4,105 matches
-
pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Academicianul Eugen Simion considera că această nuvelă este inspirată din mitul uriașilor existenți în mitologia românească precum Ochilă, Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră sau copiii care cresc într-o zi cât alții într-un an, apropiindu-se ca subiect de fantasticul anatomic cultivat în
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
ale vieții, iar teatrul devine un „spectacol sacru” ce are datoria să reactualizeze miturile clasice. Nuvela se folosește de elementele teatrului absurdului pentru a exprima ideea de experiență estetică asumată mitic și pentru a retrăi astfel momentele esențiale ale umanității. Academicianul Eugen Simion afirma că nuvela „Adio!...” este „un proiect de teatru în stil voit absurd (antiteatru)”, având ca temă misterul descoperirii Spiritului. Cercetătorii literari au evidențiat valoarea literar-artistică a acestei nuvele, definind-o ca „o artă poetică, ca formă a
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
Catedra de Boli mintale și nervoase în 1933. Interesat de bolile mintale, Leon Ballif a fost mai întâi medic secundar la Spitalul „Sf. Spiridon” (1919-1922), ocupând apoi un post de medic secundar la Spitalul Socola (1922-1924) unde a fost elevul academicianului C.I. Parhon. În perioada 1924-1925 a fost bursier al Fundației Rockfeller pentru studiul Fiziologiei nervoase la Oxford și Cambridge. Reîntors la Iași, devine medic primar la același spital (1924-1928) fiind și director al acestuia între anii 1928-1936. Leon Ballif și-
Leon Ballif () [Corola-website/Science/327230_a_328559]
-
șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Academicianul Eugen Simion considera „Fata căpitanului” ca fiind o povestire admirabilă, situând-o în linia fantasticului folcloric, dezvoltat de autor mai întâi în nuvela "Domnișoara Christina" (1936). Nuvela conține multe asemănări, potrivit lui Ali Shehzad Zaidi, profesor la State University of New York
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
întâmplări, dar din nefericire le uităm. Iar când nu le uităm, nu știm să le recunoaștem”". Criticii literari ce au analizat nuvela s-au exprimat laudativ la adresa ei, remarcând fragmentarea sa epică și complexitatea simbolistică, „într-un stil deliberat complicat”. Academicianul Eugen Simion evidenția că „Podul” prezintă câteva acte de manifestare a sacrului (hierofanii), „alternând notația eseistică (despre gândirea occidentală, de pildă, care n-ar mai fi făcut nici un progres de la presocratici) cu colaje de fapte epice, răsturnate, fragmentate ca în
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
-i drept, căci pastorul tot îl socotește idolatru și naiv) e în fapt biruința Ortodoxiei, așa cum a fost mărturisită la Chicago, în 1959, nu mai puțin limpede și de tare decât de Petru Movilă și Sinodul de la Iași din 1642”". Academicianul Eugen Simion considera că nuvela „O fotografie veche de 14 ani” este o scriere mai slabă din punct de vedere literar, dar care are meritul de „a formula clar tema scriitorului (retragerea divinității din lume) și de a sugera, printr-
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
Facultății de Medicină din Iași, ocupând și postul de director al Institutului de Igienă din același oraș, funcții pe care le va ocupa până la încetarea din viață (1962). Dumitru A. Cornelson a facut parte din Comisia de malarie organizată de academicianul Mihai Ciucă, contribuind la studiul, combaterea și eradicarea malariei în România. A reorganizat activitatea Institutului de Igienă din Iași, contribuind la toate acțiunile de combaterea a unor boli transmisibile în Moldova precum tifosul exantematic, febra recurentă, febra tifoidă, poliomielita, etc.
Dumitru A. Cornelson () [Corola-website/Science/327306_a_328635]
-
creație-evoluție. Inițial, pe baza datelor experimentale, oamenii de știință au fost cei care au criticat teoria selecției naturale. După apariția teoriei sintetice a evoluției însă, majoritatea criticilor au fost formulate în general de liderii religioși și nu de către cercetători și academicieni. Comunitatea științifică nu recunoaște validitatea acestor opinii contrare, invocând faptul că cei care critică evoluția au interpretat greșit conceptul de teorie științifică. O controversă despre evoluție există doar la nivelul publicului larg, în comunitatea științifică nu există nicio controversă despre
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
Edward Wadie Said (, ""; n. 1 noiembrie 1935 - d. 25 septembrie 2003) a fost un teoretician al literaturii, critic literar și intelectual palestinian american. a activat ca academician și profesor universitar de literatură comparată la Columbia University (New York), fiind totodată și un cunoscut activist politic. În calitate de critic și teoretician literar, acesta este considerat a fi unul dintre inițiatorii teoriei critice a post-colonialismului, examinând literatura din punct de vedere
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
limbi și publicate în toate colțurile lumii. Citate din textele sale sunt scrise pe zidul care îngrădește Palestina, pe care Edward Said nu a trăit să o vadă independentă. Opera sa este și va rămâne o referință importantă pentru mulți academicieni, studenți sau activiști politici din întreaga lume. În cartea "Out of Place: A memoir", Said afirmă cu referire la întreaga sa activitate : "“Deși nu îmi doresc să rănesc sentimentele nimănui, prima mea obligație nu a fost aceea de a fi
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
Havva Pınar Kür n. 15 aprilie 1943, Bursa - scriitoare, actriță, traducător, academician S-a născut în orașul Bursa, însă datorită funcțiilor ocupate de părinții săi, și-a petrecut copilăria în mai multe orașe din Anatolia, locuind pentru o perioadă chiar și în Londra. La scurt timp după nașterea sa familia s-a
Pinar Kür () [Corola-website/Science/330892_a_332221]
-
găsit locul de veci oameni de seamă ale căror nume sunt incluse în istoria bisericii și a orașului Oravița. Pe lângă cei amintiți, se numără și alții, chiar dacă nu au fost înmormântați la capelă, ci în cimitirul de alături, printre care: academicianul Simeon Mangiuca, pictorii Dimitrie Turcu și Nicolae Hașca, renumitul doctor, Fometescu, Sim. Sam. Moldovan, Alexandra, mătușa lui Andrei Șaguna. ""Privind mausoleul familiei Miletici,te întrebi ce motive, orgolii l-au determinat pe Mangiuca să-și aleagă alt loc de veci
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
a înscris la Institutul industrial din Gorkii. După anul doi de studii s-a transferat la facultatea de radiofizică a Universității din Gorkii, pe care l-a absolvit în anul 1949. În același an s-a înscris la doctorat la academicianul A.A. Andronov, care i-a propus ca temă de doctorat un subiect din teoria generală a sistemelor electromecanice. După 6 ani de cercetări Andrei a prezentat lucrarea de doctorat, pe care a susținut-o la Instututul Politehnic din Leningrad
Andrei Gaponov-Grehov () [Corola-website/Science/330128_a_331457]
-
matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este promovat lector (în 1964-1972) la discipline de calcul: mecanica corpului deformabil la solicitări statice sau dinamice (seismice). A luat doctoratul în 1970 cu o teză din domeniul corpului deformabil, sub conducerea academicianului Ștefan Bălan. S-a transferat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (1972-1975), ca șef al departamentului de programe și sisteme. Între 1975-1977 lucrează la București ca cercetător științific la Centrul de Mecanica Solidelor care devine apoi parte a Institutului
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
și s-au format specialiști în creșterea păstrăvului. Literatura sa salmonicolă reprezintă bibliografie în domeniu, pentru facultăți silvice. O serie de informații puse la dispoziție de către P. Decei despre răspândirea speciilor de pești de apă dulce au fost folosite de academicianul Petru Bănărescu în scrierea monografiei "Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964."
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
că peste 50% din morțile premature ale bărbaților ar fi putut fi evitate. Unii specialiști au suerat că ar trebui investiți mai mulți bani în a reduce disparitatea dintre speranța de viață a bărbaților și a femeilor Unii doctori și academicieni au argumentat dă circumczia masculină ar reprezenta o violare a dreptului bărbatului la integritatea fizică lucru care nu este însă pe deplin acceptat deși circumcizia feminină este criticată de majoritatea specialiștilor în protecția copiilor ca și de UNICEF. Activiștii pentru
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
îi sunt recunoscute în țară meritele științifice și profesionale. I-a fost conferit titlul de Profesor Onorific al Universității Politehnica din Timișoara, 1994, este desemnat Membru de onoare al Asociației de Sudură din România (ASR) și este distins cu Medalia Academician Corneliu Miklosi, cea mai mare distincție a ASR, 2003. În anul 2006 este ales membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR). A publicat peste 150 articole și lucrări în reviste de specialitate și în volumele unor
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
Tăriceanu și Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Orchestra Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a intonat Imnul de stat și Imnul Regal, după care au ținut discursuri primarul Sorin Oprescu, istoricul Filip Lucian Iorga, academicianul Dinu C. Giurescu și Teodor Frunzeti, rectorul Universității Naționale de Apărare "Carol I" din București.
Piațeta Regelui din București () [Corola-website/Science/328837_a_330166]
-
alte orașe și oamenii de știință; învățând hadith-urile pe care el le-a colectat. În fiecare oraș, pe care l-a vizitat, mii de oameni se adunau în moscheile principale pentru a-l asculta recitând tradițiile. Ca răspuns la îndoielile academicienilor din Vest, cu privire la autenticitatea cărții care îi poartă numele, oamenii de știință subliniază faptul că invitații hadith-urilor din acea vreme, cum ar fi Ahmad ibn Hanbal, Yahya ibn Ma'in și Ali ibn al-Madini, au acceptat veritabilitatea cărții sale și
Tahajjud () [Corola-website/Science/329366_a_330695]
-
distinse personalități ale vieții literare, culturale, științifice etc. din Republica Moldova și de peste hotare. Decisive în procesul de promovare și cristalizare a opțiunilor științifice privind redimensionarea moștenirii literare, încetățenirea denumirii corecte a limbii, stabilirea adevărului despre istoria basarabenilor sunt convorbirile cu academicienii Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Mihai Cimpoi, profesorii Aurelia și Valeriu Rusu, Eugen Holban (Franța), Nicolae Mătcaș, Ion Borșevici, Vasile Pavel, Ion Dediu, scriitorii Grigore Vieru, Ion Ciocanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Mihail Gh. Cibotaru ș.a., toate adunate în
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
și totodată s-a dorit o școală de inițiere și consacrare științifică pentru tinerii istorici, fapt asumat încă de la începutul apariției sale. Ritmicitatea apariției a fost stabilită la un an și respectată pe cât posibil cu putință, grație exigenței redactorilor șefi: academicienii profesori Ioan Lupaș, Alexandru Lapedatu, Constantin Daicoviciu, Ștefan Pascu. Conținutul este de multe ori publicat în limbi de circulație internațională sau însoțit întotdeauna de rezumate în limbi străine. Datorită volumului mare de studii și articole care au fost trimise în
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
Pitești, iar ultimii doi ani de liceu i-a terminat în București, la Liceul Teoretic „Zoia Kosmodemianskaia” (în prezent, Liceul Central). În 1965-1970 este studentă la Facultatea de Matematică a Universității din București, secția de Mașini de Calcul, înființată de academicianul Grigore C. Moisil, studiind aici sub îndrumarea lui informatica. Aici ea a excelat în domeniul informaticii și a obținut calificativul Magna Cum Laudae la absolvirea universității. Pe acele timpuri Informatica era un domeniu care abia înmugurea, iar calculatoarele erau foarte
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
4 iulie 1977, Novosibirsk) - a fost un renumit fizician sovietic, specializat în fizica nucleară și reactoare nucleare. A fost ales membru corespondent al filialei din Siberia a Academiei de științe a URSS în anul 1958 și a fost promovat ca Academician al Secției de Fizică nucleară a Academiei de științe din URSS în anul 1964. Este cunoscut pentru inventarea răcirii cu electroni, care constă în reducerea emisiei termice a fasciculelor de particule prin termalizare cu fascicolul de electroni în mișcare în
Gerș Budker () [Corola-website/Science/337022_a_338351]
-
anul 1961. A decedat în urma unui atac de cord la Academgorodoc (orășelul academic) în anul 1977 la vârsta de 59 de ani. Viața și faptele lui Budker au fost omagiate într-o colecție de eseuri, avându-i printre autori pe academicienii Piotr Kapița, Lev Landau și Andrei Saharov.
Gerș Budker () [Corola-website/Science/337022_a_338351]
-
și opinii literare" (1972) și "Recitind clasicii" (1975), în care face comentarii pertinente într-un stil sobru și precis asupra literaturii clasice și contemporane, precum și monografia "Camil Petrescu în oglinzi paralele" (1976). El a devenit un colaborator și confident al academicianului Alexandru Rosetti, care i-a îndrumat activitatea științifică. În calitate de editor a îngrijit sau prefațat diferite ediții ale operelor lui Ion Barbu, Al. Macedonski, Elena Farago, Al. Rosetti, George Călinescu, Eugen Barbu etc. A contribuit la apariția ediției critice I.L. Caragiale
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]