4,199 matches
-
m-am înhăitat cu niște copii mai răi din sat și am învățat să înjur. Nevenind la timp la masă mama m-a certat. Nu știu exact ce vârstă aveam; poate 4-5 ani; supărat fiind că m-a certat am înjurat-o pe mama de mamă. Am luat o chelfăneală pe cinste. Am meritat. În urma acesteia nu am mai înjurat în viața mea. Pentru mine nu a funcționat înjurătura ca o supapă de răcorire. Mama a fost o femeie frumoasă și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
masă mama m-a certat. Nu știu exact ce vârstă aveam; poate 4-5 ani; supărat fiind că m-a certat am înjurat-o pe mama de mamă. Am luat o chelfăneală pe cinste. Am meritat. În urma acesteia nu am mai înjurat în viața mea. Pentru mine nu a funcționat înjurătura ca o supapă de răcorire. Mama a fost o femeie frumoasă și inteligentă. Avea o inteligență nativă care mă surprindea adesea. Era foarte credincioasă și avea o bunătate angelică. Dădea și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
impus cu hotărâre ca să aplic consemnul unui soldat care a rostit o înjurătură. Dar, mai apoi, regândind cu calm, m-am întrebat: „Oare voi reuși ceea ce îmi stă mie la suflet? Adică, voi reuși să-l fac să nu mai înjure?“. Și așa, am crezut că-i mai bine să-i cer numai să se abțină de la a mai înjura, ridicându-i și consemnul. Mi s-a părut mult mai sincer atunci când mi-a promis că va renunța la acel viciu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
m-am întrebat: „Oare voi reuși ceea ce îmi stă mie la suflet? Adică, voi reuși să-l fac să nu mai înjure?“. Și așa, am crezut că-i mai bine să-i cer numai să se abțină de la a mai înjura, ridicându-i și consemnul. Mi s-a părut mult mai sincer atunci când mi-a promis că va renunța la acel viciu, devenindu-mi mai apoi și prieten». Vechiul și înțeleptul proverb al lingurii de miere și al butoiului cu oțet
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rostit rugăciunea lui Isus. Ni se părea că ne aflăm într-adevăr în jurul lui Isus și că ne rugăm cu El. După câteva zile, am scris sub Răstignit: „Aici se iubește, se speră, se roagă și... - am adăugat - nu se înjură“. După câteva săptămâni, bolnavii infirmeriei m-au rugat să șterg ultimul cuvânt, „ne ofensează, mi-au spus, pentru că aici, nimeni nu mai înjură“. În acea împrejurare, unul singur a refuzat să se apropie de sacramente. Era un „dur“, care crea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
zile, am scris sub Răstignit: „Aici se iubește, se speră, se roagă și... - am adăugat - nu se înjură“. După câteva săptămâni, bolnavii infirmeriei m-au rugat să șterg ultimul cuvânt, „ne ofensează, mi-au spus, pentru că aici, nimeni nu mai înjură“. În acea împrejurare, unul singur a refuzat să se apropie de sacramente. Era un „dur“, care crea probleme tovarășilor și agenților de pază. Am încercat să-l conving să ceară un colocviu cu don Calabria. A acceptat, lingușit de întâlnirea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui Dumnezeu, dacă mă voi mântui!“. Era ispitit să spună înjurături oribile. Îmi spunea rușinat: „Imaginează-ți că l-am îndrăgit mereu pe Domnul, că l-am iubit mereu, închipuie-ți ce lucru oribil ar fi acela de a-l înjura, și ce scandal ar fi!“. Iar ispita era așa de puternică, încât credea că ar fi pronunțat chiar și asemenea înjurături. Îmi spunea într-adevăr: „Aleargă îndată să-l chemi pe don Luigi Pedrollo. Spune-i să vină aici imediat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
meu. Îl îndemn să continue să teoretizeze, dacă asta îi place. Dar el mă privește zâmbind și scoate o cărțulie din buzunar: De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri de Livius Ciocârlie. — „A murit Costică, vărul lui T. A murit înjurând democrația. Toți țăranii spun la fel: pe vremea lui Ceaușescu pământul se lucra, ți se dădea câte ceva, din ce rămânea puteai să cumperi pe bani puțini. Mai și furai... Trăiai de „zece ori mai bine” decât acum.” Furtul devenise un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la Giurgiu. Doi soldăței tineri se hlizeau și cereau țigări. Singurul incident, minor, s-a întâmplat la vamă, din cauza mea. N-am avut de lucru și am început să fac bășcălie de ofițerul de securitate care se lepăda de Ceaușescu înjurându-l de mama focului. M-a luat gura pe dinainte, iar după aceea am regretat. Abia l-am convins pe securist să nu descarce camionul în căutare de arme... — De unde să știu eu că nu sunteți teroriști! a spus securistul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
crainicul unui post de propagandă americană. Pe disidenți, nu pe comentatorii lor... E ca și cum i-ai răsplăti pe reporterii sportivi și nu pe campionii sportivi. — Așa crezi matale? — Când Ceaușescu era pe placul americanilor, Goma nu avea voie să-l înjure, era cenzurat de aceiași jurnaliști care astăzi... — Goma spune că stafful de la Paris îl cenzura. Mă rog, nu contează. Deci Goma trebuia decorat, sau măcar Nedelcovici. Și de ce nu Papilian, care a condus secția română de la RFI? Căci el era
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Vorba celui mai mare scriitor român din toate timpurile: Eu cu cine votez? Și nu mă consolează faptul că ziarul unde scriu săptămână de săptămână pare să se afle și el într-o oarecare confuzie, din cauza colaboratorilor săi care se înjură unii pe alții cu mare voioșie, fără să le pese de dezorientarea cititorului de rând. De vină e ambiția discutabilă de a strânge laolaltă personalități cu o forță de caracter ieșită din comun. Francezii ar numi asta: un coș cu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de cei care dau linia ziarului scriind editoriale sau de cei care au rubrici. Păreri diferite, discuții în contradictoriu, de acord, dar nu atacuri la persoană. Și-apoi, dacă fiecare colaborator are o altă părere și o susține cu vehemență înjurându-i pe cei din jur, cum vrei ca ziarul să aibă credibilitate în ochii cititorilor? Nu poți, într-un editorial, să-l înjuri pe cel care iscălește câteva coloane mai încolo. Păi asta e treaba celui înjurat. N-are decât
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
atacuri la persoană. Și-apoi, dacă fiecare colaborator are o altă părere și o susține cu vehemență înjurându-i pe cei din jur, cum vrei ca ziarul să aibă credibilitate în ochii cititorilor? Nu poți, într-un editorial, să-l înjuri pe cel care iscălește câteva coloane mai încolo. Păi asta e treaba celui înjurat. N-are decât să nu mai scrie. — Asta spun și eu! Cotidianul, 10-11 august 2002 O discuție aberantă Am asistat la discuția dintre Pastenague și un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
președintelui (al Uniunii, nu al...) și vicelui. Mai ales acesta din urmă o să priceapă repede interesul unei asemenea investiții. E simplu! Dacă Paul Goma se pune să scrie un roman (bun, prost, ce contează!), poate că renunță să-i mai înjure pe ceilalți scriitori. Dar să mă întorc la francezi, care nu s-au mulțumit să îndemne la francofonie, dar în dicționarele lor fac tot felul de matrapazlâcuri. De pildă, în faimosul dicționar Laffont-Bompiani, scriitorii români sunt selectați după criterii cam
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu prea are ce. Soiul aclimatizat de la Bragadiru se încăpățînează să nu rodească pe pămînt violet. Suporterul bănățean are, la o primă estimare, o oarecare distincție față de omologul său de pe gradenele Regatului. El respiră mai occidental și, pe cale de consecință, înjură mai occidental. Nu resimte angoasa trădării, așa că iubește, de cele mai multe ori, necondiționat, preaplinul inimii sale de bătaie euroîngăduitoare lasă generos să intre în atrii și ventricule mediocritatea favoriților. Ar fi timpul ca această formă de iubire civilizată să înceteze. Pentru că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ajutor divin de ultim moment, bazat pe îndreptarea păcătosului, nu neapărat pe pedepsirea lui. Cît timp înțelegi credința ca pe un act de pomană publică și, dacă se poate, televizată contra cost, cît timp te închini, bați mătănii și apoi înjuri pe toată lumea, cît timp stai cu icoana în spatele tău și vînezi hahalere, poți fi, în cel mai bun caz, un bigot redutabil. Credința adevărată înseamnă cu totul altceva. Ea se poartă în suflet, nu în buzunare, sub forma unor teancuri
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă grea, și copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas la mâncarea de post, răpștindu-se asupra verzelor, înjurînd legumele, "zicînd ăcăîîn zadar s-au adus în lume". Antim are suavitate, exaltare lirică și face Fecioarei un elogiu franciscan desfășurat într-o cadență fastuoasă ca o coadă de păun: " Aleasă este cu adevărat ca soarele, pentru că este încununată cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
putea la cale scoate; "Că prostia din născare Niciodată leac nu are"; Nu putea nimic să-nvețe Nici din vorbă, nici din bețe; Dar năravurile rele Era eminent la ele; Mișeliile din lume Le știa el toate-anume; El știa să-njure bine Și cântece de rușine; Învățase și la fluier, Încă și din buză șuier, A se tăvăli-n gunoaie Ș-a se juca cu noroaie. Toate mașinăriile comediei sunt folosite, bineînțeles cu materie aforistică, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu e bună și criticul se cuvine s-o respingă. O poezie ce glorifică societatea feudală ori burgheză e condamnabilă: "...o revistă redactată de un om religios nu va tipări, și nu trebuie să tipărească vreo poezie în care se înjură religia, deci îndreptată împotriva ideilor, și idealului, care sunt scumpe redacției... Astfel eu n-aș putea publica niciodată partea în care unul din cei mai însemnați fii ce-a avut vreodată România e numit broască veninoasă, pocitură, și alte epitete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a adus pe bord un câine, și animalele vii nu pot debarca în Anglia. Unui țăran autoritățile comunale îi fac din răzbunare act de deces, îi refuză dările sub cuvânt că e mort, dar îl urmăresc pentru neplata lor. Țăranul înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare rămâne puțin scrântit, cu obiceiul inofensiv de a vîrî capul pe ușa tribunalului și a striga: "Huideo! ho! chioaro!" cu privirile la imaginea Justiției legate la ochi. Europolis, simpatic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poemul apare ca o estetică, plină de probleme și de puncte: arta argheziană e făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, lăsîndu-i-se puterea: Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când să-mbie, când să-njure. Procesul concentric e infinit. Unii au voit să insinueze că poezia lui Arghezi e "minoră", dar ea, dimpotrivă, e dominată de probleme grave, dintre care cea mai frecventă e ceea a creației sempiterne. Un fapt atât de umil ca încolțirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toată simpatia. Cei care mai păstrează o scânteie de sentiment național și de demnitate trebuie să sufere în tăcere. Kogălniceanu 1 ne spune că a văzut în vremea ocupației rusești pe redactorul Gazetei de Moldavia (Asachi) plîn-gînd că trebuia să înjure pe bărbații filoromîni din Europa. Iar cei care aveau curajul să-și manifeste iubirea de țară erau trimiși în surgun. Inutil să mai aducem nume de scriitori și patrioți închiși în mânăstiri. ă...î Despre gradul de umilire națională ne
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mod conștient. Da, da! Toți fac politică conștientă acum, toți au "opiniuni". În admirabila sa schiță Atmosferă încărcată, oricât se căznește un biet om pașnic să scape teafăr într-o zi de furtună politică, nu poate izbuti să nu fie înjurat din toate părțile, căci în toate părțile dă peste oameni, cunoscuți sau necunoscuți, care au "opiniuni" și care-l înjură pentru opiniile pe care nu le are, ori pentru că n-are opinii. Desigur că marele nostru satiric nu e un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
căznește un biet om pașnic să scape teafăr într-o zi de furtună politică, nu poate izbuti să nu fie înjurat din toate părțile, căci în toate părțile dă peste oameni, cunoscuți sau necunoscuți, care au "opiniuni" și care-l înjură pentru opiniile pe care nu le are, ori pentru că n-are opinii. Desigur că marele nostru satiric nu e un om bun. O spun aceasta fără grijă, căci sunt convins că pentru el aceasta nu e un blam. Să mă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul mo șului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subț ioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit pe mo ș de a căzut jos și a plecat. Vaietele moșului au 22 trezit pe cei din casă, dar până au ieșit afară, hoțul dispăruse. A
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]