397,090 matches
-
rândul celor vizați. Dacă zvonul se va adeveri, situația va fi de-o gravitate excepțională. Se știe - sau nu se știe ! - că una dintre destinațiile împrumuturilor externe ale României a fost plata pensiilor. La un moment dat, F.M.I.-ul a pus piciorul în prag, amenințând că va tăia linia de credit - ceea ce, practic, a și făcut. în aceste condiții, guvernul va trebui să găsească alte surse de finanțare. Oricât de mizerabile ar fi pensiile românilor, tot se ajunge la cifre astronomice
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
escrocherie cu final previzibil va fi o încununare a politicii de hoții supervizate de la centru a P.S.D.-ului. Probabil dl Năstase a socotit că românii posesori de apartamente sau case sunt suficinet de înstăriți pentru a mai suporta un tun pus la cale în Palatul Victoria. Asta dovedește cât de bine își cunoaște supușii. Incapacitatea de-a plăti întreținerea la bloc a majorității locuitorilor prosperei Românii ar fi trebuit măcar să-l pună pe gânduri pe dl Năstase în privința solvabilității cetățeanului. Faptul
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
suficinet de înstăriți pentru a mai suporta un tun pus la cale în Palatul Victoria. Asta dovedește cât de bine își cunoaște supușii. Incapacitatea de-a plăti întreținerea la bloc a majorității locuitorilor prosperei Românii ar fi trebuit măcar să-l pună pe gânduri pe dl Năstase în privința solvabilității cetățeanului. Faptul că s-a hotărât să vâre cu forța pe gâtul primăriilor catastrofalele centrale termoelectrice dovedește că premierul știe ceva-ceva - ba poate chiar prea mult. Printr-o mișcare șmecheră, ar dori să
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
punct de greutate), îmi justific și preferința pentru înțelepciunea asiatică pe care o întruchipează el. Parabolele zen abundă. întrebat de viitorii socri ce ar vrea să fie după încheierea războiului, Seymour răspunde: "mâță moartă". în budismul zen, nimeni nu ar pune preț pe o mâță moartă (cel disprețuit de lume, abia, găsește drumul spre autocunoaștere și perfecționare). De altfel, Dulgheri... începe cu o fabulă chineză despre surprinderea esențialului citită de Seymour surioarei Franny, în vârstă de zece luni - "iar Franny se
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
în vârstă de zece luni - "iar Franny se jură, până în ziua de azi, că și-l amintește pe Seymour citin-d-o". Fabula e importantă pentru modul lui Salinger de a înțelege membrii familiei Glass, oamenii, în general. Un înțelept pus să aleagă un cal nu e în stare să vadă dacă e negru sau murg, armăsar sau iapă, dar îl alege pe singurul foarte bun: "Kao nu e preocupat decât de mecanismul spiritual. Căutând să surprindă esențialul, el uită amănuntele
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
mai mulțumește... Alvina... avea impresia că se transfigurează, că devine clarvăzătoare într-un nou mister al vieții. în inima ei cobora o duritate cruntă. Da, zeii, care ceruseră jertfe omenești erau în dreptul lor, un drept imuabil! O fericire cruntă, teribilă, punea stăpânire pe ea, dincolo de disperare, dar foarte asemănătoare cu disperarea. Nimeni nu avea să mai dea de urma ei vreodată. Pășise dincolo de lume, în pre-lume, se redeschisese înainte-i antica eternitate!" La orice te-ai fi putut aștepta, nu și
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
acest "manual științific" sistematizează "istorii" bine sau foarte puțin cunoscute, altminteri adunate după criterii arbitrare. Chiar și simpla înșiruire a temelor din miturile africane, amerindiene, celtice, chineze, creștine și gnostice, egiptene, greco-romane, hittite, indiene, japoneze, mezoamericane, nordice, polineziene, siberiene etc. pune ordine în marile întrebări, ridică întrebări comune. De pildă, întrebările care survin asupra Creațiunii (E mitul personal sau impersonal? Linear sau ciclic? Haosul e dușmanul sau izvorul creației? Lumea e creată din nimic, din materie, din propriul sine? Actul creator
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
și foarte utilă. Nu în ultimul rând merită evocate frumoasele citate alese pentru ilustrarea temelor, altminteri greu de găsit și utile literatului. Iată, de pildă, tăblița IV mesopotamiană prin care Erra, zeul războiului, i-a convins pe locuitorii Babilonului să pună mâna pe arme: "Cel neștiutor într-ale armelor să-și scoată pumnalul din teacă/ cel neștiutor într-ale arcurilor să-și strunească arcul/ cel neștiutor într-ale bătăliei să fie gata de luptă/ cel neștiutior într-ale aripilor să zboare
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
ani soțului) a unui nepot: "În familia lui Constantin Călinescu mai era un copil de aceeasi varsta cu fiul Măritei Vișan, Nicolae Ț. Argeseanu, nepot de sora al Mariei Călinescu. Situația viitorului scriitor a fost precară, fiind de multe ori pus într-o situație de intrus, trăind un complex de inferioritate, față de această rudă reală. Scriitorul a trait personal - că biografie sentimentală complexata - starea eroilor săi Otilia, Felix, Jim." Aceste sugestii de interpretare a operei și prin prisma laturilor obscure ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
pe lobii urechilor. De acolo - cînd te apucă nervii, drăcii și stresul - undele lui se duc la creier și gata! Îți trece! "Adio anxietății și stresului!", așa scrie în prospect. Ei, pe dracu^! Serios: poți merge cu el oriunde, îl pui în geantă, în borseta, în ghiozdan și adio!... Și dacă mi-l fură? Dacă-mi taie geantă în "300"? Adică să urc în "300" cu un stres în plus - că-mi fură aparatul antistres? ăștia ți-l pot fură și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe care le ridică abordarea expresivistă se ivesc în momentul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel lung, stil Empire, cu
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
într-un apartament, Ulrich privește de la o fereastră lumea de afară. Mai departe, însă, dimensiunea interioară și cea exterioară sunt dislocate. Lumea invadează, la propriu, scena pe care conștiința lui Ulrich se desfășurase până atunci într-o singurătate deplină. Mulțimea pune stăpânire pe acea poziție din care subiectul își exercita supremația. Astfel, prin încercarea de a reda experiența lui Ulrich în termenii spațiali ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
clanul York după bătălia de la Tewkesbury (4 mai 1471) și moartea lui Henric al VI-lea (21 mai 1471). Deși monologul începe cu „acum” (Now), tradus prin Azi, Richard vorbește de un lung răstimp de pace care îl plictisește și pune la cale ascensiunea sa la putere. Una dintre manevrele preconizate este înlăturarea fratelui său George, duce de Clarence, prin calomnii strecurate fratelui aflat la tron, Eduard al IV-lea. Îndată apare și Clarence escortat spre Turn. Richard jură că-l
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
pe care l-a cunoscut îndeaproape. Textul a fost scris în iarna 1827-1828. Ilustrațiile la text aparțin lui Mircia Dumitrescu și le-am preluat din volumele de opere ale lui Hölderlin, B.P.T., Ed. Minerva, 1977. De multă vreme mi-am pus în gînd să împărtășesc lumii cîte ceva despre trecutul lui Hölderlin, despre viața lui de acum, sau mai degrabă viața lui înjumătățită de umbră, și mai ales despre îngrozitoarea legătură cu acest trecut; am fost îndemnat nu o dată la asta
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
oară, inima sa nefericită, tînjind după dragoste, se înflăcără. A fost însă nevoie ca Hölderlin să fie smuls de lîngă obiectul dragostei sale, iar o rudă a lui foarte apropiată a luat-o pe acea femeie în căsătorie. Aceasta a pus capac la toate și Hölderlin a făcut din nou o criză de furie. Niciodată în viața lui nu a mai vrut să recunoască acea persoană, deși ea îi era adesea în preajmă. Hölderlin se încăpățîna să spună că nu avusese
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
plecăciuni îndatoritoare și cu un potop de vorbe de neînțeles care-l năucesc pe străin. Dar, prevenitor cum a fost și cum în mod formal mai este și acum, Hölderlin simte nevoia să-i vorbească prietenește oaspetelui său, să-i pună o întrebare. Ceea ce și face: se aud cîteva vorbe cu rost, dar la care, de cele mai multe ori, oaspetele nu poate răspunde. Hölderlin însuși nu așteaptă cîtuși de puțin un răspuns, dimpotrivă, se tulbură dacă străinul se silește să-i urmărească
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
îi place să-și treacă vremea lovind cu o batistă în ulucile gardului sau smulgînd iarba. Orice îi cade în mînă, fie și o bucată de fier sau de piele, vîră în buzunar. în tot acest timp, vorbește singur, își pune întrebări și-și răspunde, cînd da, cînd nu, uneori și da, și nu. Mai degrabă îi place să se contrazică. Apoi intră în casă și umblă de colo-colo. I se servește masa în cameră; mănîncă cu poftă, îi place și
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
în casă și umblă de colo-colo. I se servește masa în cameră; mănîncă cu poftă, îi place și vinul, și bea cît i se dă. Cînd termină de mîncat, nu mai poate suferi nici o clipă vesela în cameră și o pune imediat pe culoar, în fața ușii. Vrea să aibă înăuntru numai ce este al lui, orice altceva e scos în fața ușii. Restul zilei și-l petrece vorbind singur și umblînd în sus și-n jos prin odaie. Ceea ce poate să-i
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Matthisson, Schiller, Zollikofer, Lavater, Heinse și de mulți alții dar, cum am mai spus, nu și de Goethe. Avea încă o memorie foarte bună și-și amintea de lucruri de demult. M-am mirat la un moment dat că își pusese pe perete portretul lui Friedrich cel Mare și l-am întrebat de ce. Mi-a spus: "M-ați mai întrebat, domnule baron" și, într-adevăr, mi-am amintit că-i pusesem aceeași întrebare cu cîteva luni înainte. Tot așa, îi recunoștea
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
demult. M-am mirat la un moment dat că își pusese pe perete portretul lui Friedrich cel Mare și l-am întrebat de ce. Mi-a spus: "M-ați mai întrebat, domnule baron" și, într-adevăr, mi-am amintit că-i pusesem aceeași întrebare cu cîteva luni înainte. Tot așa, îi recunoștea pe toți cei pe care îi văzuse deja. N-a uitat niciodată că sînt poet și m-a întrebat în nenumărate rînduri ce am scris și dacă am fost vrednic
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
o vreme și s-a înduioșat, se uită în gol, își înalță capul, pare rătăcit, abătut, și începe să cînte din gură. Nu mi-am putut da seama niciodată în ce limbă cîntă, dar era atît de pătimaș, încît îți punea într-adevăr nervii la încercare. Cîntul său era trist și melancolic, amintind de bunul tenor de altădată. Iubește mult copiii. Dar ei se tem și fug de el. Moartea îl înspăimîntă peste măsură. De altfel, e foarte temător. Nervii săi
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
că a intervenit translatorul, care a suflat în locul său...) - pe vrăjeli și tâmpenii”. Și mai departe au aflat, de astă dată de la un băiețaș, pesemne și el școlar, că „Mangă și Rangă din formația S.U.G. Rafia” o vor pune la dispoziția publicului pe celebra guristă „Violata din Dudău”. Și, după cum era de așteptat, după ani buni, această „cultură de masă”, combinată cu emisiuni tv de același gen, ronțăite pas cu pas, a rodit în zilele noastre. O mostră elocventă
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
e concurata de diferite persoane care fac același lucru. Or tot ceea ce poate face istoricul onest, pentru a-și vaccina cititorii cu minte disponibilă împotriva istoriilor tendențioase sau de-a dreptul mincinoase, de azi sau de ieri, e să-i pună în gardă asupra acestui fapt, că istoria nu e o oglindă a trecutului, ci o interpretare a sa, pornind de la sursele de tot felul de care dispune istoricul. Acest hulit de multe voci manual răspunde într-un fel și întrebării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
cele ale Franței și Germaniei, dar și modalitățile prin care putem acorda acest sprijin. Bravo nouă!... În mod cert, corabia europeană are de făcut față unor valuri gigantice, de care trebuie să se ferească cu pricepere, dată fiind miza imensă pusă în joc: supraviețuirea. Utimele atentate ce au zguduit teritoriul european, soldate cu victime omenești, sunt un avertisment dur.
Europa în tangaj by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296291_a_297620]