12,339 matches
-
adesea asociată cu respirație grea, puls accelerat, tulburarea bătăilor cardiace cu modificarea numărului contracțiilor și a intervalelor care există Între ele, dar mai ales cu senzația morții iminente. Crizele pot fi provocate de un efort fizic deosebit sau de un șoc psihic (spaimă, supărare). Cauza anginei pectorale este lipsa cantității necesare de oxigen pentru buna funcțioare a musculaturii inimii. Tratamente populare În "dureri de inimă" și sufocare: Odihnă și ceaiuri de anghinare, coada calului, păducel, rostopască, traista cobanului, păducel de câmp
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fie cât mai mică pentru a nu produce căderi ale tensiunii deranjante pentru consumatorii racordați la aceeași rețea de la care se alimentează și motorul asincron pornit. Cu cât rețeaua este mai puternică în raport cu motorul cu atât mai puțin este sesizabil șocul curentului de pornire, de către consumatorii învecinați. Raportul dintre curentul de pornire și curentul nominal se poate deduce din relațiile (5.102) și (5.105), unde se înlocuiește s cu 1, respectiv sN cu 0,025 adică:(5.172) Pentru mașina
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cuplu redus, pentru un anumit curent absorbit de la rețea; în schimb la pornirea motorului cu rotor bobinat este necesar un reostat suplimentar, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, o investiție însemnată. Dacă puterea rețelei este mare comparativ cu a motorului pornit, șocul de curent la pornire nu este resimțit de consumatorii învecinați, iar motorul cu rotor în colivie pornește fără a fi necesară vreo instalație suplimentară. Când rețeaua impune o limită a curentului de pornire, atunci se diminuează tensiunea corespunzătoare aplicată statorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
3' ale bobinelor AT, caracterizate prin impedanțele . Dacă ZB este aproximativ o treime din impedanța ZM a unei faze a motorului la o turație, atunci tensiunea corespunzătoare la bornele u1, v1, w1 devine: (5.186) Creșterea tensiunii duce la un șoc de curent care însoțește această comutare, (dar neînsemnat ca valoare față de șocul de la pornirea directă) precum și la o creștere a cuplului, acesta fiind de 0,56 MpN. Sub acțiunea acestui cuplu motorul accelerează. În cea de a treia etapă, când
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
treime din impedanța ZM a unei faze a motorului la o turație, atunci tensiunea corespunzătoare la bornele u1, v1, w1 devine: (5.186) Creșterea tensiunii duce la un șoc de curent care însoțește această comutare, (dar neînsemnat ca valoare față de șocul de la pornirea directă) precum și la o creștere a cuplului, acesta fiind de 0,56 MpN. Sub acțiunea acestui cuplu motorul accelerează. În cea de a treia etapă, când Nnn 9,0 , se închide K3, sunt șuntate porțiunile din bobinele AT
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cea de a treia etapă, când Nnn 9,0 , se închide K3, sunt șuntate porțiunile din bobinele AT - de impedanțe ZB, tensiunea aplicată motorului devine: (5.187) adică egală cu valoarea nominală, în general. Această comutare este însoțită de un șoc de curent, neimportant ca mărime și de o creștere a cuplului la valoarea sa nominală. Urmează o nouă accelerare a rotorului și după încetarea regimului tranzitoriu pornirea este terminată. Dacă se utilizează separatoare, în poziția S pe schemă, se poate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în rotor: , devin de aproximativ 50 ori mai mari decât în regim nominal. Aceste pierderi sunt însoțite de un regim termic greu al mașinii, fiind necesară o evacuare, de cele mai multe ori - forțată, a căldurii din înfășurări. Pe de altă parte șocurile mari de curenți absorbiți de la rețea pot provoca consumatorilor învecinați variații ale tensiunii, care influențează funcționarea normală. Dacă MA este cu rotor bobinat atunci frânarea în contracurent este însoțită de modificarea rezistenței rotorice echivalente. Astfel, în fig. 5.74 c
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se încarcă la 100%. Apare o tendință de scădere a vitezei MLII, deci o creștere a alunecării MABII, tensiunile induse în rotorul acestuia cresc, apar curenți de circulație, care determină existența unui cuplu de motor cu tendința de preluare a șocului de sarcină. Curentul rotoric de circulație determină stabilirea și în statorul lui MABII a unui curent prin care se va transfera o putere activă PstII de la rețeaua de CA, din care o parte este transformată în putere mecanică pentru preluarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de sarcină. Curentul rotoric de circulație determină stabilirea și în statorul lui MABII a unui curent prin care se va transfera o putere activă PstII de la rețeaua de CA, din care o parte este transformată în putere mecanică pentru preluarea șocului (doar jumătate din mărimea acestuia, adică 10%), iar alta ProtII este transferată electric rotorului MABI care devine generator. Între statoarele celor două mașini asincrone în regimuri diferite, complementare, vor circula puteri active egale în modul, adicăPstI=PstII, MABI generează iar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unde puterea pe rotorul MABII: (5.71") este transferată electric rotorului MABI (se neglijează pierderile rotorice), rezultă:. Referitor la MABII, se constată că puterea absorbită de stator (de 20%) are o primă componentă, mecanică de 10% care acoperă necesarul corespunzător șocului de sarcină la MLII și o altă componentă electrică, tot de 10% care este Regimuri speciale de funcționare a mașinilor asincrone trifazate 219 furnizată rotorului MABI. Circulația de puteri în cazul analizat este prezentată prin sensuri și valori pentru s
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
adică o tendință de „apropiere” a rotorului față de câmp, deci o scădere a alunecării. Tensiunile induse în rotorul MABII scad, apar curenți de circulație (de la rotorul lui MABI), care determină prezența unui cuplu de generator cu tendința de preluare a șocului de sarcină. Curentul rotoric de circulație determină stabilirea și în statorul lui MABII a unui curent prin care se va transfera o putere activă PstII de la mașină la rețeaua de CA. Totodată, din puterea electrică primită de rotor o parte
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
stabilirea și în statorul lui MABII a unui curent prin care se va transfera o putere activă PstII de la mașină la rețeaua de CA. Totodată, din puterea electrică primită de rotor o parte este transformată în putere mecanică pentru preluarea șocului (jumătate din mărimea acestuia, adică 10%). Folosind aceleași convenții, conform cărora puterile active absorbite sunt pozitive iar cele generate sunt negative avem: Puterea pe rotorul MABII rezultă: . Referitor la MABII, se constată că puterea electrică absorbită de rotor (de 30
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
puterile active absorbite sunt pozitive iar cele generate sunt negative avem: Puterea pe rotorul MABII rezultă: . Referitor la MABII, se constată că puterea electrică absorbită de rotor (de 30%) are o primă componentă, mecanică de 10% care acoperă necesarul corespunzător șocului de sarcină la MLII și o altă componentă electrică, de 20% care este furnizată statorului MABI prin intermediul rețelei de CA. Circulația de puteri în acest nou caz este prezentată prin sensuri și valori (pentru s=1,5) în fig. 5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
considerat pozitiv se poate observa pe fig.5.98 că există o porțiune de variație OQ1 -de pantă pozitivă, la care odată cu creșterea unghiului intern ψ2, crește cuplul. Fenomenele fizice se petrec astfel: se presupune că pe arbore apare un șoc de cuplu rezistent, rotorul are o tendință de rămânere în urmă, deci unghiul dintre axa fluxului rotoric produs de solenația acestei armături (proporțională ca mărime cu curentul rotoric) și axa câmpului învârtitor creat de stator are tendința naturală de creștere
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
considerat pozitiv se poate observa pe fig.5.101 că există o porțiune de variație OQ1 -de pantă pozitivă, la care odată cu creșterea unghiului intern ψ1, crește cuplul. Fenomenele fizice se petrec astfel: se presupune că pe arbore apare un șoc de cuplu rezistent, rotorul are o tendință de rămânere în urmă, deci unghiul dintre axa fluxului rotoric produs de solenația acestei armături (proporțională ca mărime cu curentul rotoric) și axa câmpului învârtitor creat de stator are tendința naturală de creștere
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Nm), iar după 0,25s s-a încărcat mașina cu un cuplu constant-potențial de 50 Nm. Rezultatele simulării sunt prezentate în figurile 6.55, 6.57, 6.59, 6.61, 6.62, fiind distinse prin indicativul RS-50 (regim simetric cu șoc de cuplu de 50 Nm). Un alt regim simetric analizat implică o pornire în gol, urmată la 0,25s de un șoc de cuplu rezistent de 120 Nm, indicativ: RS-120, fig. 6.56, 6.58, 6.60. Al treilea regim
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
6.55, 6.57, 6.59, 6.61, 6.62, fiind distinse prin indicativul RS-50 (regim simetric cu șoc de cuplu de 50 Nm). Un alt regim simetric analizat implică o pornire în gol, urmată la 0,25s de un șoc de cuplu rezistent de 120 Nm, indicativ: RS-120, fig. 6.56, 6.58, 6.60. Al treilea regim simetric simulat este unul la limită, când șocul de cuplu rezistent aplicat la t=0,25s de la conectarea statorului la rețeaua de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
regim simetric analizat implică o pornire în gol, urmată la 0,25s de un șoc de cuplu rezistent de 120 Nm, indicativ: RS-120, fig. 6.56, 6.58, 6.60. Al treilea regim simetric simulat este unul la limită, când șocul de cuplu rezistent aplicat la t=0,25s de la conectarea statorului la rețeaua de alimentare, este de 125 Nm, valoare ce depășește cuplul critic al motorului, provocând decroșarea acestuia și oprirea sa la momentul t=≈0,8s indicativ RS-125, fig
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
observă o variație ascendentă a vitezei unghiulare de la 0 la valoarea de mers în gol într-un timp de ≈0,1s, însoțită și de o slabă suprareglare, adică o depășire pentru scurt timp a valorii de sincronism. La aplicarea unui șoc de cuplu de 50 Nm (RS-50) viteza scade, alunecarea ajungând la s≈6,5%. În cazul RS-120, la pornirea în gol curba de variație a vitezei este identică cu cea din cazul precedent, dar după aplicarea șocului de cuplu de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
La aplicarea unui șoc de cuplu de 50 Nm (RS-50) viteza scade, alunecarea ajungând la s≈6,5%. În cazul RS-120, la pornirea în gol curba de variație a vitezei este identică cu cea din cazul precedent, dar după aplicarea șocului de cuplu de 120 Nm, viteza scade simțitor, alunecarea stabilindu-se la aproximativ 25%, fig. 6.56. Cuplul electromagnetic, oscilează în primele momente ale pornirii în jurul valorii de 100 Nm, iar după șocul de sarcină din momentul t=0,25
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cea din cazul precedent, dar după aplicarea șocului de cuplu de 120 Nm, viteza scade simțitor, alunecarea stabilindu-se la aproximativ 25%, fig. 6.56. Cuplul electromagnetic, oscilează în primele momente ale pornirii în jurul valorii de 100 Nm, iar după șocul de sarcină din momentul t=0,25 s, se stabilește la ≈53 Nm în primul caz, fig. 6.57, respectiv la ≈122Nm, în cel de-al doilea caz, fig. 6.58, motorul funcționând încă stabil. Acest comportament al mașinii se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
59, respectiv fig. 6.60. În momentul conectării la rețea, fluxurile rotorice pornesc din 0-(punctele O), cresc, descriind o curbă spirală și ating valoarea maximă, când viteza ajunge la sincronism gol ideal, punctele S de pe figuri. La aplicarea unui șoc de sarcină fluxul rezultant rotoric scade, datorită reacției magnetice a acestuia, al cărei efect este cu atât mai însemnat cu cât sarcina este mai mare. Curba pe care o descrie vârful fazorului devine un cerc pentru o anumită sarcină, cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cercul este dată de frecvența rotorică, deci de s. La aplicarea cuplului de 50 Nm, de la t≈0,25s la t=0,6s fluxul rotoric a efectuat o rotație și capătă amplitudinea ON (fig. 6.59), iar la aplicarea unui șoc de 120 Nm, fluxul rotoric a efectuat în același timp ≈4 rotații și are amplitudinea OF (fig. 6.60) -sensibil mai mică decât în cazul precedent. Diagrama-bloc pentru analiza mașinii de inducție cu variabile fluxurile totale, permite și exprimarea curenților
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cuplu constant-potențial de 50 Nm. Rezultatele simulărilor sunt prezentate în figurile 6.67, 6.69, 6.71, 6.72, 6.75, fiind distinse prin indicativul RNS-1 (regim nesimetric, la alimentare cu tensiuni cu grad de nesimetrie de 16,54 %, cu șoc de cuplu de 50 Nm). Gradul de nesimetrie se definește prin raportul dintre componenta inversă și cea directă a tensiunii aplicate statorului, componente exprimate de relațiile (6.294). Cel de al doilea regim nesimetric simulat s-a obținut la alimentarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un cuplu constant-potențial de 50 Nm. Rezultatele simulărilor sunt prezentate în figurile 6.68, 6.70, 6.73, 6.74, 6.76, fiind distinse prin indicativul RNS-2 (regim nesimetric, la alimentare cu tensiuni cu grad de nesimetrie de 27 %, cu șoc de cuplu de 50 Nm). Diagrama - bloc, a3a3z501, pentru studiul regimurilor nesimetrice RSN-1, RSN-2 În legătură cu variația vitezei la pornirea în gol, fig. 6.67 se constată o creștere a timpului până la atingerea vitezei de sincronism, cu aproape 20% față de situația
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]