41,002 matches
-
la adresa jurnaliștilor, iar pe de alta, amenințarea pe care jurnalismul și mass-media în general o reprezintă pentru societate. În primul caz, răspunsul la aceste amenințări vine din partea societății, prin instituțiile statului, și se concretizează prin reglementări având conținut juridic, ce protejează jurnalismul și sistemul mediatic. În al doilea caz, răspunsul vine din partea comunității profesionale a mass-media și capătă forma unor prescripții etico-deontologice, ce încearcă să protejeze societate/publicul în raport cu jurnaliștii și sistemul media. Trebuie precizat că eficiența acestor reacții și măsuri
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
vine din partea societății, prin instituțiile statului, și se concretizează prin reglementări având conținut juridic, ce protejează jurnalismul și sistemul mediatic. În al doilea caz, răspunsul vine din partea comunității profesionale a mass-media și capătă forma unor prescripții etico-deontologice, ce încearcă să protejeze societate/publicul în raport cu jurnaliștii și sistemul media. Trebuie precizat că eficiența acestor reacții și măsuri este scăzută, arareori acestea având efect real. Pe de altă parte, există o asimetrie în aceste încercări de reglementare: jurnaliștii sunt mai puțin protejați decât
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
la codurile autoimpuse, iar în al doilea caz este vorba de coduri sau prescripții deontologice emise de sistemele legale comune. Codurile autoimpuse au menirea de a creea cadrul profesional pentru libera exercitare a profesiunii de jurnalist, dar și de a proteja societatea împotriva abuzului generat de aceste libertăți. În general, acestea sunt adaptate specificului activității, sunt flexibile, neabuzive, agreate de comunitatea în cauză. Primele coduri etice datează din perioada interbelică, în SUA, preocupări existând și în Europa, dar fără rezultate concrete
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic, faunistic și peisagistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Repedea. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș (în Munții
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Repedea. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș (în Munții Maramureșului), în partea nord-vestică a satului Repedea și este înclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Vârful Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munții Rodnei și Depresiunea Maramureșului, iar la nord cu Masivul Rakhiv, din țara vecină, Ucraina. Parcul natural a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 148
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Rakhiv, din țara vecină, Ucraina. Parcul natural a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 148.850 hectare. Aria protejată se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară - Munții Maramureșului. Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conserva și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de fauna sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia "Narcissus radiiflorus" care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618) și Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic, botanic și peisagistic. Această adăpostește o specie de plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
lăptos"), gălbior ("Cantharellus cibarius"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), ghebe ("Armillaria mellea"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate prin "Directivă Consiliului Eurupean" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"). Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cocos de munte
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
(monument al naturii cunoscut și sub denumirea „"La Peșteri"”) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Boiu Mare. Aria naturală se află în Podișul Someșan, în extremitatea sudică a județului Maramureș (la
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
sudică a județului Maramureș (la limita de graniță cu județul Sălaj), în partea estică a satului Boiu Mare la o altitudine de 400 m, lângă drumul județean (DJ109G) care leagă localitatea Mesteacăn de Românești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0,50 hectare și o lungime de 31 de m. Aria protejată reprezintă o cavitate (peșteră) în abruptul stâng al văii Lăpușului la baza unei doline, cu o intrare formată dintr-o poartă de fier
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
procesul adaptării. Povestirea a apărut pentru prima dată în 1984 în revista "Omni". Metacorporații gigantice controlează și conduc economiile, bogăția lor constând în avantajul competițional dat de capitalul uman al angajaților și de proprietatea intelectuală produsă de aceștia. Corporațiile își protejează angajații cei mai valoroși, cheltuind oricât este necesar pentru a-i ține în siguranță și fericiți. În acestă lume nu este timp pentru a capitaliza cunoștințele dobândite de la o firmă rivală. Protagoniștii povestirii sunt trădați de un partener după reușita
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
fost extrem de activ în domeniul legislativ: cele 12 volume de texte de lege intrate în vigoare în timpul său au introdus reforme legale inspirate din dreptul roman, au îmbunătățit eficiența curților de judecată, au modificat sistemul "wergild" și, mai ales, au protejat segmentele mai slabe ale societății (minori, femei, debitori, sclavi). Domnia lui Hildeprand a durat doar câteva luni, dupăcare a fost detronat în urma unei răscoale conduse de ducele Ratchis de Friuli. Amănuntele episodului nu sunt clare, întrucât principala sursa, cronica lui
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
(declarată monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Băiuț. Aria naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Rucăr. Rezervația naturală declarată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se află în partea
Lacul Valea Rea () [Corola-website/Science/326024_a_327353]
-
ceilalți doi quinți s-au refugiat pe planeta-far Kyrall. Ei păstrează legătura prin intermediul operatoarei din psiac Alaana, cea care a lucrat cu Rimio de Vassur. Clonele conduse de Johansson Durdrin atacă planeta Z, dar zeții îl ajută pe Bella să protejeze planeta și să lanseze o contraofensivă de recucerire a planetei-capitală a Imperiului, Klemplant. În schimbul ajutorului pe care i-l acordă în recucerirea Imperiului, Bella le promite zeților să îi ajute să se răspândească pe planetele galaxiei, scăpând de blestemul numerelor
Blestemul Abației () [Corola-website/Science/326031_a_327360]
-
capturând 7 drapele de luptă, 42 de tunuri, 3 mortiere, 800 de livre de praf de pușcă și diferite alte provizii. Golful Navarino a devenit baza temporară a flotei ruse, fiind foarte convenabilă pentru forța expediționară, ușor de apărat și protejată de furtuni. Comandanții ruși au ajuns rapid la concluzia că nu se poate asigura securitatea portului Navarino fără cucerirea fortăreței din apropiere - Methoni. Ca urmare, Orlov l-a trimis pe 18 aprilie pe prințul Dolgorukov în fruntea unui grup de
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
încercarea de a descoperi vestigii arheologice în această zonă. Ioan Părean a cules o legendă locală prin care se povestește că Decebal și-ar fi ascuns comoara pe Dealul Uriașilor, în speță - Cetatea "La Zidu". Ca fiecare comoară aceasta era protejată de un blestem. Povestea comorii vine, după părerea istoricului Aurel Decei din perioada secolului al XIX-lea, cu ocazia descoperirii în arhivele regale de la Târgu Mureș a unei scrisori care a aparținut unui dezertor din armata imperială. În aceasta, dezertorul
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezzervație naturală de tip speologic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea
Peștera Uluce () [Corola-website/Science/326082_a_327411]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezzervație naturală de tip speologic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Național Piatra Craiului și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă
Peștera Uluce () [Corola-website/Science/326082_a_327411]