12,690 matches
-
încă plin de praf. Plouase prea mult și prea de curând. Am urmat urmele adânci ale roților camioanelor, iar zgomotul circulației din oraș deveni repede ciudat de slab, ca și cum totul s-ar fi petrecut nu în oraș, ci într-un ținut îndepărtat și de vis. Apoi, deasupra unei crăci se înălță brațul pătat de ulei și nemișcat al unei sonde. Vedeam vechiul cablu de oțel ruginit care făcea legătura între brațul acestei sonde și alte șase. Brațele nu se mișcau, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
puternic irigat de nevroză) al lui Raymond Chandler. Titlul cărții trimite, bineînțeles, la ciclul legendelor arthuriene. În una dintre variantele medievale, misterioasa Doamnă a Lacului îi înmânează lui Arthur sabia Excalibur și tot ea avea să-l conducă, muribund, în ținutul magic al Avalonului. Povestirile originale i-au fixat o identitate complexă, ambivalentă, de mesager între ținutul vieții și cel al morții. În același timp, Doamna Lacului l-a crescut pe Lancelot, cel mai viteaz dintre Cavalerii Mesei Rotunde, căruia i-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
În una dintre variantele medievale, misterioasa Doamnă a Lacului îi înmânează lui Arthur sabia Excalibur și tot ea avea să-l conducă, muribund, în ținutul magic al Avalonului. Povestirile originale i-au fixat o identitate complexă, ambivalentă, de mesager între ținutul vieții și cel al morții. În același timp, Doamna Lacului l-a crescut pe Lancelot, cel mai viteaz dintre Cavalerii Mesei Rotunde, căruia i-a oferit un inel protector în fața răului. Purtând diferite nume (Viviane, Nimue, Niniane, Nyneve etc.), această
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
maniera furibundă în care ele erau aplicate, fără a ține cont de nimic. Se lovea cu orice, oriunde. Costin Merișca, unul dintre supraviețuitorii acțiunii, a inventariat o parte dintre chinurile la care erau supuse victimele: mâncatul pâinii din trei înghițituri, ținutul pâinii în gură timp de zile întregi fără a o putea înghiți, mâncatul într-un picior, sărarea excesivă a mâncării urmată de interzicerea hidratării timp de câteva zile, interval după care deținutului i se oferea apă sărată, sute de genuflexiuni
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un dicționar”); sui generis (lat., „propriu”, „unic În felul său”); summa summarum (lat., „suma sumelor”); tabula rasa (lat., „tablă ștearsă, curată”); tale quale (lat., „ca atare”, „așa cum este”) Tempus omnia revelat (lat., „Timpul le descoperă pe toate”); terra incognita (lat., „ținuturi neexplorate” - exprimă problemele nerezolvate Încă de știință”); Tertium non datur (lat., „a treia soluție nu există, nu se dă”); That is the question (engl., „Aceasta-i Întrebarea”); The rest is silence (engl., „Restul e tăcere”); The right man in the
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
6 din noua Constituție prevede că „drepturile civile se vor stabili pe baza deplinei egalități a ambelor sexe”. Având în vedere că prin impunerea legislației Vechiului Regat în Ardeal, Banat și Bucovina s-ar aduce grave prejudicii femeilor din aceste ținuturi prin știrbirea drepturilor civile mult mai favorabile, de care se bucurau până în prezent; Având în vedere întârzierea noului cod de unificare ce se pregătește în consiliul legislativ; Congresul, în numele și unanimitatea femeilor din toate provinciile românești, roagă pe d-l
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeii în afară de casă, începută în Ardeal după revoluția din 1849 prin înființarea de societăți numite „reuniuni”, s-a întins cu încetul la Iași, Craiova și alte centre ajutându-se orfanii, șomerii, bolnavii începând astfel opera de asistență socială în toate ținuturile românești. Numai mai târziu, prin 1895, s-au creat și la noi societăți feministe propriu-zise în scopul înălțării femeii și participării ei la viața de stat. Prima la Iași „Liga Femeii” a activat numai câțiva ani punând prima piatră în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mahalalele Bucureștilor (înainte ca „periferia” să devină o modă literară), acele teritorii imunde, uitate de autorități, din Vitan și din Câmpul Veseliei la Gropile lui Ouatu - unde descoperă o umanitate la limita extincției patologice, în Cuțarida („republica gunoiului”), Grant, Crângași („ținutul lutului”), trecând prin cartiere cu o mai precisă identitate: Colentina, Floreasca, Dudești, Obor. Reporterul este atras mai ales de zona Griviței și a Gării de Nord, un nucleu incandescent, cu un „duh tăinuit” ce bântuie temperamente violente, un lumpen primar, balcanic (Patul
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
în noiembrie 1929 și apoi, din aprilie 1939 până în martie 1940. Director: Eugen Sibiianu. Redactori: Emil Lițu, Andrei Cristoloveanu, E. Frățilă. Revista își manifestă într-un Cuvânt înainte intenția de a fi „oglinda fidelă a năzuințelor spre cultură ale acestui ținut atât de neglijat sub raport cultural” și, totodată, „un rezumat al manifestărilor culturale care se produc în alte părți ale țării”. Rubrici: „Cronica”, „Pagina străjerească”. Ca organ subordonat filialei sibiene a Astrei, buletinul cuprinde numeroase informații despre activitatea culturală a
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]
-
Cornea, Semnele, 160-168; Dicț. scriit. rom, I, 386-388; Alexandru George, Caragiale, București, 1997, 144-150; Micu, Scurtă ist., IV, 199; Petraș, Panorama, 155; Popa, Ist. lit., II, 829-830; Al. Th. Ionescu, Lumea operei lui Caragiale, „Calende”, 2002, 1; Ștefan Badea, Harta ținutului Caragiale, RL, 2003, 38. C.H.
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
periodice va forma substanța volumelor Miresme din stepă (1922), Țara mea (1928), Păstori de timpuri (1937, distins în 1940 cu un premiu academic) și Metanii de luceferi (1942; Premiul Societății Scriitorilor Români). B. cultivă o poezie tradițională, cu imagini ale ținutului natal, surprins într-o ambianță specifică, plină de culoare și dinamism. Copleșit, totuși, de autoritatea unor înaintași (V. Alecsandri, M. Eminescu ș.a.), el lasă rareori să răzbată și un timbru mai personal. Rețin, prin intensitatea elanului patriotic, poemele din Păstori
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
fată cu privirea calmă Ce-ascultă cum se-nfoaie vântul Și, vechi sondor, ea simte-n palmă Maneta învingând pământul. Ea știe-n straturile-adânci Bogate vine de țiței, Ce-așteaptă de milenii lungi, Liberatoare, mâna ei (...) ... Sever și aspru stă ținutul, Dar fata îi zâmbește cald Și simte-n piept preacunoscutul Fior al clipei de asalt. Aurora CORNU - Digul. În: Viața românească, nr.6, iun 1953 Se-nvolbură valuri de ură Pândind, se frământă orbește... Noi strângem uneltele-n pumni Și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
București, 1983; Patul fraților, București, 1949. Traduceri: Maxim Gorki, Mama, București, 1952; L. N. Tolstoi, Opere, vol. I: Copilăria. Adolescența. Tinerețea, București, 1953 (în colaborare cu Maria Vlad); Iuri Trifonov, Studenții, București, 1953 (în colaborare cu Ion Frunză); Nikolai Zadornov, Ținutul îndepărtat, București, 1954 (în colaborare cu Andrei Ivanovski), Spre ocean, București, 1955 (în colaborare cu Andrei Ivanovski), Tătucul Amur, București, 1955 (în colaborare cu Andrei Ivanovski); Al. Dumas, Cei trei mușchetari, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Milton Fanny
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
și lunar) sub conducerea unui comitet, de la 1 ianuarie 1933, doar cu titlul „Astra” și cu subtitlul „Organ al despărțământului Maramureș”. Revista este un fel de arhivă spirituală a Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu, publicate de V. Bergheanu; Doina Maramureșului, Legenda Rozavlei, Muzeul etnografic al Maramureșului de Emil Al. Micle etc.). Articole pe teme asemănătoare
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
adică noii Rusii și viitorului ei. Școala clericală din Novgorod, cu profesorii ei de slavă, greacă și latină, joacă un rol de seamă în răsăritul european, în vreme ce împărăția Sfintei Sofia își găsește continuitate în epoca ce urmează grandioasei epopei a ținutului și a oamenilor lui din nordul îndepărtat. Arta sa, receptivă la Renașterea apuseană, va avea un mare ecou în destinul artistic al întregii Rusii moderne. În Balcani, în timp ce bulgarii și sârbii nutreau credința în misiunea eliberatoare a Rusiei, activitatea extraordinară
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
industrii manufacturiere. Interesant este fenomenul din Maramureș (rar întâlnit în Europa, deoarece în puține regiuni au dobândit un asemenea privilegiu) unde, primind pământ, evreii și-au exercitat, alături de români, profesiunea de agricultori. Aici veniseră din Galiția, dar și din celelalte ținuturi ale Poloniei. Din Ungaria, de asemenea, însă într-un număr cu mult mai redus. Persecuțiile poloneze din secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt bine cunoscute, antisemitismul acelui timp proliferat de cneji și de multe familii de nobili
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
linie, devine tolerant, cum tolerant tinde să fie întreg creștinismul. Nu e deci întâmplătoare deplasarea evreilor și spre regiunile înconjurătoare în perioada de tranziție spre evul modern. În 1780, G. von Windisch amintește de un număr de 1.200 în ținutul Sătmarului (Satu-Mare), de 300 în Bihor, fără a aduce în discuție numărul acelora din Maramureș, care, desigur, era mai mare, de îndată ce la începutul secolului al XIX-lea în Sighetu Marmației ființa o sinagogă cu un rabin și un jude național
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
occidentales dans l’Orient orthodoxe”, în Balcania, VI, 1943, pp. 333-356. Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuție la istoria umanismului românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 67. Konrad Onasch, Civilizația marelui Novgorod. Istoria culturală a unui vechi oraș rus și a ținutului lui de colonizare, în românește de D. Marian, Cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, Editura Meridian, București, 1975; vezi capitolele „Renașterea culturală și noua erezie”, pp. 146-157 și „Cântecul de lebădă al marelui Novgorod”, pp. 158-166. Constantin Velichi, România și Renașterea bulgară
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pp. 117-129; cercetarea sa, una dintre cele mai notabile pentru istoriografia română din ultimele cinci decenii, permite o bună înțelegere a rolului pe care l-au avut comunitățile evreiești din Valahia și Moldova. Paul Petrescu evidențiază originalitatea vieții evreiești din ținuturile românești în raport cu evreii așezați în alte „zone” ale continentului sau ale lumii. Autorul dezvăluie motivele așezării în număr mare a populației evreiești în regiunea nord-dunăreană, precum și faptul că, în ceea ce privește amestecul, este mai ridicat la evreii români decât la evreii germani
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fratele, cu sora ei și cu Maximin, unul din cei șaptezeci și doi de ucenici, Maria Magdalena se Îmbarcă și ajunge la Marsilia. Aici are o scurtă perioadă misionară. Evanghelizează o parte din populația păgână, Între care și pe unul din principii ținutului. Soția acestuia nu putea zămisli copii. În urma rugăciunii Magdalenei, ea rămâne Însărcinată. Drept mulțumire, principele decide să facă un pelerinaj la Roma, pentru a-l Întâlni pe apostolul Petru. Soția lui, cu pruncul În pântece, dorește să-l Însoțească. Pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
șaptelea, Îngerii o ridicau de la pământ, hrănind-o cu imnurile lor de slavă. Recluziunea va dura treizeci de ani. În ajunul morții, prin intermediul unui alt ascet, ea Îl anunță că se va Înălța la Domnul pe Maximin, ales episcop al ținutului, care o Împărtășește cu sfintele taine și o așază În mormânt. „Viața Mariei Magdalena” din Legenda aurea, prelucrată după o biografie anterioară redactată de Rabanus Maurus, constituie cea mai Împlinită reelaborare a tradițiilor risipite ici și colo În lumea occidentală
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
explică supranumele prin locul de baștină al lui Iuda. În Iosua 15,25 se menționează o localitate Qeriyyot, aflată pe teritoriul alocat tribului fiilor lui Iuda. Amos 2,2 și Ier. 48,24 situează o localitate cu același nume În ținutul moabiților. Septuaginta traduce termenul ebraic prin Karioth. Iscariot ar putea fi așadar transcrierea ebraicului Isch Qeriyyot: „omul din Qeriyyot” sau „Karioth”. O construcție similară se Întâlnește În 2Sam. 10,6.8, Isch tob, care Înseamă „oamenii originari din Tob”. Etimologia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască”. După ce asistă la judecarea a trei suflete, după ce coboară din al treilea cer și se plimbă prin Cetatea lui Cristos din mijlocul lacului Acherusius, Pavel ajunge și În „ținutul patimilor”, situat la apus. Aici, răvășit de priveliștea chinurilor la care sunt supuși cei păcătoși, izbucnește Într-un plâns amarnic și cere Îndurare. Arhanghelul Mihail intervine pe lângă Isus, iar Acesta coboară pentru a doua oară În iad, dar acum nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
alte povestiri, București, 1960; Muzica sovietică în plin avânt, pref. Andrei Tudor, București, 1951 (în colaborare cu Ada Steinberg); Bogdan Hamera, Pilda lui Plewa, București, 1952 (în colaborare cu Iulian Kalinowski); P. I. Ceaikovski, Despre operă, București, 1953; Arkadi Gaidar, Ținuturi îndepărtate, București, 1953; N.V. Gogol, În noaptea de ajun, București, 1953, Serile în cătunul de lângă Dikanka, pref. Tamara Gane, București, 1961 (în colaborare cu Ada Steinberg); Boris Gorbatov, Donbas, București, 1953; Mirza Ibrahimov, Veni-va ziua, București, 1953 (în colaborare
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
j. Bihor), poet. Tatăl lui B., învățătorul Georgiu sau Gheorghe Bortoș, autor al volumului de versuri Sentinela Românimei (Blaj, 1895), prigonit de autoritățile maghiare, se refugiază cu familia în Regat, stingându-se din viață lângă Iași, în 1917. Reîntors în ținutul natal, B. urmează Liceul „Moise Nicoară” din Arad, apoi Facultatea de Drept din Cluj, obținând și doctoratul în 1933. Avocat și notar la Cluj, apoi în mici orașe bihorene, se stabilește în Arad, după cel de-al doilea război mondial
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]