40,115 matches
-
voiaj, croitorii, ateliere de reparații electronice - cu proprietari și angajați proveniți cel mai adesea din comunități de emigranți sau descendenți ai acestora (arabi În Franța, turci sau kurzi În Germania, sud-asiatici În Marea Britanie). La acestea trebuie adăugată economia „gri” din sudul Europei, apreciabilă ca pondere și bazată, de obicei, pe legături de familie. În Italia, unde totul, de la pantofi la textile și piese de schimb, era produs și distribuit sub limita legalității, se estima că În 1997 acest sector „informal” generase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a unui național-populist cu convingeri liberale. De unde priza neașteptată la electoratul tânăr: Partidul Libertății era la un moment dat preferatul celor sub 30 de ani25. În Austria, ca și În Franța, ura și teama de imigranți (veniți În Franța dinspre sud, iar În Austria dinspre est; În ambele cazuri din regiuni pe care țările respective le stăpâniseră cândva) au Înlocuit vechile obsesii - În special antisemitismul - care serviseră la coalizarea extremei drepte. Dar noile partide antisistem mai aveau un avantaj: mâinile curate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mânat Cracovia să insiste asupra orientării ei sudice, promovând imaginea de fostă capitală a Galiției habsburgice. Münchenul și Viena, deși rivalizează peste graniță În atragerea investițiilor industriale, și-au redescoperit o moștenire „alpină” comună, facilitată de dispariția frontierei care separa sudul Bavariei de Salzburg și Tirol. Distincțiile culturale dintre regiuni contează așadar, dar nu mai mult decât disparitățile economice. Austria și Bavaria au În comun, mai mult decât catolicismul sud-german, și un decor alpin; În ultimii ani, amândouă s-au transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amândouă s-au transformat În economii terțiare bazate pe tehnologie, nu pe muncă brută, care asigură salarii ridicate, Întrecând În productivitate și prosperitate regiunile cu industrii mai vechi dinspre nord. Ca și Catalonia, Lombardia, Emilia-Romagna, regiunile franceze Ron-Alpi și Île-de-France, sudul Germaniei și Austria (cărora li se adaugă Elveția, Luxemburgul și părți din Flandra belgiană) constituie o zonă comună de privilegiu economic european. Deși nivelurile absolute de sărăcie și handicap economic rămâneau cele mai ridicate În fostul bloc comunist, contrastele cele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de privilegiu economic european. Deși nivelurile absolute de sărăcie și handicap economic rămâneau cele mai ridicate În fostul bloc comunist, contrastele cele mai frapante se Întâlneau acum nu Între două state, ci În interiorul aceleiași țări. Sicilia și Mezzogiorno, ca și sudul Spaniei, au rămas la fel de departe În urma nordului prosper cum erau de zeci de ani: la sfârșitul anilor ’90, șomajul din sudul Italiei era de trei ori mai mare decât cel Înregistrat la nord de Florența, iar diferența dintre nord și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele mai frapante se Întâlneau acum nu Între două state, ci În interiorul aceleiași țări. Sicilia și Mezzogiorno, ca și sudul Spaniei, au rămas la fel de departe În urma nordului prosper cum erau de zeci de ani: la sfârșitul anilor ’90, șomajul din sudul Italiei era de trei ori mai mare decât cel Înregistrat la nord de Florența, iar diferența dintre nord și sud ca PIB pe cap de locuitor era chiar mai accentuată decât În anii ’50. și În Marea Britanie, contrastul dintre regiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Spaniei, au rămas la fel de departe În urma nordului prosper cum erau de zeci de ani: la sfârșitul anilor ’90, șomajul din sudul Italiei era de trei ori mai mare decât cel Înregistrat la nord de Florența, iar diferența dintre nord și sud ca PIB pe cap de locuitor era chiar mai accentuată decât În anii ’50. și În Marea Britanie, contrastul dintre regiunile bogate din sud-est și fostele zone industriale de la nord se amplificase În ultimul timp. Londra Înflorise, cu certitudine. Deși În afara
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de locuitor. Restul Angliei era mai sărac, uneori chiar cu mult mai sărac. Nord-estul Angliei, fost centru național al mineritului și navigației, avea un PIB pe cap de locuitor de numai 60% din cel londonez. După Grecia, Portugalia, Spania rurală, sudul Italiei și fostele landuri comuniste din Germania, Marea Britanie era În 2000 cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale de la Uniunea Europeană - ceea ce Înseamnă că anumite părți din Regatul Unit erau printre cele mai sărace regiuni din UE. Cifrele relative la ocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
XIX-lea, noile căi ferate europene au avut victimele lor: orașele și districtele nedeservite, ce riscau să Își piardă piața și populația, rămânând În urma concurentelor mai norocoase. Dar exista acum și o rețea dezvoltată de autostrăzi; În afară de fosta Uniune Sovietică, sudul Balcanilor și provinciile cele mai sărace din Polonia și România, mai toți europenii aveau acces la un automobil. Alături de feriboturile cu aripi imerse și liniile aeriene liberalizate, aceste noutăți le permiteau oamenilor să trăiască Într-un oraș, să lucreze În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru europenii aspiranți, mai puțin importanți, ce căutau, cum ar veni, să devină ei Înșiși 11. Se presupunea așadar că est-europenii cunosc Occidentul. În sens invers, fluxul de informație nu era Însă foarte flatant. Nu numai fiindcă europenii nevoiași din Sud și Est călătoreau spre Vest și Nord ca să-și vândă munca sau trupul. După ce și-au epuizat șarmul de avanposturi redescoperite ale Europei Centrale, unele orașe est-europene s-au repliat la sfârșitul secolului Într-o nișă de piață profitabilă drept
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Jucarea” unor bătălii faimoase era În Anglia un hobby național. Dar faptul că evenimentele de la Orgreave au avut parte de tratament „patrimonial” ilustrează procesul accentuat de istoricizare. La urma urmei, bătălia de la Naseby din războiul civil, desfășurată puțin mai la sud, și-a așteptat 300 de ani reconstituirea; cea de la Orgreave a fost recreată pentru televiziune după numai 17 ani. Orașul Barnsley figurează la loc de cinste În Drumul către Wigan Pier, unde George Orwell a surprins memorabil tragedia șomerilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
57, 68, 86, 140, 142, 196-197, 297, 372, 473; Partidul Socialist Italian (PSI) 196, 680; planificare guvernamentală 76-77, 304-305; privatizarea 509-510; producția de frigidere 341; ramificarea grupurilor teroriste 436; război civil 45; reforma agrară 85; regiuni autonome 641-642; sărăcia În Sud 239; scandalul „orașul mitei” 680; scandalul Moro 437; separatism regional 641-642; sistem universitar 364; stânga extraparlamentară 382-383; statistici ale populației 307; terorism 435-439; terorismul extremei drepte 437; terorismul extremei stângi 437; tranziția de la putere a Axei la aliat democratic 57
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de către misionarii franciscani și iezuiți care s-au stabilit în această țară pentru a converti la creștinism populația indigenă, dar și pentru a produce vinul necesar slujbelor religioase. Alungați din Mexic în anul 1767, misionarii spanioli au emigrat apoi în sudul Californiei. În anul 1769, preotul franciscan Junipero Serra înființează prima misiune în San Diego de Alcala. Sub numele de "viile misiunii" (Mission grape) soiurile de origine spaniolă vor fi utilizate până la sfârșitul secolului al XIX-lea de către industria viticolă californiană
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se fabrica faimoasa licoare din anul 1510. În secolul al XII-lea, ordinul Benedictinilor a pierdut monopolul monahal din Apus, în avantajul călugărilor cistercieni și a călugărilor cartusieni. În anul 1098, în orașul Citeaux aflat la 20 de km spre sud de Dijon, în apropiere de Nuits-Saint-Georges, abatele Robert de Molesme pune bazele unei comunități religioase care derivă din ordinul Sfântului Benedict. Fondatorii de la Citeaux proveneau din abația de la Cluny, aflată nu departe de Macôn, de unde pornește o mișcare de reformă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cantitate de 1.3 milioane hectolitri, cantitate obținută de pe o suprafață de 2.100 hectare de viță de vie, Gamay Noir à Jus Blanc, suprafață cuprinsă între Saône-et-Loire și Villefranche-sur-Saône. Datorită solurilor granitice din nord și a celor argilo-calcaroase din sud, regiunea Beaujolais oferă condițiile ideale de cultivare pentru acest soi de viță de vie. Procesul de vinificare este unul tradițional: strugurii întregi, dezciorchinați, nezdrobiți sunt supuși unui proces de vinificare în roșu combinată cu o macerare semicarbonică. Această metodă ancestrală
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și avea să fie în vigoare până la 14 iulie 1789. Această hotărâre nu a condus sub nicio formă la scăderea alcoolismului în Paris. Însă dezvoltarea căii ferate în secolul al XIX-lea a fost cea care a permis vinurilor din sudul Franței să concureze mai întâi și apoi să elimine podgoriile pariziene, ca, de altfel, și pe cele din Orléans sau producțiile din Yonne (cu excepția vinului de Chablis) sau chiar pe cele din Champagne până la Château-Thierry. Totuși, de aproximativ 20 de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
crescut de la 30 251 000 hl, media deceniului 1850 1859, la 54 717 292 hl, media deceniului 1900 1909. Această creștere se explică prin faptul că producția viticolă s-a specializat, cele mai mari producții înregistrându-se în departamentele din Sud. În 1907, după demonstrația din 9 iunie la care au participat 600 000 de persoane, Ernest Ferroul, primarul orașului Narbonne și organizatorul răscoalei, anunța demisia tuturor municipalităților din Languedoc și greva fiscală. Revolta din Sud și în special "cruciada" viticultorilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
înregistrându-se în departamentele din Sud. În 1907, după demonstrația din 9 iunie la care au participat 600 000 de persoane, Ernest Ferroul, primarul orașului Narbonne și organizatorul răscoalei, anunța demisia tuturor municipalităților din Languedoc și greva fiscală. Revolta din Sud și în special "cruciada" viticultorilor nemulțumiți condusă de Marcellin Albert, a fost îndreptată împotriva "hoților". Protestul răsculaților din Sud nu a reprezentat o mișcare de apărare a calității vinului, ci era îndreptat împotriva "hoților" pe care îi acuzau de invadarea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de persoane, Ernest Ferroul, primarul orașului Narbonne și organizatorul răscoalei, anunța demisia tuturor municipalităților din Languedoc și greva fiscală. Revolta din Sud și în special "cruciada" viticultorilor nemulțumiți condusă de Marcellin Albert, a fost îndreptată împotriva "hoților". Protestul răsculaților din Sud nu a reprezentat o mișcare de apărare a calității vinului, ci era îndreptat împotriva "hoților" pe care îi acuzau de invadarea pieței. Criza de supraproducție a dus la scăderea vânzărilor, ceea ce a declanșat mișcările sociale din Sud. Pe lângă imnul faimos
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Protestul răsculaților din Sud nu a reprezentat o mișcare de apărare a calității vinului, ci era îndreptat împotriva "hoților" pe care îi acuzau de invadarea pieței. Criza de supraproducție a dus la scăderea vânzărilor, ceea ce a declanșat mișcările sociale din Sud. Pe lângă imnul faimos compus de un cântăreț pe nume G. Montehus pe muzica lui Chantegrelet și Doubis în cinstea "soldaților curajoși din secolul al XVII-lea"70 care au luptat împotriva pierderii producției viticole, războiul civil al vinului avea sa
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
avea să-și recâștige emblema de vechi combatant. În opera sa, Omagiu vinului , Mareșalul Pétain nu a ezitat să scrie faptul că vinul "a ajutat considerabil, în felul său, la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din Sud au oferit trupelor franceze stocurile lor de vin (200 000 hl), realizând astfel o campanie publicitară impresionantă. În semn de recunoștință, armata cumpără 6 milioane de hectolitri de vin în 1916 și 12 milioane în 1917. Astfel, rația unui soldat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și sticle cu vin provenit din vastele vii milenare... CONCLUZII "VINUL" CARE A URMAT VINULUI Vinul are un trecut și un prezent, dar o fi având oare viitor? În definitiv, vinul va fi întotdeauna viitorul viței de vie? Țările din sudul Europei se confruntă în prezent cu problema supraproducției de vin și se caută obținerea unor produse noi care să poată utiliza mustul. În acest scop, există mai multe soluții pentru viticultură: fie se fabrică produse care să fie derivate solide
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Lucian Blaga traduit par Jean Poncet 279 3. 5. 1. Jean Poncet et la Roumanie 279 3. 5. 2. " Défense " de Jean Poncet, traducteur de Blaga 284 3. 5. 3. Importance de la parution des poèmes de Blaga dans la revue SUD 288 3. 6. Paula Romanescu traductrice de Blaga 292 3. 7. Lucian Blaga Poeme alese/Poèmes choisis, recueil collectif 294 3. 8. În marea trecere/Le Grand Passage, traduit par Ștefana et Ioan Pop-Curșeu 296 3. 9. În marea trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
neuvième enfant du prêtre orthodoxe Isidor Blaga et d'Ana Blaga (née Moga). Son père était très cultivé, ayant des sympathies évidentes pour la culture allemande, et să mère provenait d'une famille de macédo-roumains venue au XVIIe siècle du sud du Danube en Transylvanie.785 Leș souvenirs d'enfance et de la jeunesse de Blaga șont racontés dans l'ouvrage autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), rédigé entre 1945 et 1946 et publié posthumément en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la chanson des âges, 1965) et du român Luntrea lui Caron, qui comprend trois éditions : 1990, 1998, 2006 (en français, La barque de Charon, dont un fragment traduit par Jean Poncet a été publié dans la même édition de la revue SUD). * En ce qui concerne le théâtre de Blaga, îl seră groupé en deux volumes parus aux Éditions Minerva en 1977. La valeur de son œuvre dramatique est incontestable : " dans șes drames, le conflit idéologique l'emporte sur le conflit des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]