39,824 matches
-
ucciși, parte allungați și refugiați unii pe la popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur, ideea creștinismului genetic al românilor, potrivit căreia creștinismul răsăritean a pătruns în miezul identitar al românilor în timpul formării naționalității acestora încă din primele secole după Hristos. Teza creștinismului incipient a fost lansată de Samuil Micu în 1805, care a susținut că doctrina creștină a fost îmbrățișată de romanii așezați în Dacia încă din secolul al II-lea. Ideea creștinătății primordiale a românilor este preluată și introdusă în manualele de istorie ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați, în principatele danubiene, abia în epoca regulamentară. Legea instrucției publice din 1864, foarte avansată la acea vreme în raport cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-au repurtat izbânzi semnificative din punct de vedere cantitativ. Tabel 20. Evoluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt ridiculizate drept "glume metafizice" care, luate în serios, pot spolia ființa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1871, an în care poate fi localizat prologul declamator al criticismului istoriografic prin apariția Istoriei critice a Romaniloru a lui B.P. Hasdeu, școala cu adevărat critică avea să prindă contur doar în anii de după 1890, prin lucrările de străpungere lansate de I. Bogdan, D. Onciul și N. Iorga. Prima salvă ieșită din gura de foc a noii școli care privea cu ochi critici trecutul românesc a fost trasă la cumpăna dintre secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avea să deschidă un nou front pe tărâmul manualelor școlare. Gâlceava istoricilor ce avea să conducă la un scandal de proporții pe care L. Nastasă (1999, p. 110) îl consideră a fi chiar un veritabil "război al manualelor" a fost lansată de un raport întocmit de I. Bogdan, membru în comisia ministerială de aprobare a cărților școlare din ciclul secundar, care respingea manualul de Istoria românilor pentru școlile secundare de ambele sexe (edițiile 1900 și 1903) al lui G.G. Tocilescu. Gaz
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea constituie dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu principiile vechii școli, fundamentul metodologic pe care se sprijină demersul noii orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor Organice pentru principatele danubiene. Aceasta este piatra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până la momentul respectiv. Cu privire la învățământul primar și gimnazial, aceasta opinie consensuală este chestionabilă. Privită în perspectivă istorică, à la longue, pachetul de reforme cuprins în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă axă a continuității o reprezintă extinderea rețelei unităților școlare și, corolativ, creșterea gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos prezintă evoluția unităților școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tuturor binefacerilor cu care marele popor rus i-a blagoslovit pe români, elita politică a acestora din urmă, aservită capitalului străin și puterilor imperialiste, a luat parte la "războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supus unui "regim de distrugere fizică" la închisoarea militară din Galați, "unde stătuse 6 luni pe cimentul gol" (p. 500); și utecistul Vasile Roaită, cel care "a murit eroic" după ce și-a îndeplinit misunea de a trage sirena care a lansat semnatul grevei din 15 februarie 1933 de la Atelierele Grivița (p. 625). Memoria celor trei martiri este imortalizată în portrete și schițe biografice (pp. 473, 499). Noul regim a continuat procesul de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecut este dramatic redefinit în deplin acord cu noua agendă politică postbelică. După cum vom vedea în capitolul următor, lovitura percutată de Roller asupra istoriografiei românești, cu intenția subsidiară de reconfigurare radicală a structurii memoriei colective, poate fi catalogată folosind sintagma lansată de L. Eastman (1990) de "revoluție avortată" (abortive revolution). Cu o singură calificare crucială: în prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda contorsiunilor pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o altă evoluție, de data aceasta localizată în avangarda culturală (operând, desigur, tot sub strânsa supraveghere a Partidului). Este vorba despre apariția protocronismului românesc, curent cultural sub care s-a reorganizat autohtonismul național, cu rădăcini adânci în tradiția culturală românească. Lansat în 1974 prin articolul omonim semnat de Edgar Papu în revista Secolul 20, "Protocronismul românesc" se sincroniza temporal perfect și cadra ideologic armonic cu directivele enunțate de Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea originii. Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR din 1974 a lansat oficial tracismul în istoriografia românească, curent care pe plan cultural a luat forma tracomaniei. Această dublă mișcare presupusă de tracism, de indigenizare și de antichizare a trecutului românesc prin ancorarea sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
altă identitate nominală Serviciul Român de Informații (SRI). Primele alegeri electorale postdecembriste s-au organizat la 20 mai 1990. Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o forță neocomunistă care a grăbit organizarea alegerilor, plecând astfel cu un uriaș avantaj organizațional față de adversari, care nu au avut suficient timp pentru a se mobiliza. Ținând cont de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
occidentale fundamentale a avut un efect democratizor. De exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România a fost primul stat din fostul lagăr sovietic care a aderat la Parteneriatul pentru Pace numele programului lansat de NATO; b) în al doilea rând, emergența unei prese libere, tenace și curajoasă în luările de poziție împotriva regimului a precipitat, de asemenea, consolidarea democrației românești; c) în fine, merită evidențiat rolul jucat de inițiativele non-guvernamentale din străinătate, printre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anticorupție, drept la proprietate, probitate morală (Gallagher, 2004, p. 167). Sub inspirația acestor idei, CDR a demarat un amplu program renovator, menit să grăbească tranziția către capitalism și democrație atât de încetinită de moștenitorii PCR. În 1998, guvernul Ciorbea a lansat, cu întârziere de un deceniu, "terapia de șoc" în economia românească, liberalizând complet prețurile la energie și alimente (Gallagher, 2004, p. 176). În ciuda startului în trombă, reforma internă inițiată în forță de CDR s-a împotmolit în cursul aceluiași an
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
său retardat, dat de lentoarea cu care s-au urnit lucrurile în sensul reformării moștenirii regimului comunist. "Studiul de diagnoză" comandat de ministrul Andrei Marga și apărut sub titlul Învățământul românesc azi identifica faptul că "programele de modernizare a învățământului lansate după 1990 au produs efecte superficiale la nivelul curriculei, materialelor didactice sau procedurilor de evaluare a elevilor. Cu excepția introducerii sistemului de manuale alternative, nu putem înregistra nici o transformare a structurilor de rezistență ale sistemului" (Miroiu et al., 1998, p. 77
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amorsată de apariția lucrării Istorie și mit în conștiința istorică românească, semnată de L. Boia (1997). Pregătită la rândul ei de o altă lucrare cu rulaj tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]