397,090 matches
-
o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul cît și să-și asume existența
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
mândrie și dezolare", precum și în opera lui de o iremediabilă melancolie. Cât privește homosexualitatea poetului (despre care s-a vorbit mult, poate chiar prea mult în presa literară, la fel ca la centenarul lui Lorca), important mi se pare accentul pus cu ani în urmă de Octavio Paz: "Cernuda nu a apărat dreptul homosexualilor de a-și trăi viața (aceasta este o problemă de legislație socială), ci a proslăvit pasiunea iubirii ca experiență supremă a omului. O pasiune care își asumă
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai pui pe chintesență. Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă de-a preface gestul În zvon
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă de-a preface gestul În zvon și-a pune-n locul faptei verbul Țel neclintit a fost vieții mele. Iar glasul meu, neascultat și fără Ecou, va răsuna și după moartea-mi Pustiu, ca vântu-n trestiile bălții. O: N-ascultă nimeni glasul tău, știi bine. Vrea cineva s-asculte
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Un dor de alte vieți acum mă-ncearcă. Câștig să scot din orice-mprejurare, Să-mi las sămânța-n soața legiuită Și ea copii ascultători să-mi facă. Să mă lovesc la cuget cu mulțimea Și, bun creștin, să-mi pun nădejdea-n Domnul. O: De ce-ți bați joc de mine fără milă? De-și pierde sarea gustul, nu mai poate Nimic pe lume să i-l dea-napoi. Nici tu n-ai fi, de eu n-aș fi ajuns
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
în realitatea scenei, e normal; în Franța a fost mai bine primit decît în Germania. M.N.-P.: Problema a devenit foarte sensibilă și în Franța, pentru că valul acestei emigrații clandestine și al traficului uman a ajuns pînă aici și a pus multe probleme de conștiință publicului francez. De altfel cred că aceasta a fost și reacția publicului internațional: în seara cînd am asistat la spectacol erau în sală mulți participanți la colocviul din țările balcanice și pentru ei, cred că a
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
K.: Lucrez acum împreună cu studenții mei piesele lui Cehov, dar ei le montează, eu doar încerc să-i ajut, fiindcă eu nu știu cum să montez Cehov, de fiecare dată mă izbesc de un univers cu totul nou. Îmi ajut studenții să pună întrebări, fiindcă pe măsură ce întreabă, încep să regizeze mai bine. L. R.: La conferința de presă din Guanajuato ați afirmat că puterea banului poate deveni periculoasă pentru teatru. Y. K.: Nu vreau să critic S.U.A., am prieteni acolo, foarte buni regizori
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
altcineva. Sfetnicul ovin îi da povețe de bun-simț, zeitățile "nu-și aplecau urechea la cererile omului Bundy, așa că sărmanul personaj o sfîrșea rău, fiind obligat ori să-și mintă mama, ori să-și zidească nevasta în zid. Poporul Bundy a pus piciorul în prag și a spus nu mereu mai tîrziu decît alte popoare. La școală a fost învățat că omul e sub vremi, iar vremurile erau așa cum erau, motiv ca el, încă o dată, să nu facă nimic. Cînd trebuia găsit
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
dezastruoasa moștenire a trecutului, ori incapabila conducere precedentă, ori proasta aliniere a planetelor, ori vitregele condiții economice, ori mortul îngropat săptămîna trecută. Cîteodată mai intervenea și timpul probabil, mereu contra naturii cînd era vorba de poporul Bundy, fără a mai pune la socoteală rapița, pîrșii, răspîndacii și albinele, toate avînd un dinte împotriva lui. (Dacă vă întrebați de ce albinele, vă răspund simplu: de ce vreți dumneavoastră, nu contează: efectul e același.) Poporul Bundy a tins mereu către idealuri mărețe. A dorit, de
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
le dea un bacșiș, acolo, să aibă și ei de-un castel, de-o armată sau de ce-o vrea Allah. La un moment dat, niște greci de prin mahalaua Fanarului, din Istanbul, s-au trezit peste noapte că sunt puși să gestioneze ținutul Bundy ca și cum ar fi al lor. Cum în mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
aveau o răfuială prin Bulgaria au trecut pe la noi, s-au găsit și ai noștri să-i urmeze, amintindu-și, abia atunci, de socoteli mai vechi. Cînd a izbucnit primul război mondial, cum-necum, de nevoie, intrarăm și noi; cînd se puse de-al doilea iarăși n-am fi vrut să ne băgăm și ne aliarăm cu ăi mai tari abia la spartul tîrgului, și tot așa. Indeciși, schimbători, alunecoși, prudenți și perdanți, abia dac-am prins, uneori, un scăunel șchiop la
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
poetă, femeie." Ai un aer de verticalitate eroică în tot ce scrii. Am sentimentul că pui șira spinării înainte de chiar arta poemului, pe care ești sigură și pe care nu o declari niciodată. Poezia ta e subtilă și consecventă. Ce pui pe primul plan: atmosfera, muzica, ideea, înțelegerea? RF. Nu sunt sigură pe nimic ce ține de poezie. Poezia e expresia sentimentelor profunde, dar instrumentul acestei expresii e limbajul, sunt cuvintele, și cu cât artistul e mai priceput la folosirea uneltelor
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
mereu inelul/ ales cu tata/ ca dar pentru mine când am împlinit douăzeci și cinci de ani./ Pe stânga, de câteva luni/ de la moartea ei, inelul mamei:/ inelul lui de logodnă pentru ea/ acum o jumătate de veac,/ dat mie/ după înmormântare.[...] Pun amândouă mâinile pe birou./ Tendoane și vine proeminente/ pe dosul palmei, cum erau mâinile ei;/ palme roșii și roase/ care crapă din nimic, ca ale tatei. Chiar și fără/ inele, carnea mâinilor mele/ e închinare amintirii./ Nu e nevoie de
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime - vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune pe hârtie mai articulat emoțiile esențiale, bucurie sau spaime, pe care cu toții le trăim. Cred că sunt "normală" în reacții, ca toți ceilalți de altfel - iată ce-mi dă încrederea să scriu mai departe (și sper că dă și forță
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
să scriu mai departe (și sper că dă și forță rândurilor pe care le scriu). LV. Ca să încheiem acest interviu, ce aștepți de la poezie și cum ar trebui să reacționeze critica literară? Ce întrebare ai fi vrut să ți se pună în interviuri și totuși nu ți-a fost adresată niciodată? RF. Cred că va trebui să prelungim interviul ca să descopăr ce întrebare aș fi vrut să mi se pună în interviuri și totuși nu mi-a fost adresată niciodată. Ce
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
reacționeze critica literară? Ce întrebare ai fi vrut să ți se pună în interviuri și totuși nu ți-a fost adresată niciodată? RF. Cred că va trebui să prelungim interviul ca să descopăr ce întrebare aș fi vrut să mi se pună în interviuri și totuși nu mi-a fost adresată niciodată. Ce aștept de la poezie? Greu de zis. Tot ce cunoaștem despre trecut, despre cei ce au fost, a fost scris și transmis prin literatură. Calitatea aceasta de document - nu singurul
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Cronicar Moda plagiatului În numărul 138, OBSERVATOR CULTURAL semnalează un nou plagiat. Dna Carmen Mușat pune pe două coloane paginile 6-28 și 30-36 din manualul de Limba și literatura română pentru clasa a XII-a de la Editura Corint (2002), pagini aparținînd unuia dintre cei doi autori, și anume profesoarei Florina Rogalski, cu întinse fragmente din Limba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
ecourile Afacerii Dreyfuss. Scriitorul nu era deloc simpatizat în mediile burgheziei naționaliste și clericale, iar socialiștii n-aveau destulă trecere. Totuși, în 1904, la Dijon este ales primar un socialist care, înlocuind șaptesprezece nume de sfinți date străzilor orașului, îl pune pe al lui Zola în locul lui Saint Jean. Mai mult: pe zidul bisericii Saint Jean aplică o plăcuță care se vede și azi: Place E. Zola, grand écrivain aux idées matérialistes. Să mai traduc? În 1920, piața cu pricina e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
zisa "deviere de dreapta" m-a stupefiat prin ușurința cu care partidul s-a debarasat de la o zi la alta de doi dintre liderii săi, sub acuzarea implauzibilă de a fi fost niște "trădători", cu vechi state de serviciu. Am pus atunci câteva întrebări în dorința sinceră de a mă lămuri. Dar ele au fost tratate cu asprime, ca o dovadă că nu fusesem în stare să-mi înving "rămășițele mic burgheze". A urmat scoaterea mea din conducerea UTC și transferarea
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
de numărul mare de cetățeni est-germani care se refugiau în Germania de Vest. Conducerea germană, după ce a fost aspru criticată, a primit sarcina să declanșeze un nou curs politic prin care să facă atractivă viața în RDG și astfel să pună capăt exodului care atinsese cote alarmante. Reveniți la Berlin tovarășii din conducerea superioară germană au anunțat în urma unei ședințe a Biroului Politic de la 9 iunie, recunoscând că s-au făcut unele erori, "noul curs": pentru corectarea greșelilor Biroul Politic a
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
nemulțumire față de regim era taxată drept "acțiune fascistă" - parcă am mai auzit asemenea formule); Preventiv erau arestate sub acuzația de sabotaj și sentimente antidemocratice persoane ale căror convingeri antisocialiste erau cunoscute; toate asociațiile, chiar și asociația pentru protecția animalelor, trebuia puse sub o strictă observație; listele celor care se înscriseră la excursii colective în ziua de 17 iunie erau transmise Securității. În toate grădinile de vară erau trimiși agenți de Securitate care să-i supravegheze pe cetățenii statului democrat popular german
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
vorbe că în România va reveni capitalismul "când o face plopul mere și răchita micșunele". Structuri mentale similare emit formule similare. uzind la simpozion formulele propagandistice utilizate în Germania de Est în anii socialismului citindu-le pe cele din materialele puse la dispoziția participanților am realizat cât de similare, de fapt identice, sunt ele cu cele folosite în România și, probabil în toate fostele țări socialiste. Ar trebui realizat un studiu de literatură comparată pentru urmărirea circulației motivelor și imaginilor "literare
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
demonice a oaspetelui nocturn: "Baba s-apleacă pe o rână, să-l vază dacă-i învelit cumsecade, că-i era milă de el; când se uită de-aproape, vede într-o parte învelitoarea băiatului cam ridicată; (") și trage încetinel cerga, pune mâna și dă de o coadă!" " Am înțeles!" Lasă cerga la loc binișor peste băiatul adormit, și s-apucă să-l mângâie blând pân păr; o ia-ntâi de la ceafă și când ajunge cu mâna spre frunte, dă de două
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
fete frumoase, îmbrăcate în alb și capabile să zboare. (Cf. Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, București, Humanitas, 1997, cap. 5 "Câteva observații asupra vrăjitoriei europene", p. 90-117.) Mai toți monografii sabatului vrăjitoresc au comentat stereotipia scenariului pe care inchizitorii îl puneau în gura vrăjitoarelor, completându-le imaginația individuală cu datele unui gen proxim acumulat în timp. Rămâne deschisă întrebarea "de ce mărturiseau astfel de blasfemii, știind prea bine ce le așteaptă?" De ce își asumau toate detaliile deșuchiate ale spectacolului, adică mai mult
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
că dincolo de orizontul vizibil se mai ascunde și altceva, fie doar pliurile tolbei cu povești, pare să ne întrebe nenea Iancu printre rânduri. Fluiditatea timpului care ne poartă între naștere și moarte ar fi absurdă fără efortul imaginației de a pune în calea ei baraje de mister. în textele berlineze târzii Caragiale proclamă superioritatea umanului, demonstrând că dracul poate fi păcălit, i se poate demonstra neștiința, naivitatea. Ca și fratele său Aghiuță, Prichindel fuge îngrozit, fără a mai privi înapoi (amănunt
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]