397,090 matches
-
Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună samă Cum de te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare Tocma-n timp de închinare? - Doamne, pun mâna pe piept Și mă jur să-ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic harmasar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte opt pe loc turteam! Gelu Andone
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
Ibert, am admirat flexibilitatea coardelor, transparența lemnelor, strălucirea alămurilor, atacul prompt al percuției. Lucrarea, datând din 1940, ca stil este eclectică, însă ideile muzicale sunt suculente, lipsite de artificii, luxuriant orchestrate. Am ascultat apoi Capriciul românesc pentru vioară de Enescu (pus în circuitul concertistic prin orchestrația în pur stil enescian de Cornel Țăranu), într-o tălmăcire echilibrată, străbătută de spiritul scriiturii violonistice inconfundabil al lui Enescu (mai cu seamă în pasajele lente, de introspecție visătoare), datorată lui Remus Azoiței. Cariera glorioasă
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
după toate rânduielile cuvenite fețelor strălucite. După ospăț, când toți or fi în toane bune, să trimită fata și să ceară o sărutare de la craiul zilei (de la Soare), că numai așa odrasla lui dragă are să prindă la grai. Vodă îmbucurat, puse-n cale un ospăț mare. Pe capul stăpânitorului era însă un blestem. Cum se făcu, că piaza rea aude de gândurile Domnului și ca să-i încurce dezlegarea, alergă fuga în răcorile întunecoase dinspre lună-răsare și găsește pe stăpâna nopții bocindu
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
Seria “Enescu și contemporanii săi” stabilește contextul în care creația enesciană este pusă, comparativ, în valoare. Iată, de pildă, concertul cvartetului “Fauré “ (joi, 10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
RĂZBOIUL DE LA PODUL ÎNALT de S.T.Kirileanu <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta bine așa că îi era drag lui Vodă și făcea mare haz de el și de incurile lui
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică, a zis bine rugăciunea. După ce-a trecut o bucată de vreme, numai ce cheamă Vodă pe boierul Pârcălab la curte și-l întrebă de
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
Adevărate pagini aurii Născută din dorința de a pune într-o lumină cât mai vie și adevărată fenomenul muzical contemporan ca și valorile trecutului, revista „Actualitatea Muzicală” suscită astăzi un interes care, pentru oară în istoria publicisticii noastre de referință, privește deopotrivă sfera muzicienilor și sfera iubitorilor de muzică
Adev?rate pagini aurii by Vasile Tomescu () [Corola-other/Journalistic/83614_a_84939]
-
echilibrul și calitatea sunetului cucerind ovațiile publicului. De altfel, si scurtele intervenții solo au demonstrat din plin calitatea fiecărui instrumentist în parte, iar Preludiul în mi bemol major de S.L. Weiss pentru lăuta, ca și acompaniamentul ariei de Monteverdi, au pus în lumina talentul și știința interpretului Luca Pianca de a crea o atmosferă aparte, transpunându-ne în lumea de altădată. O seară de mare muzică, prelungită mult după miezul nopții, încărcată de frumusețe, de poezie și adevărată artă, oferită cu
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]
-
cea de toate zilele ar fi mai Dinsumar: Poate fi muzica nouă accesibilă (II) ? Premiile “Actualității muzicale” pe 2003 vie, ascultată ori comentată, caz în care nici Văduva veselă la Opera Națională Noi apariții editoriale distribuția nu va mai fi pusă la zid... Așadar, Premiile MTV România înainte de toate urările, pe când o colaborare cu un trust de pe net, care ar putea pune oricând la dispoziție o platformă de radio & televiziune on line?! LA MULȚI ANI! Doru IONESCU
by Doru Ionescu () [Corola-other/Journalistic/83627_a_84952]
-
ori comentată, caz în care nici Văduva veselă la Opera Națională Noi apariții editoriale distribuția nu va mai fi pusă la zid... Așadar, Premiile MTV România înainte de toate urările, pe când o colaborare cu un trust de pe net, care ar putea pune oricând la dispoziție o platformă de radio & televiziune on line?! LA MULȚI ANI! Doru IONESCU
by Doru Ionescu () [Corola-other/Journalistic/83627_a_84952]
-
la nivel național. Nu dorim să intrăm în detalii, dar se pot face foarte multe lucruri bune dacă ar fi interes, bună voință și mai puțin orgoliu. Exemplele și ideile bune prisosesc, nu impun nici costuri, așteaptă doar să fie puse în practică... așadar, pentru 2011!
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
temelor (cu predilecție pe cele lirice), reușind să confirme calitatea remarcabilă a coardelor. După superbul debut al părții secunde (Alegretto) s-a pătruns în scriitura polifonică tipic beethoveniană, pe care Jansons a modelat-o cu o gestică de mare expresivitate, punând în lumină capacitatea ansamblului simfonic de a-și urmări cu rigoare țesătura fiecărei partide. Scherzo-ul secțiunii a treia (Presto.Meno assai) a marcat momentul de virtuozitate al bavarezilor prin exploziile suflătorilor. Atacul contrabașilor din final (plasați, surprinzător, în stânga orchestrei
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
edificator a fost intervenția solistică a bas- baritonului Ludovic Provost), cântând fără partitură, cu un rafinament și o suplețe aparte, reliefând polifonia cu o precizie incredibilă, sub bagheta dirijorului William Christie, îndrăgostit de muzica veche, pe care știe să o pună în valoare perfect în stil, dar într-o manieră vie, modernă tocmai prin renunțarea la tratarea austeră, rece și detașată cu care am fost obișnuiți ani la rând, tratând partitura mai aproape de genul operei, cu o desfășurare puternic dramatizată, cu
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
deloc întâmplător, este supranumită Tragica), rămânând doar o speranță. Nu știu prin ce mister, a doua zi ansamblul a avut cu totul alt verv, a căpătat strălucire și expresivitate, mișcarea lui Schiff a devenit mai energică și nuanțată, implicarea generală punându-și amprenta și în paginile pline de poezie meditativă și în cele de anvergură, secvențele dansante având grație, astfel încât, în sfârșit, l-am “recunoscut” pe Schubert în Simfoniile nr. 1, 6 și mai ales în Simfonia nr. 8 Neterminata, a
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
de deasă, că nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca vai de ei, se așezară pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare jupâneasă, sau cutare fată de boier, se treziră că se crăpa de ziuă și
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare jupâneasă, sau cutare fată de boier, se treziră că se crăpa de ziuă și se puseră iarăși pe căutat cu tot dinadinsul, până într-o vreme, când era soarele hăt, sus, îl găsiră pe Ștefan-Vodă dormind într-o colibă a unui biet român. În colibă ajunse Vodă așa într-un târziu de noapte. Rătăcise Vodă prin
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
parcă era un fel de cele mai alese bucate. După ce-și sătură foamea și-și astâmpără setea cu o dușcă de apă rece ca gheața ce-i aduse românul în pălăria lui de la izvorul din dosul colibei, Vodă își puse dreapta drept pernă de puf moale sub cap, și adormi pe loc un somn de cele voinicești. Când se trezi, văzu pe unul din curtenii lui în colibă, și pe ceilalți afară, așteptându-l ca să se scoale. Ei spuseră românului
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Britten, prieten apropiat cu Pears, iar Roy Goodman s-a implicat, deloc întâmplător, și în producții înregistrate la Lisabona, în cadrul Școlii Britten-Pears. Și totuși maniera sa dirijorală este departe de gestica tradițională, dovedindu-se însă eficientă și precisă, reușind să pună în evidență calitățile Orchestrei care, de multă vreme, este cotată printre cele mai bune din lume în genul cameral, etalând un sunet frumos, omogenitate și fluență, deși poate aș fi așteptat un plus de strălucire, de percutanță în atac și
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
în acest sens frumusețea Intermezzo-ului de Brahms, oferit ca supliment. Așteptată cu emoție, Simfonia a doua în Re major de Brahms a fost lucrarea de rezistență pentru a confirma prestigiul orchestrei. În prima parte, Allegro non troppo, totul era pus la locul cuvenit, o bunăstare fundamentală, un confort s-a instalat ca mesaj dominant către ascultători. N-au fost momente de mare profunzime, nici de avânt înaripat, iar dramatismul s-a exprimat cu măsură. Poate că de aceste limite e
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
din Paris, în Tosca, descoperind atunci un glas baritonal amplu, extrem de calitativ, dar nu un artist și nicidecum un interpret; cât privește vocea sopranei Iano Tamar, am avut întotdeauna rezerve, pentru că nici timbrul nu este frumos, nici tehnic nu pare pusă la punct, inegalitatea registrelor, apelul la notele de piept într-o manieră dezagreabilă și acutul cam strident fiind suficiente argumente în acest sens. Publicul nostru a avut prilejul să-i urmărească “pe viu” în spectacolul cu Macbeth de Verdi, controversată
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
teribilei Lady Macbeth, plimbându-se lejer prin scenă, preocupată de rezolvarea problemelor vocale serioase. Culmea este că au fost mult mai apreciați basul Sorin Drăniceanu - sobru și impunător în Banco, aducând o linie frumoasă, cu o anume eleganță, în arie, punându-și în valoarea glasul profund și “încărcat” care, încă din primii ani de activitate, l-ar fi recomandat pentru o carieră importantă (desigur, nu are nicio vină că rostește fraza finală “să plecăm din acest loc întunecos” în timp ce scena este
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
stilistică de mult conturată, iar interpretările, din ce în ce mai eterate, primesc la fiecare reluare un plus de visare și rafinament. Se poate afirma că această versiune este una dintre cele mai reușite pe care am auzit-o de când lucrarea a fost pusă în circuit. Creasta valului a fost întrupată de tragismul Sonatei de Francis Poulenc, unde disperarea și înverșunarea textului au fost subliniate de Clara Cernat prin accentele deosebit de dramatice ale dublelor coarde, susținute și de bogăția sonoră a pianului. După momentul
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]