uscat trăgând doar cu archebuzele. Astfel, marina Joseon-ului nu a putut debarca. După ce a ars 400 de nave japoneze, flota lui Yi Sun-sin s-a retras. Ofițerul 鹿岛 万户 (Jeong Un) a fost împușcat în timpul luptelor grele și a murit. Yi Sun-sin regretă profund pierderea camarazilor săi. " De la începutul războiului, coreenii s-au organizat în forțe armate denumite ,Armata Drepților” (의병) pentru a rezista invaziei japoneze. Aceste trupe s-au ridiacat la luptă în toată țara participând
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
era cea mai mică astfel încât unitățile să traverseze râul pe timp de noapte. Coreenii au mutat metrii în zonele cele mai adânci ale râului. Când japonezii au început să traverseze, trupele lui Gwak Jae-u ia-u prins în ambuscadă, provocândule pierderi grele. În cele din urmă, pentru a avansa în provincia Jeolla, oamenii lui Ankokuji au fost nevoiți să meargă spre nord prin apropierea cetăților cucerite de japonezi, ocolind zonele nesigure. La Kaenyong, Ankokuji și-a fixat ca următoarea țintă Gochang-ul pe
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a fost cel mai îndelungat asediu din Primul Război Mondial, și o înfrângere grea pentru Austro-Ungaria în fața atacatorilor ruși. Przemyśl era un oraș fortificat pe râul San, importantă fortăreață a Galiției. Încercuirea Przemyślului a început la 24 septembrie 1914 și a fost suspendată temporar la 11 octombrie în urma unei ofensive austro-ungare. Asediul s-a
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
cu o forță de despresurare. La 11 octombrie, Dimitriev a ridicat asediul și s-a retras peste râul San. Conrad von Hötzendorf avea speranțe că un atac combinat al armatei lui Boroević și al garnizoanei Przemyśl va da rușilor o grea lovitură. La o lună și jumătate după ce rușii au încercuit orașul, trupele germane le-au ajutat pe cele habsburgice să rupă încercuirea. Civililor li s-a ordonat să părăsească imediat orașul în parte pentru a ameliora problema penuriei de hrană
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
decembrie 1914, rușii loveau fortăreața cu tir de artilerie neîncetat, căutând să oblige orașul să capituleze. În iarna 1914-1915, armatele habsburgice au continuat să lupte încercând să ajungă la cetate. Luni în șir de lupte s-au soldat cu pierderi grele, mai ales din cauza degerăturilor și bolilor, dar forțele de despresurare nu au mai ajuns la Przemyśl. În februarie 1915, Boroević a condus un alt efort de despresurare a cetății. Până la sfârșitul lui februarie, toate aceste încercări eșuaseră, și von Hötzendorf
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
au fost folosiți și porumbei călători. Căderea Przemyślului i-a făcut pe mulți să creadă că Rusia va lansa acum o ofensivă majoră în Ungaria, dar această ofensivă anticipată nu a mai venit. În schimb, pierderea Przemyślului a fost o grea lovitură dată moralului Austro-Ungariei. Mai mult, Przemyśl trebuia să aibă doar cel mult 50.000 de oameni înăuntru, înschimb odată cu cetatea s-au predat 110.000 de austro-ungari. Rușii au controlat Przemyśl până în vara lui 1915 când a împins frontul
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
urmare, a fost numit comandant al flotei olandeze pe 11 august 1665, ca locotenent-amiral (un grad pe care la acea vreme îl împărțea cu alți șase) al Amiralității din Amsterdam. În Al Doilea Război Anglo-Olandez (1665-1667) a obținut o victorie grea în Bătălia de Patru Zile (iunie 1666) și abia a scăpat din dezastrul în Bătăliei de Ziua Sfântului Iacob (august 1666) care l-a adus în conflict cu Cornelis Tromp și care a condus ulterior la destituirea acestuia. Apoi s-
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
inclusiv capitala Suceava. Oștirea să, mobilizata în grabă, întărită cu 3.000 de călăreți puși la dispoziție de Cazimir al IV-lea, n-a mai ajuns din urmă armata otomană, dar la Cătlăbuga (16 noiembrie 1485), Ștefan a provocat o grea înfrângere forțelor conduse de Băli bey Malkocioglu, pasă Silistrei, venite după pradă în sudul Moldovei. Cetățile Chilia și Cetatea Albă nu au putut fi cucerite, dar el nu a renunțat la acest obiectiv foarte important, sprijinul regatului nordic fiind esențial
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]
-
00, dar von Below nu i s-a putut alătura decât la prânz. Rușii din această zonă erau conștienți de intențiile rușilor din cauza atacului lui von François, și și-au petrecut timpul pregătindu-se de asalt și mutându-și artileria grea. La început, înaintarea germană a mers bine, dar s-a oprit după ce a început tirul de artilerie rus, iar rușii au reușit să-și întoarcă flancurile și să-i oblige să se retragă în dezordine pe linia -Angerburg, lăsând 6
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
Guță) Petrovici, subcomisar în Direcția Generală a Poliției, detașat în SSI, trei ani mai târziu, prin decizia numărul 2.628 din 26 Iunie 1948 a Curții București, Secțiunea I penală (Dos. Nr. 2.946/1948), au fost condamnați la "temniță grea pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de zece ani", în cadrul procesului Pogromul de la Iași. Nu se cunoaște contextul în care lt.-col. Traian Borcescu a fost audiat de către Acuzatorul Public, dat fiindcă la data când
Traian Borcescu () [Corola-website/Science/333277_a_334606]
-
teritoriul german. O continuare a înaintării germane nu a fost posibilă din cauza sosirii Armatei a X-a ruse pe flancul stâng al germanilor. În ciuda unei superiorități numerice de 2:1 și a poziției defensive bine fortificate, rușii au suferit o grea înfrângere și s-au retras cu pierderi grele, lăsând în urmă 150 de tunuri. Ofensiva rusă din estul Europei începuse bine, Armata I (Armata Nemanului) a generalului obligându-i pe germani să se retragă spre vest de la graniță, către Königsberg
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
a fost posibilă din cauza sosirii Armatei a X-a ruse pe flancul stâng al germanilor. În ciuda unei superiorități numerice de 2:1 și a poziției defensive bine fortificate, rușii au suferit o grea înfrângere și s-au retras cu pierderi grele, lăsând în urmă 150 de tunuri. Ofensiva rusă din estul Europei începuse bine, Armata I (Armata Nemanului) a generalului obligându-i pe germani să se retragă spre vest de la graniță, către Königsberg. Între timp, se apropia dinspre sud, sperând să
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
s-au risipit însă a doua zi, când Corpul I German a venit să-l susțină pe XVII; acum, rușii erau flancați. Între timp, Divizia III Rezervă atacase Corpul XXII al rușilor și mai spre sud și, după o luptă grea, i-a obligat să se retragă spre sud-est; comandantul de acolo i-a transmis lui Rennenkampf că a fost atacat și învins lângă Lyck, și că nu putea face decât să se retragă. Rennenkampf a ordonat o contraofensivă în nord
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
în siguranța fortificațiilor de pe teritoriul rusesc. Similar, Armata a X-a a fost obligată să reintre în Rusia. Armata a VIII-a a obținut una dintre cele mai răsunătoare victorii din istorie, distrugând complet Armata a II-a, provocând pierderi grele Armatei I și respingând toate trupele rusești de pe pământ german. Între timp, noile corpuri germane (conduse de ) au reușit să profite de această mișcare pentru a se pune într-o poziție mai sigură de a hărțui rămășițele împrăștiate ale Armatei
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
în care pe Frontul de Vest, Franța era presată din ce în ce mai mult de o invazie germană. Deși superioară numeric de mai mult de trei ori (250.000 de germani contra 800.000 de ruși) invazia s-a încheiat cu o înfrângere grea pentru armata rusă, ale cărei pierderi au fost de 9 ori mai mari ca ale germanilor. Germanii plănuiau la început să aibă în această zonă doar , întrucât se așteptau la o mobilizare lentă a rușilor, ceea ce ar fi permis Germaniei
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
peste 90.000 de prizonieri și 70.000 de morți și răniți. Armata a II-a a fost distrusă și Samsonov s-a împușcat. În , germanii au obligat Armata I să se retragă din Prusia Orientală. Invazia a fost un greu eșec pentru ruși, eșec urmat de considerabila în anul următor, inclusiv capturarea Varșoviei. Criza produsă în Înaltul Comandament German de neașteptata înaintare rusească a obligat însă la trimiterea a două corpuri de armată și a unei divizii de cavalerie de pe
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
al S.S.I. și ajutor al rezidentului SSI din Iași, având gradul de maior.(1941 - 23 august 1944)În 1948, împreună cu alte patru cadre din conducerea SSI, a fost inculpat în Procesul Pogromului de la Iași, fiind condamnat (în contumacie) la "temniță grea pe viață".(vezi Rechizitoriul Procesului Lotului Masacrelor de la Iași, SRI Records, RG 25004M, Reel 47, Dosar 108233, vol. I, p. I.) s-a născut în data de 12 mai 1903, în mun. Râmnicu Vâlcea. Militar de carieră, ofițer de grăniceri
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
Cristescu, fratele lui Eugen Cristescu, dir. gen. cl I, șeful Secției a IX-a Tehnică, expert foto și dactiloscopie, și Grigore (Guță) Petrovici, subcomisar în Direcția Generală a Poliției, detașat în SSI, mr. Gheorghe Balotescu a fost condamnat la "temniță grea pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de zece ani", în cadrul procesului Pogromului de la Iași. Proba unică care a servit la condamnarea celor cinci a fost depoziția lt.-col. Traian Borcescu din data de 12 noiembrie
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
post de comanda a ales buncărul "GG-126" din apropierea satului Góra Strękowa. Buncărul era situat pe un deal aflat la mijlocul liniei poloneze. Sub comanda sa se aflau aproximativ 700 soldați și subofițeri și 20 ofițeri, 6 piese de artilerie, 24 mitraliere grele, 18 mitraliere și două puști antitanc. După ciocnirile inițiale de-a lungul graniței, brigada de cavalerie Podlaska a primit în noaptea de 3/4 Septembrie ordine de a se retrage și pe 5 Septembrie a părăsit zona îndreptându-se spre
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
s-au retras pe malul sudic al râului Narew, geniștii polonezi distrugând podul când acesta a fost forțat de către tancurile germane. După lăsarea întunericului patrule germane au trecut râul și au avansat către Giełczyn, dar au fost respinse cu pierderi grele. Pe 8 Septembrie Heinz Guderian, aflat la comanda Corpului XIX Tancuri, a primit ordin să înainteze prin Wizna către Brest-Litovsk. În dimineața zilei de 9 Septembrie unitățile de sub comanda sa au ajuns în apropiere de Wizna și au făcut joncțiunea
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
cu Divizia 10 Tancuri și Brigada "Lötzen". Forțele germane constau în aproximativ 1.200 ofiței și 41.000 subofițeri și soldați, cu peste 350 tancuri, 108 obuziere, 58 tunuri, 195 tunuri antitanc, 108 aruncătoare, 188 aruncătoare de grenade, 288 mitraliere grele și 689 mitraliere. Per total un avantaj de 60 la 1 față de apărătorii polonezi. În timpul dimineței avioane germane au aruncat fluturași care îi îndemnau pe polonezi să se predea, pretindeau că cea mai mare parte a Poloniei era deja ocupată
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]