40,115 matches
-
1-2, Controlul exporturilor, vol. I, Partea III, Departamentul Comerțului, Istoria administrativă, Biblioteca LBJ). O serie de congresmeni înfuriați și-au coalizat eforturile pentru a bloca creditele acordate de către Eximbank țărilor din estul Europei. Pe 18 octombrie, republicanii și democrații din sud au anexat un amendament la Legea fiscală a fondurilor suplimentare, din 1967, care interzicea Eximbank să acorde împrumuturi ("Almanah", publicație trimestrială a Congresului,1966, vol. XXII, 440). 1219 Interviu acordat autorului de Corneliu Bogdan, 19 martie, 1987. 1220 Raport, p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai bune și necesitau efectuarea unor experimente numeroase, atât pe animale, cât și pe oameni. În 1913, dr. William Fitzgerald a redescoperit reflexologia și a adus-o în atenția lumii medicale. Într-un articol din The Health Counselor, publicat în Sudul Californiei, el afirmă: „Terapia zonală (cum era numită la vremea aceea - n.a.) a fost practicată de unii din cei mai renumiți medici din America”. Joe Selby Riley (doctor în medicină, chiropractică și medicină naturistă), din Washington, D.C., a fost un
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la școala romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă în slujba luptei de emancipare naționale devine abia la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii, plugarii și alții, carii începuse economiia și lucrul cel de casă, acolo au rămas" (Micu, 1995, p. 42). Nici chiar confruntați cu valurile de popoare "barbare" care năvăleau furibund în cascade interminabile în Dacia romană nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc și o sensibilă revalorizare a condiției lor. Dacă în scrierile cărturarilor ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice scrisă de viitorul om
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de Externe, proclamă independența României, iar la o zi mai târziu, la 10 mai, Carol declară "Independența absolută a României". Refuzată inițial, participarea armatei române la ostilitățile purtate la sud de Dunăre este solicitată de marele duce Nicolae, comandantul forțelor imperiale. Făcând joncțiunea cu trupele rusești, dar păstrându-și individualitatea, armata română contribuie la obținerea capitulării forțelor otomane. Armistițiul de la San Stefano din 19 februarie 1878 recunoștea independența României. Tratatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre militare pe frontul de sud (Turtucaia). Catastrofa a continuat prin ocuparea Bucureștiului și refugierea guvernului la Iași. Retragerea Rusiei din război în urma Revoluției bolșevice a privat armata română de orice spijin, astfel că situația României era mai mult decât critică. Falimentul militar s-a concretizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56,1 (14) 60,1 (13) 67,3 (13) 69,1 (13) 67,2 (14) 69,9 (15) 72,0 (12) Europe de sud 26,2 (4) 35,3 (4) 34,7 (6) 37,5 (6) 37,4 (5) 37,5 (6) 46,7 (6) 50,8 (6) Europa de est10 21,9 (2) 24,2 (2) 22,6 (4) 29,7 (4) 40
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
claritate cum România, pornind cu un handicap considerabil față de situațiile medii aferente celorlalte regiuni cultural-geografice ale Europei (inclusiv cu un dezavantaj semnificativ față de situația medie din Europa de est), ajunge, în decursul unei jumătăți de secol, la același nivel cu Europa de sud și de est, detașându-se ulterior prin depășirea acestora după Marea Unire. Iar până în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, România se apropia de media statelor din Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin publicarea Romänische Studien: Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens (Studii românești: cercetări asupra istoriei mai vechi a României) de către Robert Roesler, în care acesta reformulează teza potrivit căreia retragerea aureliană a presupus evacuarea Daciei Traiane de către întreaga populație autohtonă la sudul Dunării în Moesia. Arealul geografic al formării naționalității române este localizat, astfel, în afara teritoriului actual locuit de români. Pentru a tranșa chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "Religia chrestină deveni religia Statelor României" (p. 42). Deși în stare de fragmentarium, statalitatea românească a continuat pe toată durata mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în Muntenia și a lui Bogdan în Moldova. La sud de Dunăre, Heliade menționează existența unui "regat Romano-Bulgar", iar în arcul carpatic, sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt redefiniți ca receptori. Masificarea creștinismului în teritoriul Daciei Traiane este datată ca survenind după reforma constantiniană, acesta pătrunzând din centrele episcopale de la sud de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească în țările noastre" în secolul al XIII-lea (Floru, 1923, p. 38), iar întemeierea Moldovei este interpretată ca făcându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul Dunării, în timp ce populația asuprită a rămas locului. După cum vom vedea în secțiunea imediat următoare, retragerea aureliană, anterior interpretată într-o cheie dramatică, drept tragedia originală a proto-românității abandonată de imperiul-mamă în fața barbarității, este acum revăzută ca o eliberare. Independența. Până la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care lasă să se înțeleagă printre rânduri că teritoriul României s-a mărit în urma Marelui Război se face în paragraful: "Războiul mondial a luat sfârșit în anul 1918. În urma tratatelor de pace, România a căpătat Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Sudul Dobrogei" (Istoria și geografia RPR, 1950, p. 103). Despre "Unire" însă, niciun cuvânt. În fapt, istoriografia comunistă operează o revizie majoră, schimbând principiul unității naționale cu principiul egalității sociale. În acord cu această revizie structurală, mișcarea românească pentru împlinirea ideeii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat în spațiul de la nordul Dunării" (p. 10). Câteva rânduri mai jos, stă scris: "amestecul dacilor, al romanilor și al noilor veniți, spun istoricii români, s-a petrecut la nordul și la sudul Dunării, în decursul mai multor secole" (p. 10, subl. n.). Nu mai avem o singură voce impersonală a istoriei care pretinde obiectivitate absolută, ci este prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este un emigrant (pentru țara din care a plecat) și un imigrant (pentru țara în care pleacă). c) Migrația în secolul al XX-lea Anii 1870 1924 sunt o perioadă caracterizată de migrația spre America a oamenilor din estul și sudul Europei. În secolul al XXlea, sensul migrației s-a schimbat, Europa devenind, din sursă de emigranți, destinație pentru imigranți. După cel de-al Doilea Război Mondial, au loc migrații umane importante, direcționate în special dinspre țările slab dezvoltate către cele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Cauzele constituirii diasporei românești de-a lungul istoriei: etnogeneza românească; evoluțiile istorice; comunismul; dificultățile economice; Din cele 12 milioane, circa 6,5 milioane de români trăiesc în teritoriile care au aparținut României Mari și în spațiile etnoistorice ale statelor din sudul Dunării (Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Slovacia, Ungaria). Până în 1940, statul român i-a sprijinit pe românii „mărginași” prin forme diverse: subvenționarea și construirea de școli, biserici; trimiterea de ziare, reviste, cărți; schimburi culturale; După cel de-al Doliea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
După obținerea independenței (1878), teama de tendințele expansioniste ale Rusiei, manifestate clar în urma războiului din 1877-1878, a determinat România să încheie un tratat secret în 1883 cu Puterile Centrale. Între anii 1878-1914, România a reprezentat un factor de stabilitate în sud estul Europei. Atitudinea României în cel de al doilea război balcanic a arătat îndepărtarea politicii românești de Puterile Centrale, fapt care va deveni evident o dată cu izbucnirea Primului Război Mondial. Proclamarea neutralității României În iulie 1914 a avut loc Consiliul de Coroană de la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
timp de o lună ofensiva germano-austro ungară, la începutul lui noiembrie 1916, inamicul a pătruns în Oltenia și Muntenia, pe valea Jiului și valea Oltului. În luptele de la Jiu s-a remarcat învățătoarea Ecaterina Teodoroiu. Presați de la nord și de la sud, românii au susținut lupta de la Argeș-Neajlov (23 noiembrie 1916) care a dus la pierderea Bucureștiului. După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în București. Guvernul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în București. Guvernul, armata, suveranii, o parte din locuitori s-au retras în Moldova care a devenit centrul rezistenței. Iașiul a devenit noua capitală iar frontul a fost stabilizat în sudul Moldovei. Două treimi din România au rămas sub un regim de ocupație militară foarte sever. Bogățiile României au fost exploatate în folosul Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei. Situația din Moldova era foarte grea din cauza numărului mare de persoane refugiate și răniți
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
obțin victoria de la El Alamein (octombrie 1942). În noiembrie 1942, anglo-americanii au debarcat în nordul Africii, italienii și germanii sunt învinși iar în mai 1943 războiul din Africa a luat sfârșit. În iulie 1943, angloamericanii au debarcat în Sicilia și sudul Italiei. În toamna anului 1943, Italia a capitulat și a întors armele împotriva Germaniei. Pe frontul de est, în perioada noiembrie 1942 februarie 1943, s-a desfășurat bătălia Stalingradului care a produs cotitura pe frontul de est. În vara anului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
acesteia, americanii și rușii au ocupat-o de o parte și de alta a paralelei de 380; după retragerea celor două armate, Coreea de Nord condusă de liderul comunist Kim Ir Sen, a atacat Coreea de Sud. S.U.A. au trimis trupe pentru a susține sudul, primind și confirmarea Consiliului de Securitate al O.N.U., din care reprezentantul U.R.S.S. se retrăsese în semn de protest; conflictul s-a stabilizat din 1951, dar armistițiul s-a semnat abia în 1953, la cinci luni de la moartea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]