40,921 matches
-
sec.IV), cele mai multe fragmente ceramice descoperite pe teitoriul satului Banca provin din secolul al XVII-lea. Vestigiile descoperite dovedesc continuitatea locuirii acestei zone, chiar dacă unele perioade istorice nu sunt suficient documentate sau se bucură de o reprezentare mai slabă. Prima atestare documentară a așezării aflate pe locul actualului sat Banca datează din 18 iunie 1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, apărând într-un ispisoc emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul menționat confirmă vânzarea de către Dumitru Gonțoiu din Bordești către Iane Dumbrăveanul a unei livezi pentru 300 de
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul menționat confirmă vânzarea de către Dumitru Gonțoiu din Bordești către Iane Dumbrăveanul a unei livezi pentru 300 de aspri. Este astfel prima atestare a transformării obștei libere de moșneni în obște de clăcași, fenomen comun în zona de “margine” și nu numai, în secolele XVII- XVIII, datorat sporirii obligațiilor și nesfârșitelor conflicte cu turcii, tătarii, moldovenii, polonezii sau cazacii. Din acest motiv, la
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
fiind situată în regiunea de dezvoltare economică nord-estică. Suprafață comunei este de 52,20 km² și principala activitate economică specifică localității este agricultură. Pe 29 iunie, se sărbătorește ziua Comunei Băcani, exact de ziua Sfinților Petru și Pavel. Printre primele atestare documentare despre comună Băcani au fost făcută de către Dimitre Cantimir în lucrarea să Descripțio Moldaviae unde este menționat că în secolul al XVII-lea erau localități pe colinele din jurul Bârladului care aveau o legătură strânsă cu orașul, fiind vorba despre
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
est de "Pungești", centrul actual de comună. În Cursești scriitorul Ioan Adam a înființat în sec XIX prima bibliotecă sătească din România. Existența lui dacă ar fi să ne luăm după dovezile arheologice, se pierde în negura timpului dar adevărata atestare documentară o constituie un document din anul 1437 ce apare în „Cartea întâi a Racovei” al excelentului cercetător vasluian "Dan Răvaru", document pe care cu voia domniei sale îl voi cita aici: „1437 (6345) mai 15 Vaslui 7 Din mila lui
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
specifici acestei zone și anume: gorun, stejar și mult plop sau tei. Conform unei legende locale (bazată, totuși, pe un hrisov de la Petru Rareș), satul ar fi fost întemeiat de un anume hatman Bârzea pe la începutul sec. al-XV-lea dar prima atestare documentară indubitabilă ne vine de la "24 ghenar 7003" (1495) cu ocazia împărțirii unei moșteniri între succesorii lui Sima Rugină, făcută și întărită în prezența domnitorului Ștefan cel Mare. Satul mai apare în documente în 1527 la 15 martie, când Petru
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
comunei Bârzești, Alecu I. Frimu, unchiul socialistului I.C. Frimu. Prin urmare, cele două ulițe ale satului sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În nordul satului curge pârâul "Hanului" care-și are izvoarele la aproximativ 2 km nord-est. Prima atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Grivița este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Grivița (reședința), Odaia Bursucani și Trestiana. Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan și 6077 ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750. Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând culturii "Cucuteni" (cca. 5500 î.e.n.). Prima atestare documentară a comunei datează din data de 22 august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, "pâmantul de la gura Elanului". Un alt document care menționează comuna datează din 28 martie 1528 prin care Petru Rareș întărea dreptul "nepoților
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
materiale scoase la iveală cu ocazia săpăturilor diverse efectuate în vechea vatră a satului Lespezi atestă o prezență a omului înaintea izvoarelor scrise cunoscute până în prezent, vechimea așezării rurale se pierde, deocamdată undeva prin secolul al XVIII- lea când există atestare documentară. Satul Lespezi se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din 2004 a Ministerului Culturii și Cultelor - Institutul Național al Monumentelor Istorice, după cum urmează: 83. VN-I-S-B-06379- Situl arheologic de la Lespezi , punctul "Dealul Bisericii" , la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului". 84
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
poate fi considerat anul 1482 când domnii Ștefan cel Mare al Moldovei și Vlad Călugărul al Țării Românești au stabilit hotarul pe Milcov și Leica. Până în acel an acest teritoriu a aparținut Munteniei, dovadă fiind limbajul muntean al mălurenilor. Prima atestare documentara a satului datează din 1774, dar totuși există dovezi ale continuității satului încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Un prim argument ar putea fi considerat diviziunea satului în funcție de Leica și anume Maluri Munteni, care aparținea județului Râmnic și
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
județul Vaslui. Acest sat se află la nord de municipiul Vaslui și la sud de reședința comunei. Ca și celelalte sate ale comunei, satul Mărășeni este așezat în zona Podișului Central Moldovenesc aflându-se la est de râul Bârlad. Prima atestare documentară a satului datează de la 15 octombrie 1491, atunci când domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare face mai multe cumpărături în jurul orașului Vaslui, printre care și "...un sat pre Bârlad, din sus de Vaslui, anume Mărișeanii unde au fost Mareș-judele" pe care
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Vasile Lascăr, care a lucrat la monografia satului și a adunat un material imens, ce ulterior a dispărut după moartea sa. Viața monahală a acestei mănăstiri a început cu mult timp înainte de anul 1666, an care rămâne ca sursă de atestare a pomelnicului amintit mai sus, în care sunt specificate numele ctitorului, fapt ce denotă o intensă trăire a vieții spirituale din acest străvechi așezământ românesc. Mănăstirea a funcționat ca chinovie de monahi până în anul 1802, iar după aceea, ca mănăstire
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Bilca este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Cea mai veche atestare a localității Bilca este actul de danie din 23 mai 1436 prin care urmașii lui Alexandru cel Bun și Ștefan dăruiesc o „Braniște” lui Stan Babici, fraților săi, care va face parte din așezarea „Vicovelor” din care se desprinde comuna
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Ștefan cel Mare este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Prima atestare documentară a satului Ștefan cel Mare este 22 octrombrie 1880. Satul Ștefan cel Mare a fost întemeiat în anul 1878 în urma împroprietăririi însurățeilor promovată de domnitorul Carol I. Până la 1864, trupul de moșie „Dealul Bârladului” pe care a fost așezat
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
Zorleni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Dealu Mare, Popeni, Simila și Zorleni (reședința). Se află pe DE (drumul european) 581, care face legătura între municipiile Vaslui și Bârlad. Prima atestare documentară a satului datează din 28 martie 1594 însă, pe suprafața comunei, s-au descoperit unelte folosite în paleoliticului superior. Comuna Zorleni este așezată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu comuna
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, fiind situat la aproximativ 8 km sud-est de municipiul Suceava. Prima atestare documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când "„Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
Hănțești este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Arțari, Berești și Hănțești (reședința). Căile de acces spre comună sunt: DJ 208B și DJ 208D. Prima atestare documentară a satului Hănțești este cuprinsă într-un act de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge râul Siret care formează limita administrativ-teritorială a județului Suceava, în
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
pe malul estic al râului Siret. În partea de sud, se învecinează cu comună Verești, respectiv, cu 2 sate componente ale acestei comune: Bursuceni și Verești. În partea de vest se află orașul Salcea, respectiv, satele Văratec și Salcea. Prima atestare scrisă se află în cartea lui M. Costachescu ,Documentele moldovenești înaintea lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul din 1430 Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbrava cu Dumbrăvenii din județul Botoșani.El este în fața Mândreștilor peste Șirete. Era
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
tatăl său, Drăgoi cel Bătrân cel care a pus vatra satului, confirmat de Alexandru cel Bun după 1400. Din 1667 Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești a fost satul
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară a satului Tișăuți datează din 14 august 1432, când "„Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" Prima atestare documentată a satului Ipotești apare puțin mai târziu, în 1586
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară a satului Tișăuți datează din 14 august 1432, când "„Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" Prima atestare documentată a satului Ipotești apare puțin mai târziu, în 1586, când într-un document în limba slavonă se vorbește despre vătămanul/hotarnicul Simașco din Epotesci. Referirile din secolul XVII sunt însă mult mai numeroase. Astfel, un document din 1638 amintește
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi. Prima atestare documentară: într-un hrisov de la Ștefan cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
este un sat în comuna Rădășeni din județul Suceava, Moldova, România. Satul Lămășeni este situat în partea de vest a comunei Rădășeni, la o distanță de 3 km de satul Rădășeni și la 9 km de municipiul Fălticeni. Prima sa atestare documentare datează dintr-un uric din 1365 al domnitorului Bogdan I al Moldovei (1359-1365), prin care satul Lămășeni este dat boierului Rotopan. În secolele următoare, satul a fost pe rând sat răzeșesc, sat boieresc, sat domnesc și sat mănăstiresc. Conform
Lămășeni, Suceava () [Corola-website/Science/301965_a_303294]