16,458 matches
-
în preajma mea ești, parfumul ți-l simt e semn că trăiești stau la fereastră privind nicăieri, parcă a trecut un an tu ai plecat doar ieri. Ai pus pe noptieră sticluța de parfum, pe masă- n scrumieră pe jumatae arsă țigara ce pe filtru lasat-ai ca amprentă ceva urme de ruj. Fotoliul stă ornat cu rochia ta de seară pe care-ai îmbrăcat-o la balul ce-mpreună am fost și am dansat, parfumul mai persistă și-acum când o
PARFUM DE FEMEIE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365629_a_366958]
-
au înrăit; a rămas pașnic, blajin. Între viața dusă până acum și noile batjocuri nu există mare diferență. Este mereu posomorât, și-a creat din această stare o adevărată platoșă. În scurtele pauze de care au parte, atunci când trage din țigară, lângă Bert se simte dezarmat. Este primul om pe care l-a întâlnit, căruia poate să i se destăinuie : râvnește să devină porcarul batalionului. Porcii sunt animale docile, inteligente, uneori mai inteligente ... Citește mai mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
au înrăit; a rămas pașnic, blajin. Între viața dusă până acum și noile batjocuri nu există mare diferență. Este mereu posomorât, și-a creat din această stare o adevărată platoșă. În scurtele pauze de care au parte, atunci când trage din țigară, lângă Bert se simte dezarmat. Este primul om pe care l-a întâlnit, căruia poate să i se destăinuie : râvnește să devină porcarul batalionului. Porcii sunt animale docile, inteligente, uneori mai inteligente ... XXVII. VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
ferm hotărât să-i defer justiției nici așa: una-două - dai foc lumii folosind - iresponsabil și dement - toate văpăile - din toate galaxiile: la un moment dat - n-o să mai existe în bordeiul ăsta cosmic - nicio scânteie - nici cât să-ți aprinzi țigara de la ea... ...i-am căutat prin șoproane - i-am căutat prin păduri - am revenit în oraș și - din tufiș în tufiș - din gard viu în gard viu - din bloc în bloc - din cameră în cameră - împietrită în lustru - am sperat
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
pe gurițe... Părinții, le dau „Retalină”, Să nu fie „hiperactivi”... Ei, să poată să se plimbe Și să-I educe-n mod „pasiv”... Școala e un loc cu „pată”, Cine mai are timp de ea, Mai bine gardu' și-o țigara, Să nu vorbim de „altceva”... Cărțile, sunt doar la „Poker”, „Mozart” e o ciocolată, „Dickens” e necunoscut, Nu intră-n cluburi niciodată... „Schubert” nu cânta „manele”, Sopranei nu-I dansează burta, La teatru, vin doar „boșorogii” Și „Hare Krishna” rupe
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
ploi, vânt, zăpadă sau soare copleșitor, doar pentru a savura aceste pateuri alături de un încântator Cico. Apoi, mai mari fiind, foloseam orele de la materii mai puțin importante pentru a ajunge într-un părculeț aproape de Grădina Icoanei, unde ne prosteam cu țigările fumate ”la poștă”. Ce satisfacție simțeam noi atunci, să facem lucruri interzise! Aveam grijă să ne scoatem matricola de pe uniformă, ca să nu fim recunoscuți drept elevii de la Cantemir. Era la modă prinderea matricolei în capse, ceea ce ne dădea mai multă
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366156_a_367485]
-
tânăr nu întorc cuvintele pe dos construind sau furând cuvinte puse în slogane, nu ascult sfaturile altora, încăpățânații, doctori în filozofii mărunte. îi privesc în ochi o singură dată și oftez știindu-i doar de la prima privire chiar dacă fumul de țigară ceața ușoară le acoperă pălăria. veri prelungite sub tirul katiușelor tratate de pace intră în vigoare chiar acum între armă și armă între terorism și omenie. בֵּין כְּלֵי זַיִן ע
POEME – ESPRESSO DUBLU LA HAIFA (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366125_a_367454]
-
funicularul trece prin tunelul tău de stalactite și vioara mi s-a dezacordat dar, cum ți-am spus scorpionule fericirea începe după ușa masivă cea zăvorâtă, n-am pălărie-clopot să ies în curte să pescuiesc bomboane în staniol să calc țigările fumegânde. כּוֹבַע-פַּעֲמוֹן אַתָּה מַפְרִיז רֹב הַזְּמָן וְיֵ
POEME – ESPRESSO DUBLU LA HAIFA (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366125_a_367454]
-
vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai vedea om cu om, prin aerul acela-ngroșat cu fum de țigară... Într-o zi s-a-nsurat, într-o zi mi-a spus că e trist și-ntr-o zi a murit... Dar de ce vă spun eu acum toate astea? Nu mă-ntrebați. Nu știu. Poate ca un adaos la dictonul de cartier
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
mari responsabilități. A fost timpul în care făceai tot ce-ți trecea prin cap și, chiar dacă nu întotdeauna era ceva de care să fii mândru, nu-ți păsa, treceai peste aceste evenimente cu nepăsarea, care caracterizează această vârstă. Vârsta primei țigări fumate în toaleta școlii, primei sticle cu bere, un sărut furat de către vreun coleg mai îndrăzneț după care nu regretai niciodată, sau poate prima clipă când simțeai fiorii cum te cuprind în brațele vreunui partener sau partenere, din timpul unei
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
acest lucru. Haideți să mergem să servim prânzul, că mi s-a făcut o foame de lup. Mâncarea a fost gustoasă și berile reci așa că parcă erau mai optimiști la plecare decât la sosire. După ce au fumat bărbații câte o țigară, au început să urce panta spre cabana Clăbucet plecare. La urcare era mai greu, fiind sătui și mai fără chef. Le dispăruse acel entuziasm tineresc de dimineață când erau în stare să traverseze Carpații, dacă era necesar. După vreo patruzeci
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
place. Câinele mârâie la Simfonia a V-a, a IX-a , se bagă sub pat, ca deținuții când fac pe nebunii. Uneori visez că m-am făcut călugăr, îngrijesc o grădină, o livadă. Ce viață? Nu birouri, coridoare, fum de țigară, țipete. Asta viață. L-am întrebat odată pe un fost ilegalist - ce este fericire, adică fericirea în comunism. Nu am înțeles mare lucru, cred că nici el nu știa. El repeta doar că istoria a fost nedreaptă cu săracii. Bun
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
teme literare. Matei a tăcut o vreme, dar atunci când a considerat că este în temă s-a infiltrat în discuție. Nu era străin de cărți și a putut să rezolve o controversă iscată. Apoi a ieșit să-și aprindă o țigară pe coridorul vagonului de clasa a doua. Trenul parcă nu se grăbea târându-și vagoanele spre tunelele de la Cojocna. La scurt timp a ieșit și Antilopa, căci colegele ei erau în alt compartiment vecin. I-a cerut lui Matei ca
ANTILOPA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361715_a_363044]
-
neglijent. Umbre se încolăcesc pe pereți, șoapte amestecate, rătăcite prin ungherele camerei. Se aud în surdina acordurile unui saxofon ce tânguie o melodie lentă de jazz, ca o melopee de înmormântare. Liniște încremenita în trecut ... doar vârful roșu al unei țigări aprinse, apare că un punct dezacordat într-un tablou inert. Împușcătura unui revolver alunecat cu zgomot pe podeaua rece din marmură. Camelia C 2013 Referință Bibliografica: Poveste fără motiv / Camelia Constantin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 775, Anul III
POVESTE FĂRĂ MOTIV de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351879_a_353208]
-
știa că titlul este mai mare cu atîta îi umilea mai mult, prin vorbe foarte frumoase, dar foarte tăioase: “te rog să-mi iei pungă de gunoi să mi-o duci jos, te rog să-mi aduci un pachet cu țigări, te rog să ... ”, însă în felul ei a avut mulți admiratori și foarte multă lume nu scotea un cuvînt în fața doamnei. Eu consider că toată această atitudine a pornit de la faptul că soțul dînsei era un om foarte moale și
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
cu toate gândurile apporte si fiara te iubesc stătea să sară la mine palmele cu care ai mirosit prada și-au înfipt incisivii în toate cuvintele care le-aș putut spune și nopți or să vină și or să scape țigara călcând-o cu grija de a nu mă strivi ai șoptit acum ca și de fiecare dată Referință Bibliografică: tăcerea care se aude / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor
TĂCEREA CARE SE AUDE de VASILE PIN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352274_a_353603]
-
mă salută știrb e bătrân cât primul meu pas spre voi spre mine spre timpanele sparte ale umanului să cânt am învățat odată demult dresorul de gemene mi-a readus cântecul apoi l-a stins ca pe un muc de țigară inutil eu cânt și cânt între timp, până renasc tăcerile, dansez Anne Marie Bejliu, 3 august 2014 Referință Bibliografică: cât o săgeată cântă-mi / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi
CÂT O SĂGEATĂ CÂNTĂ-MI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352346_a_353675]
-
în mediul muncitoresc. Daaar, culmea, a absolvit și această înaltă școală, reușind să nu fie strivit de vreun motostivuitor și devenind brusc un tânăr de viitor, încadrat în câmpul muncii, tot cu bască și salopetă, acum însă și privire șmecheră, țigară în colțul gurii, plus gura plină de nobilele idealuri ale timpului său. Striga din rărunchi pe unde apuca: „patriei, cât mai mult cărbune coxificabil (beton, oțel, ciment, acid cianhidric, sau locomotive, însă nu și ulei de candelă, că poporul doar
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
lasă cân’țe lumea mai dragă!? Iote, că îmi vine să-l omor pă nenorocitu’ ăsta dă Sfârloi, că m-a băgat la idei cu norocu’ lui și nici n-are habar dă știința tablelor! Am pierdut trei pachete dă țigări, numa’ azi! Pleacă, că-ți dau cu ceva în cap! Titi, om cu multă știință în ale vieții, se retrase urgent, dar nici domnul Vică nu mai rezistă. Sparse cutia de table și, în timp ce dobitocul de Sfârloi râdea ca un
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
de bostan, o delicatesă pe care o consuma pentru a combate viermii intestinali. Vigilul Titi se încordă ca un arc, în timp ce trupul îi era străpuns de trei cuțite! Primul în stomac, aducându-i aminte că de două zile mâncase numai țigări și băuse doar apă chioară de la chiuvetă, al doilea, în creier, unde răscolise strategiile de agățat, iar al treilea, în inimă, provocându-i un seism afectiv față de posibila sa salvatoare. Începu brusc să toarcă dulce de tot, pe lângă urechiușele Marlenei
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
înainte de a rămâne din Aristică doar o mică baltă în praful drumului, acesta ajunse la primărie, intră prin spate și-l găsi pe Lică zăcând lângă mașina sa dragă, cu o moacă prostită de efortul și plăcerea condusului, cu o țigară-n colțul gurii, un ochi închis și o sticlă de bastârcă pe jumătate goală, așezată strategic lângă el, pentru a fi mânuită rapid, fără chinuri inutile. - Hai, noroc și spor la treabă! Merge, merge, gâfâi cu mult tact și subtilă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
mai stăm de vorbă și să-ți spun că vreau să-mi fac o fântână în curte, ori ca fântânar cu vechime, am venit să mă sfătuiesc cu tine... Eee, ce zici, crezi că ne putem înțelege? Meșterul trase din țigară, tuși, scuipă pe lângă papucii solicitantului, cei din piele, făcuți din niște cizme vechi și răspunse cu un aer pretins gânditor, deși nu avea nici un motiv pentru un asemenea efort absolut inutil (daaa, dar nu se făcea, vezi bine să pară
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
o voce plăcut-tabagică și n-ar fi renunțat la un fum, nici dacă ar fi ars internatul. Erau „clipele ei” și fetele i le respectau. Acele minute, secunde, o duceau mereu departe...departe. Nu fuma niciodată nervos, agitat... Aprindea o țigară doar pentru a o savura. Zeci de generații și-o amintesc. Alte pedagoge s-au schimbat...au plecat, au născut, s-au mai îmbolnăvit...ea, niciodată! La vârsta pensionării, s-a retras tăcut. Avea un apartament cochet, ”muzeul ei”, rodul
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
vecine, cu care mai fuma la o cafea. Vecina, de cum s-a văzut cu actele-n mână, a dus-o la azil, la Ciacova. De fumat, nu s-a lăsat niciodată! Așa că, adormind într-o noapte de lungi gânduri, cu țigara-n mână, aproape și-a omorât colega de cameră, în incendiul iscat...și a provocat mari daune imobilului. Directorul instituției a decis...s-o scoată afară! Disperată, a sunat o profesoară pensionară, cam tot de vârsta ei, tot d-ră bătrână
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
de mai trăiește sau nu. Nu mică i-a fost surpriza să o găsească...măritată! La 83 de ani! “De ce te-ai căsătorit la vârsta asta, dragă?“ veni, firesc, întrebarea. “Pentru că ce-mi rămâne din pensie ... nu-mi ajunge de țigări!“ Printr-un exercițiu de imaginație, încercam să mi-o închipui pe “peda”Kiss, la 83 de ani ... cu un soț (probabil un bătrânel simpatic) ... și cu nelipsita-i țigaretă ... după o viață ... Să râd sau să plâng? Timișoara, 19.10
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]