39,824 matches
-
de istorie din ultima fază a național-comunismului, discursul conservatorist al vechii gărzi istoriografice păstrează retorica tradițională a unității chiar și în răspărul direcției oficiale stabilitate de autoritățile statale. În contrast, direcția reflexivă-europenistă cât și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt puse în circulație versiuni diferite despre trecut, fiecare dintre acestea reprezentând interesele grupurilor specifice care le-au elaborat și le susțin. Formal, conceptul de "piață a memoriei colective" poate fi definit drept spațiul social în care diferiți producători culturali lansează în arena publică viziuni alternative asupra trecutului, rivalizând pentru sporirea capitalului mnemonic. Prin capital mnemonic se poate înțelege valoarea socială a imaginii asupra trecutului sau credibilitatea publică a versiunii respective a memoriei colective, dată de gradul de "corectitudine" sau de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a demarca taberele implicate în conflict, ostilitățile s-au derulat pe două fronturi paralele: în spațiul academic al publicațiilor profesionale, cât mai ales în sfera publică prin intermediul ziarelor de prestigiu ale presei germane. În fapt, prima salvă a fost lansată de Ernest Nolte în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung în vara anului 1986, printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția națională" lansată în avangarda reflecției social politice a gândirii pașoptiste străpunge în literatura didactică, care prin manualele de istorie ale perioadei devine principalul agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a unor orașe Brașovul devenind în 1950 "Orașul Stalin" etc.), faza inițială a comunismului românesc a construit în schimb o memorie socialistă sovieto-centrică. Noua formulă a identității românești era complet străină de ideea națională a românismului etnic, regimul comunist lansându-și propriul program de antropogenie politică finalizabil în crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
germană iar statele membre ale acestei uniuni se bucurau de drepturi egale. Primul congres al uniunii pan-europene a avut loc la Viena (1924); au participat reprezentanți din 24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței, într-un discurs rostit la 5 septembrie 1929, cu ocazia celei de-a X-a Adunări a Societății Națiunilor. Ideea a fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Enescu). După retragerea trupelor sovietice din România (1958) a urmat o perioadă de relativă liberalizare. Perioada 1965-1974 a fost cea mai prielnică pentru viața culturală: s-au restabilit contactele culturale cu Occidentul, a slăbit cenzura etc; După 1971 a fost lansată ideea unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în cooperarea alianței nord-atlantice cu 27 de state din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală, în scopul consolidării stabilității și securității euro-atlantice prin
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Fiecare persoană are dreptul la viață privată, inviolabilitatea domiciuliului, secretul corespondenței etc. Factorii care au erodat familia contenporană sunt: libertatea sexuală; libertatea femeii; mișcarea feministă (campania de obținere a egalității dintre femei și bărbați); e) Modele de viață modelul american lansat în perioada interbelică (jazz, filmul vorbit, fast-foods, benzi desenate, blue jeans etc.); modelul suedez caracterizat prin implicarea statului în economie, protecție socială deosebită, asistență financiară consistentă; modelul comunist caracterizat prin: egalitate socială, statul primează în fața individului, nerespectarea drepturilor și libertăților
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Fleming a descoperit penincilina (1928); realizarea bombei atomice (1945); este pus în funcțiune în S.U.A primul calculator electronic (1946; ENIAC Electronic Numerical Integrator and Calculator); în S.U.A. apare televiziunea în culori (1951); este determinată structura ADN (1953); este lansat primul satelit artificial al Pământului, Sputnik 1 (1957); este realizat laserul (1960); chirurgul sud-african Cristian Barnard a efectuat primul transplant de inimă (1967); primul copil conceput „în eprubetă” (1978); World Wide Web (1990); prima clonare a unui mamifer (1996); c
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
naționaliste conduse de Jiang Jieshi (Chiang Kai Shek); aceste eveniment nu a fost prmit cu prea mare entuziasm de către Stalin care intuia o viitoare concurență din partea Chinei în ceea ce privește conducerea mișcării comuniste mondiale; până la 1956, Mao a urmat modelul economic sovietic, lansând un plan cincinal care punea accentul pe dezvoltarea industriei grele; după 1956, an care marchează destalinizarea, Mao a inițiat o politică proprie caracterizată prin: „marele salt înainte” (1958 1962); „revoluția culturală” (1965-1976); În cadrul strategiei de dezvoltare „Marele Salt Înainte”, s-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
admisă în diverse organizații internaționale precum Fondul Monetar Internațional. În 1975, România a primit clauza națiunii celei mai favorizate din partea S.U.A. Această liberalizare a încetat după 1971, an în care, după o vizită efectuată în China și Coreea de Nord, Ceaușescu a lansat „tezele din aprilie”. În 1974, Ceaușescu a devenit primul președinte al României. Această perioadă se caracterizează prin: exacerbarea cultului personalității; lansarea unor proiecte economice gigantice (Metroul, Transfăgărășanul, Casa Poporului etc.); criză economică și lipsuri mari pentru români; izolarea diplomatică a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mare cotitură diplomatică a celui de-al Doilea Război Mondial. Japonia dorea să creeze în Pacific o „sferă de coprosperitate asiatică” sub dominația sa; la 7 decembrie 1941, pentru a elimina amenințarea reprezentată de flota americană în Oceanul Pacific, Japonia a lansat un atac surpriză asupra bazei militare de la Pearl Harbor (Hawaii). Profitând de elementul surpriză, Japonia a ocupat o zonă întinsă din Oceanul Pacific. la 8 decembrie 1941, SUA au intrat în război; h)Formarea Coaliției Națiunilor Unite În anii 1941 1942
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Reims în fața generalului Eisenhower și la 8 mai 1945 la Berlin, în fața mareșalului sovietic Jukov. În Europa războiul se sfârșise. k)Capitularea Japoniei Pe frontul din Oceanul Pacific, pierderile americane erau mari. Președintele Truman a decis folosirea bombei atomice. Au fost lansate două bombe atomice: 6 august 1945 asupra orașului Hiroshima ( Little Boy ); 9 august 1945 asupra orașului Nagasaki (Fat Man ); La 2 septembrie 1945, Japonia a semnat capitularea. j) Bilanțul războiului 110 milioane de soldați mobilizați; 50-55 milioane de morți, 1000
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează prin: * lungimea pașilor egală pe parcurs; * frecvența acestora este egală pe parcursul alergării; * menținerea unei viteze relativ constante. Ca element tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul cu solul se face exclusiv pe pingea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează prin: * lungimea pașilor egală pe parcurs; * frecvența acestora este egală pe parcursul alergării; * menținerea unei viteze relativ constante. Ca element tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul cu solul se face exclusiv pe pingea într-un punct foarte apropiat de acela al proiecției C.G.G. pe pistă în scopul reducerii reacțiunii tangențiale; * piciorul se pune pe pistă în flexie dorsală, pe pingea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Alergarea pe parcurs La această categorie de alergări, faptul că terenul poate avea urcușuri și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
brațelor, exercițiul poate fi executat cu mișcare normală de brațe (coordonată), cu brațele căzute pe lângă corp, prinse la spate, fixate pe șolduri sau pe ceafă. Tempoul poate fi moderat sau rapid, sub formă de accelerare, urmat de trecere în alergare lansată pe diferite distanțe. * alergare cu genunchii sus, exercițiu prin a cărei execuție se poate realiza: dezvoltarea forței mușchilor ridicători ai coapsei; îmbunătățirea mobilității articulare a piciorului; un pas alergător amplu prin realizarea unei impulsii eficiente. Ca formă se poate executa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la orizontală cel puțin; mișcarea de pendulare se realizează prin urcare în continuare a genunchiului și proiectarea gambei sus-înainte cu piciorul în flexie dorsală. Exersarea se efectuează pe loc și în deplasare (10-50 m). 5.2. Predarea - învățarea tehnicii pasului lansat în tempo moderat Activitatea de predare a tehnicii acestui exercițiu se bazează, în esență, pe alergare, la care se adaugă câteva exerciții suplimentare, urmărindu-se realizarea unei mișcări economice și armonioase prin evitarea exagerărilor și atitudinilor rigide. După explicație și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
între lungimea și frecvența pasului alergător în tempo moderat. Ritmul respirator fiind individual, se va explica importanța alergare cu fixarea unei linii orizontale pe axa deplas ii și eliminării oscilațiilor verticale. Paralel cu activitatea de inițiere în tehnica pasului alergător lansat în tempo ciții de tactică elementară, cu scopul de a se dobândi iei, a rolului activ, voit, al expirației, faptul că inspirația și expirația se vor efectua atât pe nas cât și gură, ca o condiție a asigurării necesităților de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
relativ omogeni ca turnantă. * ocului de gleznă până la trecerea în alergare accelera șirii în condiții ușurate a modului de lungire treptată a pa bruscă spre înainte. că datorită dificultății, exercițiul este mai puț 5.5. Predarea - area tehnicii pasului alergător lansat de viteză e accelerare au fost în prealabil rinderii de alergare În învățarea unei tehnici corecte a pasului alergător lansat de viteză, se vor avea în vedere următoarele elemente: posibilități. * starturi din picioare în turnantă (pentru alergători) pe distanțe de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
treptată a pa bruscă spre înainte. că datorită dificultății, exercițiul este mai puț 5.5. Predarea - area tehnicii pasului alergător lansat de viteză e accelerare au fost în prealabil rinderii de alergare În învățarea unei tehnici corecte a pasului alergător lansat de viteză, se vor avea în vedere următoarele elemente: posibilități. * starturi din picioare în turnantă (pentru alergători) pe distanțe de 200, 400 m Se mențin indicațiile de la exercițiul anterior, la care se adaugă cele caracteristice alergării în Exerciții suplimentare: * alergare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 10-15 m, efectuate din poziții înalte, precedate de dezechilibrarea * alergare cu genunchii sus și trecere în alergare accelerată. Se execută în același mod ca la jocul de gleznă numai in accesibil în prima parte a învățării. învăț Pasul alergător lansat de viteză poate fi relativ ușor și rapid însușit dacă alergarea cu pasul lansat de semifond și pasul d repetate și însușite suficient, asigurându-se prin aceasta consolidarea dep și dezvoltarea corespunzătoare a unor indici de forță și viteză. Predarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]