39,852 matches
-
cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi așteaptă pe cei setoși de frumusețe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat și adus până în fața bisericii și a școlii, unde țâșnește într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăție. Conform recensământului efectuat
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
Casa de Cultură “Victor Vasilescu” cu o capacitate de 200 de locuri (unde în trecut a existat și un cinematograf), Grupul Școlar “Tomșa Vodă” (fostul Liceu Teoretic Solca), biblioteca orășenească “Ilie E. Torouțiu” cu peste 25.000 de volume, Ocolul Silvic Solca, dispensarul medical urban și dispensarul veterinar, o unitate de pompieri (ISU Solca), poliția orășenească, oficiul poștal, stadionul “23 August”, o grădiniță, o fabrică de pâine, mici unități economice și comerciale. Orașul este dispus în funcție de cele două căi rutiere principale
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă - 6 ha. Relieful municipiului Bălți este o parte a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul Bălțiului se
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ale sistemului urban de spații verzi publice sunt parcurile orășeneștii: Parcul central, parcul „Victoria”, parcul pentru copii „Andrieș”, bulevardul Independenței. În același sistem se includ teritoriile înverzite ale formațiunilor și grupurilor locative. Zonele împădurite sunt amplasate la periferia orașului: Fâșia Silvică de Stat (FSS) „Pepenier” - în partea de nord, FSS „Mesteacănul” - în partea de sud și sud-vest și FSS „Rândunica” - în partea nord-vest, Pădurea „Cosmonauților” în sud-vest. În nord-vestul orașului se localizează "„Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți”" ce reprezintă
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
perdele forestiere: perdele forestiere de protecție create pe perimetrul sistemului și perdele forestiere de protecție create între câmpurile agricole, care fac conexiune, formate între perdelele forestiere din perimetrul sistemului de perdele forestiere. Atât Sistemul de perdele forestiere, cât și Fâșiile silvice, spațiile verzi urbane oferă protecția solului contra eroziunii, previne alunecările de teren, ameliorează situația sanitaro-ecologică, oferă posibilitatea organizării agrementului pentru populație. În anul 2007 a fost elaborat proiectul privind crearea Grădinii Botanice în Bălți pe un teren cu o suprafața
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a fost elaborat proiectul privind crearea Grădinii Botanice în Bălți pe un teren cu o suprafața de 21,5 ha, din folosința Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”. Locul viitoarei grădini este situat în extravilanul satului Corlăteni. Fâșiile silvice nu sunt foarte bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ferate Bălți-Ocnița, el este situat între orașele Bălți, Soroca, Rîșcani și Edineț. Suprafața totală a resurselor funciare ale orașului sunt de 1830 ha, din care terenurile agricole constituie 439,4 ha. Suprafața terenului intravilan este de 864 ha, terenurile fondului silvic constituie 83 ha. Pe teritoriul orașului este un lac cu o suprafață totală de 30 ha. În anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de locuitori au primit 250 ha de pământ. În prima jumătate a sec. XX localitatea
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
în zona Banat, Sighet, Moldova, Muntenia și Ploiești. În această perioadă s-au identificat doar exemplare individuale sau populații foarte mici. După anul 1990 pe teritoriul României numeroase terenuri agricole au fost abandonate, au avut loc defrișări masive în sectorul silvic, astfel Ambrozia s-a extins foarte mult în flora spontană, invadând inclusiv culturile agricole. În contextul încălzirii globale a crescut foarte mult producția de polen de ambrozie. Cantitatea de polen se dublează în perioadele de secetă și temperaturi crescute. Persoanele
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
la Iablanița, Cornea, Armeniș sau Slatina-Timiș. Practic toată zona muntoasă a Banatului se afla sub asediu. Suplimentar, regionalele Timișoara și Craiova ale Securității cooperau la organizarea „unei rețele informative în regiunea munților”, bazate pe pădurarii nou angajați odată cu reorganizarea direcțiilor silvice. De asemenea, s-au instituit posturi de filaj în comuna Bozovici și satul Șumița, pentru a descoperi căile de acces în munți ale partizanilor. Pe 28 ianuarie 1949, Grigore Ianosiga este arestat din nou și transportat la Caransebeș. Sub tortură
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
Borșa, jud. Maramureș. Iluminatul interior și exterior a fost făcut în aceeași perioadă. Intrarea în curtea bisericii se face printr-o poartă sculptată, material care a fost donat prin grija familiei Popovici Valer (localnic pădurar) și a colectivului de la Ocolul Silvic Oradea. Pe frontispiciul porții stă înscris textul biblic: „Descalță picioarele tale căci locul pe care calci este loc sfânt”. De o parte și de alta sunt sculptate scene istorice și biblice. Terenul pe care au fost amenajate cele două terase
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
administra doar 2,5 milioane de hectare de pădure. Regia avea un buget de un miliard de lei, în 2007. Romsilva publică Revista pădurilor, cea mai veche revista cu apariție neîntreruptă din România și una dintre cele mai vechi reviste silvice din lume. Președinții Romsilva: Peste 200.000 de hectare de terenuri agricole din sudul și sud-vestul țării au devenit nisipoase, din cauza defrișărilor masive, dar și a secetei din ultimii ani. În august 2009, Romsilva avea în administrare 214 cabane, dintre
Romsilva () [Corola-website/Science/318169_a_319498]
-
în vedere condițiile naturale ale țării (32-35%). Se previzionează că 65% din suprafața națională totală de pădure va fi retrocedată persoanelor private și autorităților publice locale. În prezent, proprietarilor privați li se cere să se asocieze, să-și înființeze ocoale silvice și să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva sau de la alte ocoale silvice. Până în anul 2010, s-au înființat 106 ocoale silvice, care administrează peste 1.000.000 ha de pădure. Deși
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
țării (32-35%). Se previzionează că 65% din suprafața națională totală de pădure va fi retrocedată persoanelor private și autorităților publice locale. În prezent, proprietarilor privați li se cere să se asocieze, să-și înființeze ocoale silvice și să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva sau de la alte ocoale silvice. Până în anul 2010, s-au înființat 106 ocoale silvice, care administrează peste 1.000.000 ha de pădure. Deși se poate urmări activitatea de pe
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
65% din suprafața națională totală de pădure va fi retrocedată persoanelor private și autorităților publice locale. În prezent, proprietarilor privați li se cere să se asocieze, să-și înființeze ocoale silvice și să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva sau de la alte ocoale silvice. Până în anul 2010, s-au înființat 106 ocoale silvice, care administrează peste 1.000.000 ha de pădure. Deși se poate urmări activitatea de pe parcelele de pădure aflate în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
private și autorităților publice locale. În prezent, proprietarilor privați li se cere să se asocieze, să-și înființeze ocoale silvice și să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva sau de la alte ocoale silvice. Până în anul 2010, s-au înființat 106 ocoale silvice, care administrează peste 1.000.000 ha de pădure. Deși se poate urmări activitatea de pe parcelele de pădure aflate în proprietatea Romsilva sau a persoanelor care dețin astfel de suprafețe în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
li se cere să se asocieze, să-și înființeze ocoale silvice și să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva sau de la alte ocoale silvice. Până în anul 2010, s-au înființat 106 ocoale silvice, care administrează peste 1.000.000 ha de pădure. Deși se poate urmări activitatea de pe parcelele de pădure aflate în proprietatea Romsilva sau a persoanelor care dețin astfel de suprafețe în parcurile naționale, controlul asupra proprietarilor privați de pădure, aflați
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
denumiri: până în 1729 era numit "copoi unguresc" și "copoi de pădure" (erdei kopó), copoi roșcat (vörös kopó), "copoi ardelenesc" cu picioare lungi și cu picioare scurte, "copoi unguresc negru" etc. Schimbările structurale din Ungaria în sec. XIX., desecările, diminuarea suprafețelor silvice au restrâns vânătoarea cu copoi din zonele montane ale Transilvaniei și Slovaciei. Prima înregistrare oficială datează din 1886 într-o monografie dedicată originii raselor de câini din Ungaria, cu denumirea "magyar kopó" (copoi maghiar). În 1899 a fost înființată Asociația
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
lemnului). Până la ocuparea teritoriului de către sovietici erau dezvoltate și meșteșugurile tradionale românești (cojocărit, rotărit, covălit, botnărit, țesut, cusut etc.). În ultima perioadă se dezvoltă mai mult serviciile, inclusiv de către persoane care investesc bani câștigați peste hotare. În prezent există ocol silvic, un centru și mai multe unități mai mici pentru prelucrarea lemnului, 3 întreprinderi agricole, 2 unități în industria ușoară, 6 unități de prstare a serviciilor, o bază auto, două piețe - de mărfuri și de animale, 33 magazine, 8 localuri de
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
bătrân (460 ani) din Grădina Copou, aflat în spatele Muzeului Literaturii. Ulterior tratamentului, la 15 iunie 2014, inițiatorii demersului au comemorat teiul în cadrul unui eveniment public la care au participat intelectuali precum scriitorul Liviu Antonesei și botanistul Mandache Leocov, alături de inginerul silvic Ionel Lupu și alți membri ai publicului interesat. Primarul Gheorghe Nichita nu a delegat niciun participant din partea municipalității la comemorare. Ulterior, inițiatorii evenimentului au acuzat Primăria Iași că și-ar fi asumat inițiativa tratării teiului în presă, în ciuda nepopularității primarului
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Colencăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. În perioada interbelică, a funcționat aici un ocol silvic. De asemnenea, exista și o filială a Asociației „ASTRA” pentru cultură și literatură română în Bucovina . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia
Colencăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315802_a_317131]
-
a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, au funcționat aici o pretură, o judecătorie, o secție de jandarmi, un ocol silvic, un oficiu PTT de stat și un oficiu telefonic . În domeniul învățământului, existau un gimnaziu de băieți, o școala de agricultură (de iarnă) de băieți Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
cu Iulius Group un parc de joacă pentru copii, denumit Lumea copiilor și un parc pentru amatorii de plimbări cu rolele, skateboardul și bicicleta . În primăvara anului 2014 administrația locală a orașului, condusă de primarul Gheorghe Nichita, a dispus marcarea silvică a peste 300 de arbori din Parcul Expoziției, determinând proteste din partea societății civile. La 11 mai 2014, botanistul și profesorul universitar Mandache Leocov a explicat, în cadrul unui protest public, cum Parcul Expoziției a fost amenajat în secolul al XIX-lea
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
500 de angajați în cele patru unități de producție din România și este de asemenea activ în Republica Cehă, Bulgaria și Ucraina. Compania deține două fabrici de cherestea în România, în Rădăuți și Sebeș. În 2015, în contextul modificării Codului Silvic, compania a amenințat ar putea închide fabrici din România și concedia personalul aferent. Concomitent s-a iscat un scandal public, când un angajat cu poziție înaltă în companie s-a arătat dispus în fața unui activist sub acoperire să accepte lemn
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
înaltă calitate care este utilizată, spre exemplu, la producția textilelor. 240 de angajați produc 150.000 tone de vâscoză (pentru fibra de vâscoză și nitrat de celuloză). Pădurile Schweighofer deținute în Republica Cehă și în România sunt administrate de experți silvici calificați, în concordanță cu principiile silviculturii durabile și aproape naturale. Toate pădurile administrate de O.S. Cascade Empire (parte a Grupului Schweighofer) în România sunt certificate FSC. Grupul Schweighofer dezvoltă și conduce proiecte imobiliare în orașe centrale din Austria și
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
resfințită la 27 august 1953 (de sărbătoarea Sf. Pantelimon, patronul bisericii) de către episcopul Teofil Herineanu al Romanului și Hușilor. În 1975, s-a refăcut acoperișul de lemn al bisericii după proiectul lui Petrică Postelnicu. Lemnul a fost cumpărat de la Oficiul Silvic al comunei, iar lucrările au fost executate de un colectiv de 10-15 meșteri din sat. La începutul primului deceniu al secolului al XXI-lea, în timpul preotului paroh Nistor Mihalache, s-a subzidit partea de nord a temeliei bisericii, s-a
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]