39,852 matches
-
ambele picioare. Din spital a anunțat că se retrage din politică. Alte activități: Din 2008 este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR). iar în prezent vicepreședinte. - onorat cu medalia cu aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru omologarea a doua soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana.
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care se situează pe primul loc cu 780 exemplare, urmat fiind în
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
15 circumscripții electorale "vaalipiiri", 15 zone de concentrație a forței de muncă "työvoima- ja elinkeinokeskus". În capitala provinciilor funcționeză administrația regională ("Lääninhallitus", "Länsstyrelse") condusă de un prefect ("Maaherra", "Landshövding"). Finlanda, țara pădurilor și a lacurilor, este împărțită în numeroase ocoale silvice și de vânătoare "metsäpiiri". Biserica evanghelico-luterană are împărțire administrativă proprie: 9 eparhii sau dieceze ("hiippakunta"), și 576 de parohii ("seurakunta"). O unitate administrativă mai veche era protopopiatul ("rovastikunta"). Tot învechite sunt și următoarele unități administrative: comitatul ("vapaaherrakunta") și districtul jurdic
Subdiviziunile Finlandei () [Corola-website/Science/305059_a_306388]
-
iarnă și a drumețiilor; - stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag. Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro - sodice concentrate, recomandate în afecțiunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului - este cel mai atratctiv traseu turistic al Munților Maramureșului, cazarea fiind posibilă la cabanele silvice, de vânătoare, forestiere și miniere. Este propusă includerea sa în categoria ariilor protejate cu statutul de Parc Natural. În Maramureșului istoric există posibilitatea vânătorii sportive în următoarele zone: zona Vișeului, Bistra - Ruscova, Poienile de sub Munte. În cazul agroturismului entitatea organizatorică
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
înseamnă că au fost în or. Dondușeni. Orașul Dondușeni este situat în vecinătatea căii ferate Bălți-Ocnița, la 197 km nord de municipiul Chișinău. Fondul funciar al orașului constituie 3.425 ha, inclusiv terenuri ale localităților - 461 ha, terenuri ale fondului silvic - 438 ha, terenuri destinate industriei, transporturilor, alte destinații - 301 ha, fondul de rezervă - 176 ha, terenuri ale fondului de dezvoltare socială a orașului - 333 ha. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Orașul Dondușeni este un centru industrial
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha - pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile multianuale. Suprafața orașului este de 563 ha. Suprafața totală a terenurilor fondului silvic este de 305 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Prutși lacurile din oraș cu o suprafață totală de 54,15 ha. Orașul Leova este atestat la 13 martie 1489 cu denumirea de „Târgul Sărății”. În 1489 Ștefan
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
19% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție, parc, stadion. În Cuhureștii de Sus, se află Conacul lui
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
de Chișinău la poalele unui deal cu înălțimea de 104,7 m, care are aceiași denumire. Suprafața administrativă a satului este de 2644 ha, dintre care suprafața fondului funciar constituie 1464 ha; pășuni - 464 ha; suprafața localității - 2644 ha; fondul silvic - 332 ha, drumurile - 35 ha. Conform datelor statistice la 01.01.2006 numărul locuitorilor este de 3500 oameni. Majoritatea absolută a locuitorilor o constituie moldovenii , dar sunt și alte naționalități: ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, nemți etc. Colonița s-a constituit
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
sol este reprezentat prin 2 subtipuri: tipice (carbonatice, cu o pondere mai mare) și levigate. Pe pantele calcaroase din preajma satului au fost identificate urechelnița ("Sempervivum ruthenicum") - plantă înscrisă în Cartea Roșie a Republicii Moldova., șiverechie podoliană (Scivereckia podolica) - specie rară Fondul silvic ocupă suprafețe mici în cursului râului Lopatnic. În nordul comunei se întâlnesc păduri bogate în specii de arbori și tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
o suprafață de circa 9 mii ha, dintre care 1687,36 ha le revin suprafețelor de apă, 3814 ha - terenurilor arabile, 185,45 ha - pășunilor, 304 ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
la 8 noiembrie de sărbătoarea Sf. Dumitru. Satul Tartaul ocupă o suprafață de 883,01 ha, din care terenuri cu destinație agricolă 442,54 ha, 6,25 ha - terenuri destinate pentru construcția clădirilor de menire socio-culturale, două cimitire, terenurile fondului silvic constituie - 0,63 ha, terenurile fondului apelor -5,50 ha. La nivel administrativ el dispune de un gimnaziu, o grădiniță, un muzeu și o biserică. Satul Tartaul se află în zona de sud a Basarabiei și este situat la 14
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
localizarea Petrunei în sud-vestul Cîmpiei Europei de Est determina deschiderea către masele de aer arctic rece dinspre nord și temperat-continental uscat dinspre est. Impactul local al reliefului se manifestă prin diferențierea unor elemente meteorologice în funcție de particularitățile reliefului. Vegetația, îndeosebi masivele silvice are un impact local asupra climei prin reducerea amplitudinilor temperaturii anului, creșterea umidității și a precipitațiilor, micșorarea vitezei vîntului ș.a. În perioada contemporană o influnță însemnată asupra climei o exercita omul. Activitățile industriale, transporturile, prin amisia în cantități mari a
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
de Jos cu suprafața de 668 ha este situată la sud de satul Climăuții de Jos, de-a lungul rîulețului Cușmirca în partea inferioară (afluientul drept al rîului Nistru cu lungimea de 24 km) și include în componența sa ocolul silvic Șoldănești, Climăuți, parcele 5-9; Socola, parcele 10-11; Pridnestrovscoe, parcela 1. Un deosebit interes prezintă porțiunea defileului situat în partea de jos a rîulețului, cu apă mai multă și viteza mult mai mare, care are o lungime de circa 10 km
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
de creație și agrement din Chișcăreni. În aceeași clădire își are sediul întreprinderea municipală "Servcom-Chișcăreni". Gospodăria piscicolă: iazuri cu o suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se află într-un crîng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută cu
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex masculin. Câteva familii locuiesc în căminul școlii. În sat activează 27 agenți economici
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
eforturile pentru soluționarea următoarelor probleme: Conform legendei hărții de soluri a satului alcătuită în anul 1992 de către Institutul de Proiectări a solului, localitatea dispune de o suprafață totală de ha, din care terenuri cu destinație agricole - ha, terenuri ale fondului silvic - 73,78 ha; drumuri, străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
activează în baza patenteide întreprinzător. În prezent, în oraș își desfășoară activitatea circa 750 agenți economici dintre care peste 90% sunt deținători de patente. În oraș este dezvoltată industria vinului la „Cristi” S.R.L. producția și prelucrarea lemnului efectuată de către gospodăria silvică „Iargara”. Din 1944 în oraș activează societatea pe acțiuni „Elevatorul Iargara”, care prestează servicii agricole. Întreprinderea are 44 de angajați și cifra de afaceri anuală este de peste 1,4 mln. lei.. Bugetul local a înregistrat o creștere continuă în ultimii
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a fost marcat cu bandă galbenă. De asemenea, semnalăm construirea drumului forestier între Podul Beu și cantonul silvic Valea Beului.
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din Suhard constituie adevărate rezervoare hidroenergetice, atît datorită pantei, cît și debitului lor bogat. În viitorul apropiat, în peisajul văilor din Suhard va apare o suită de microhidrocentrale, care vor alimenta cabanele turistice, cantoanele silvice, viitoarele puncte turistice și chiar unele localități. În cadrul Masivului Suhard se întîlnesc și cîteva mici lacuri nivale (formate în depresiunile create prin acțiunea de tasare a zăpezii); ele se găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
doctorul în lingvistică romanică, Aurora Pețan (aceasta le clasifică drept "o tradiție orală, destul de serioasă"), care nu au ezitat să le ia în considerare sau care pleacă de la premisa că acestea sunt adevărate. Sursa „"tradiției”" pare să fie același inginer silvic Vasile Al. Ionescu. În acest sens, Iordace și Bălaș Moldoveanu afirmă intr-o notă de subsol a cărții lor: Dintr-un interviu luat de către domnul Manolache doamnei Cornelia Velcescu, filolog și sculptor, care în perioada '70-'80 a fost implicată
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]