42,455 matches
-
clerului, a sprijinit pe condamnații politici dintre preoții și călugării eliberați din pușcării și a restaurat multe biserici și mănăstiri, înfruntând sancțiunile, amenințările și chiar domiciliul forțat la care, pentru o vreme, a fost supus». Patriarhul Justinian (1948-1977) a căzut victimă prigoanei comuniste, atunci când a protestat împotriva Decretului 410 din 19 noiembrie 1959, care prevedea că puteau fi admise în monahism doar persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbații, și de 50 de ani femeile, și în baza
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
nu mai vrea să trăiască din munca cinstită, toți aleargă la curte pentru a fi înnobilați și a lenevi în pace. Toți vor să fie „ai suveranului”. Dar Gil Vicente atrage atenția și asupra condițiilor mizerabile în care trăiește țăranul, victima a seniorului feudal. În "Auto da Barcă do Inferno" (Auto-ul bărcii infernului), plugarul, care, ca și seniorul, se consideră fiul lui Adam, se plânge: „Noi suntem viața oamenilor și moartea vieților noastre”. În "Romagem de Aravados", Joao Murtinheira îndrăznește
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
această unitate medicală, zeci de mii de oameni, civili și militari, chinezi, mongoli, sovietici alți prizoniri aliați, au fost subiectele unor experimente cu arma biologică. Cercetările cu arma biologică au cauzat numai în cazul populației chineze aproximativ 200.000 de victime, după unele estimări. Unitatea 731 a fost una dintre multele unități folosite de japonezi pentru cercetări în domeniul războiului biologic. Alte unități au fost Unitatea 516 (Qiqihar), Unitatea 543 (Hailar), Unitatea 773 (Songo), Unitatea 100 (Changchun), Unitatea 1644 (Nanjing), Unitatea
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
care pretind că au fost uciși peste 300.000 de persoane necombatante. Occidentul are tendința de a accepta punctul de vedere chinez. Punctul de vedere al chinezilor este susținut de o multitudine de dovezi fotografice, care înfățișează trupurile mutilate ale victimelor civile, în rândul cărora se aflau inclusiv copii. Când japonezii au ocupat Singapore, autoritățile militare japoneze s-au arătat îngrijorate de numărul mare de locuitori de etnie chineză. Militarii niponi se temeau că etnicii chinezi sunt loiali ori britanicilor, ori
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
un semn triunghiular. În apropierea centrelor de triere au fost aduse camioane care să-i transporte la locurile de execuție pe cei declarați antijaponezi. Armata japoneză a ales o serie de locații izolate pentru a duce la îndeplinire execuțiile, corpurile victimelor fiind mai apoi aruncate în apa oceanului. Termenul „femei de recomfortare” (în limba japoneză: 慰安婦 ian-fu) este aplicat femeilor și fetelor care au servit ca sclave-sexuale în perioada de existență a Imperiului Japonez. Mulți istorici apreciază că aproximativ 200.000
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
istorici japonezi pun la îndoială faptul că niponii au silit sau răpit femei din alte națiuni pentru a le transforma în sclave sexuale. În ciuda tuturor încercărilor de a acredita ideea unei prostituții benevole a numeroaselor femei de diferite naționalități, mărturiile victimelor, a unor foști soldați imperiali și, din 1992, descoperirea unor documente oficiale nipone, demonstrează că toate aceste femei au fost aduse cu forță la starea de prostituate, fiind cu alte cuvinte sclave sexuale. Strategii militari japonezi erau profund îngrijorați de
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
la Teatrul de Stat din Sfântu Gheorghe, pe scena căruia joacă în perioada 1987-1990. Efectuează numeroase turnee cu trupa teatrului și interpretează următoarele roluri: În 1990 se transferă la Teatrul Municipal din Ploiești, pentru o scurtă perioadă, jucând în piesa "Victimele datoriei", de Eugen Ionescu, în regia lui Mircea Albulescu. Între 1990-1994 se transferă la Teatrul Nottara din București, unde este distribuită și interpretează următoarele roluri: În 1994, după o perioadă de 2 ani în care nu mai este distribuită în
Teodora Mareș () [Corola-website/Science/308796_a_310125]
-
ajuns la un acord pentru soluționarea tuturor celor trei cazuri aflate în instanță. În acordul semnat, Trump nu a recunoscut să fi făcut vreo ilegalitate, dar a consimțit să plătească un total de 25 milioane dolari celor 7.000 de victime ale universității sale frauduloase. Jason Forge, avocatul studenților reclamanți a declarat că acordul a fost atins cu o oră înainte de audierea lui Curiel care trebuia să examineze ultima cerere a lui Trump pentru amânarea procesului până după inaugurarea sa de la
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
conspirație împotriva lui. În cele două declarații publice ale sale, ca răspuns la aceste acuzații, Trump a afirmat că Bill Clinton, fostul președinte al Statelor Unite și soțul rivalului său democratic Hillary Clinton, au "abuzat femeile" și că Hillary a intimidat victimele soțului ei. Declarațiile lui Trump au fost criticate sever de mass-media și de o mulțime de oameni ca fiind nesincere, ca o încercare de a distrage atenția generală de la comentariile indecente a lui Trump despre femei și ca acuzații nefondate
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
carieră artistică a fost curmată mișelește cu rafale de mitralieră. Evenimentul a fost comentat de presa vremii ca fiind un accident secundar în urma unei spargeri, ceea ce se află departe de adevăr. În realitate, Ion Grigore Popovici s-a numărat printre victimele unei serii de asasinate politice. Astfel, moartea sa tragică a fost precedată de asasinarea unor artiști plastici ca Anatol Vulpe, Elena Popeea și Ion Diaconescu. Ziarul "Curentul" din 27 noiembrie 1998 îl citează pe sculptorul Constantin Popovici, fiul lui Ion
Ion Grigore Popovici () [Corola-website/Science/308873_a_310202]
-
de către subofițerul SPP Constantin Murariu, căruia i-a atribuit câștigul. Ogică a susținut că l-a recunoscut ca agresor pe ofițerul SPP. a fost arestat în februarie 2001 de către procurorii bucureșteni, fiind anchetat pentru înșelăciune, prin înscenarea jafului a cărui victimă susținea că a fost. A fost eliberat din închisoare în anul 2003, ca urmare a unei hotărâri definitive a Curții de Apel București. Și după punerea sa în libertate, Ogică a continuat să-și susțină nevinovăția, făcând plângeri împotriva procurorilor
Stelian Ogică () [Corola-website/Science/308917_a_310246]
-
naturii pentru a îmbunătăți Rasenganul, pe care l-a realizat cu Lansarea de Vânt: Rasengan și apoi prin crearea Rasenshurikenului, combinând niveluri maxime de forma și de manipulare a naturii, considerată imposibilă fără talent natural. Rasenshurikenul este capabil să felieze victima și să-i taie la un nivel celular mai rapid decât vederea Sharinganului. În modul chakrei lui Noua-Cozi, Naruto poate crea un mini-Rasenshuriken cu ajutorul a doua mici brațe chakra pe degetul arătător. Cu puterea chakrei lui fiind atât de mare
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
că o păpușă Vodoo și aspectul său devine scheletric. El bea sângele dușmanului și își străpunge părți a corpului propriu, dar efectul va fi simțit de cel cărui i-a băut sângele cu diferența că Hidan nu poate muri, în timp ce victima, da. Dar Hidan are un defect grav, e naiv și se enervează ușor, asta i-a permislui Shikamaru să-l distrugă deși avea mai putine abilități periculoase. Este perechea lui Kakuzu, deasemenea aceștia doi sunt numiți și frații zombi fiindcă
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
Asociația "17 Decembrie" din Timișoara este o asociație care cuprinde răniții și membrii familiilor îndoliate din Timișoara ca urmare a revoluției române din 1989. A fost înființată în 1990. Numele asociației provine de la ziua în care s-au înregistrat cele mai multe victime la Timișoara, în timpul revoluției. Sediul asociației este în Timișoara. Inițial, sediul a fost pe Bulevardul Revoluției (fost 23 August) nr. 21, într-o casă naționalizată cu 2 etaje. După ce clădirea respectivă a fost înapoiată foștilor proprietari, asociația a primit un
Asociația 17 Decembrie din Timișoara () [Corola-website/Science/308963_a_310292]
-
Tunisia; Keith Moore trebuia să apară de asemenea, dar a murit înainte de filmarea rolului său. Cu ocazia lansării filmului, grupuri creștine au organizat proteste împotriva acestui film, datorită a ceea ce ei percepeau drept blasfemie, în special scena finală, cântată de victimele unei crucificări colective - cântecul lui Idle „"Always Look on the Bright Side of Life"”. La lansarea inițială în Regatul Unit, filmul a fost interzis de mai multe consilii orășenești, chiar dacă unele nici nu aveau cinematografe. Filmul a fost interzis timp
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
pe nume Elsa, murise la vârsta de un an. Musil va face din ea în scrierile sale o adevărată prezență, obiect al unui "cult". În 1882, familia părăsește Klagenfurt pentru a se stabili în Styria (Boemia). În 1886, Musil este victima unei boli nervoase de origine cerebrală, în urma căreia va mai avea două atacuri în 1898-1890. Intră la colegiul din Styria în 1890. În 1891, familia se mută din nou, de data aceasta la Brno. Musil se dovedește a fi un
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
literatură i-a fost acordat lui Luigi Pirandello și nu lui . Îl propune de altfel ca viitor candidat. La 6 februarie 1936, Musil anunță editorului Rowohlt apariția celui de-al treilea volum al "Omului fără însușiri", care va rămâne neterminat. Victimă a unei indispoziții în urma unei băi în Diana Bad din Viena, Musil încearcă să obțină în zadar o pensie din partea statului. În 1937, Musil întrerupe orice colaborare cu editorul Rowohlt. Noul editor, Bermann-Fischer, relansează al doilea volum din "Omul fără
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
a guvernele statelor baltice, SUA și a UE, ocuparea statelor baltice de către URSS a fost un act ilegal. În 1940, unii dintre balticii care s-au opus includerii Estoniei, Letoniei și Lituaniei în URSS au fost executați alături de milioane alte victime ale stalinismului. Cele trei state au rămas sub ocupația sovietică până la restaurarea independenței lor în 1991, în condițiile în care ocupația de 48 de ani a fost considerat tot timpul ilegală de democrațiile occidentale. Statele Unite a aplicat în ceea ce privește cele trei
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
și membrii ai familiilor lor.. În primul al de ocupație sovietică, (iunie 1940 - iunie 1941), numărul execuțiilor confirmate, a deportaților și arestaților a fost de cel puțin 124.467, (59.732 estoni, 34.250letoni și 30.485 lituanieni). Printre aceste victime s-au numărat 8 foști șefi de stat și 38 de foști miniștri estoni, 3 foști șefi de stat și 15 foști miniștri letoni și președintele în funcție, 5 foști prim-miniștri și alți 24 foști miniștri lituanieni.. Cea mai
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
Lituania. Pierderile provocate de război și de ocupație au fost apreciate la aproximativ 90.000 de estoni, 180.000 de letoni și 250.000 de lituanieni. În aceste cifre sunt incluse și persoanele deportate de autoritățile sovietice în 1941 și victimele Holocaustului. La Conferința de la Ialta, SUA și Regatul Unit, aliații URSS în războiul împotriva Germaniei Naziste, au recunoscut ocuparea de facto a celor trei state baltice de către sovietici, dar, în perioada postbelică, atât americanii și britanicii cât și celelalte democrații
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
reorientează profesional, devenind desenatoare tehnică în construcția de mașini la Brașov. În paralel, urmează Conservatorul, la secția canto. În 1961 se angajează la teatrul de operă de la Brașov. În 1969, mamă a doi copii și văduvă (soțul ei fiind o victimă a regimului ceaușist), emigrează în Republica Federală Germania, unde cântă la operele din Germania și Austria (Ulm, Karlsruhe, Osnabrück, Würzburg, Graz). Cu toate că aceasta era singura ei sursă de venituri, a recunoscut mai târziu că, la cei 38 de ani ai
Katharina Zerbes-Mărgineanu () [Corola-website/Science/309889_a_311218]
-
Obata a desemnat o jachetă cleasă sau ,lipsită de culoare" lui Light. Venind vorba de caracter, Ohba l-a descris pe Light ca pe o persoană a cărui viață a fost ,ruinată" odată cu descoperirea carnetului, și că Light a devenit victima acestuia ,în multe feluri". Intențiile lui au fost descrise ca nobile, însă natura ca ,foarte ascunsă".. Light, născut pe 28 februarie 1990, este student în anul trei la liceu (în termeni occidentali, este echivalentul a clasei a 12-a) la
Light Yagami () [Corola-website/Science/309871_a_311200]
-
persoane ce luase cîțiva ostatici, și moartea lui în timpul descris de carnet, aparent chiar de un infarct, trece prin stadiul negării și nu este încă convins de acest lucru. Mai mult, personalitatea i se întărește și începe să vadă posibile ,victime" în mai multe locuri, observînd cîți oameni ar merita să moară. Acest gînd îi întărește convingerea că sînt multe persoane care ar merita să moară și, de-a lungul timpului, îl duce la ideea că el este singurul care o
Light Yagami () [Corola-website/Science/309871_a_311200]
-
lungul timpului, îl duce la ideea că el este singurul care o poate face. După reflecții în următoarea zi, decide să nu ucidă pe cineva pe care ar cunoaște, deoarece nu vrea să riște legarea sa în vreun fel de victime. Ocazia se ivește, cu un șef de gașcă de motocicliști care încearcă să violeze o femeie. Mascînd carnetul cu o revistă, scrie numele acestuia, pe care el i-l spusese fetei, și pune la cauza morții accident. În cîteva clipe
Light Yagami () [Corola-website/Science/309871_a_311200]
-
aliate. A treia ofensivă din acel an, "Blucher" (mai), a dus la un important câștig teritorial german în Aisne. În timpul acestei ofensive, comandantul armatei franceze vizate de atac a ignorat ordinele lui Pétain, lăsându-și oamenii din subordine să cadă victime ale bombardamentului inițial masiv al germanilor. La sfârșitul aceluiași an, Pétain a fost trecut sub ordinele lui Foch, care și-a asumat treptat responsabilitatea pentru conducerea ofensivelor aliate. Pétain a fost avansat la gradul de mareșal în noiembrie 1918. Pétain
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]