9,793 matches
-
să colaboreze cu populațiile de orice religie monoteistă ai căror lideri se supuneau autorității lor. Ei îi respectau în special pe creștini și pe evrei, "poporul cărții", adică pe cei care aveau o scriptură bazată pe revelația divină. Membrii credințelor acceptate erau organizați în comunități, cunoscute sub numele de millet-uri. Prin secolul al optsprezecelea, existau un millet gregorian al armenilor, unul catolic și unul evreiesc, dar ele erau mult mai mici decît cel ortodox. Exista și un millet musulman. Pentru ortodocși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
imperiului. În Transilvania, termenul de națiune se referea la "națiunea" politică a păturilor privilegiate, neavînd nici o conotație etnică. Țăranii unguri, sași și secui abia dacă o duceau ceva mai bine decît omologii lor români, cu excepția faptului că aparțineau unor religii acceptate oficial. Apartenența românilor la credința ortodoxă avea să constituie firește un handicap pentru poziția lor politică și socială. Spre deosebire de sîrbi, care aveau centrul lor cultural la Sremski Karlovci, românii nu primiseră un hrisov special sau privilegii garantate. A fost instituită
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost convocată între 1810 și 1834, era formată din reprezentanți ai tuturor păturilor sociale privilegiate ale populației și din membri numiți de autoritățile imperiale. Vechiul sistem al celor trei națiuni recunoscute, sașii, ungurii și secuii, și al celor patru religii acceptate, catolică, luterană, calvină și unitariană, a rămas în vigoare. În dietă, pentru trecerea unei legi trebuia obținut consimțămîntul tuturor celor trei națiuni. În ciuda faptului că alcătuiau majoritatea locuitorilor Transilvaniei, românii continuau să nu aibă nici o reprezentare oficială în guvern. Fiind
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prompt la întrebările cu caracter religios, indiferent de cine ar fi fost puse. S-ar putea crede că aceasta ar fi putut fi un izvor de neplăceri și dificultăți. Dimpotrivă, trebuie să spun că am reușit să devin nu numai acceptat, dar înconjurat de o simpatie compătimitoare. Tot timpul am fost scutit de ceea ce s-ar putea numi prigoană; am ajuns, într-un fel prieten cu toți. Evident, securitatea m-a avut tot timpul sub observație dar, pot spune, au fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
chiar moral-religios). Fiindcă veni vorba: chilotul tetra era un vajnic apărător al sus-numitei moralități, indiferent de unghiul de abordare (perspectiva privată, tradiționalist-religioasă, transmisă din străbunică în bunică, sau cea a discursului public, revoluționar, poststalinist și puritan). Aceasta explică denumirea - universal acceptată - de „moartea pasiunii“ și încercarea disperată a nenumărate amante și soții să facă rost de chiloți de la pachet, veniți din subsolurile Prisunic-ului parizian, triste imitații sintetice de mâna a șaptea ale fanteziilor mătăsoase de la etajele inaccesibile ale modei europene. Lucrurile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
asta mi se trage de la formația matematică : noi, ca să publicăm un articol, îl trimitem la o revistă, editorul îl trimite la unul sau doi referenți și la trei, dacă e cazul , apoi primim rapoartele în urma cărora articolul e respins sau acceptat (eventual, cu modificări cerute de referenți) ; tot procesul poate dura și câțiva ani. înțelegi așadar de ce nu îmi inspiră mare încredere blogurile. Sunt rare cazurile când pe bloguri găsesc și altceva decât grafomanie narcisistă și pseudocronici impresioniste. Eu simt nevoia
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
coordonare și control eficace al operațiunilor, standarde de calitate și performanțe clare, comunicare, consultare și feedback deschis și liber, lucru în echipă, coordonarea și cooperarea grupurilor de lucru, rezolvarea rapidă a conflictelor și nemulțumirilor, recunoașterea, recompensarea justă a realizărilor. Normele acceptate sunt atat regulile specifice de comportament scrise în toate regulamentele în vigoare cât și acelea nescrise în baza cărora, de pildă, elevii se ridică în picioare când intră profesorul în clasă sau îl salută pe acestă ori de câte ori îl întâlnesc pe
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
gară în ziua aceea - am pecetluit despărțirea noastră definitivă. Mi am supraestimat puterile în ziua aceea, dar îmi este angajată onoarea, e în joc utilitatea sacrificiului meu; nu dau înapoi, n-am să dau niciodată înapoi în fața unui gest sacru, acceptat și liber consimțit. Nu-mi mai fumez țigara în fotoliul galben, stau dreaptă și tare ca un stâlp pe scaunul de piele din sufragerie, care tronează ca un scaun electric, în locul fotoliului tatei - neocupat de la plecarea ta - și aștept dreaptă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
logic îl reprezintă indicarea și analizarea subiectului supus investigației. În cazul nostru este vorba despre Comunitatea evreilor din 4 Dorohoi între anii 1919 și 1945. În acest sens, devine utilă precizarea că am utilizat conceptul de comunitate, în înțelesul larg acceptat, acela de instituție comunitară evreiască, instituția cultului mozaic, care coordonează și gestionează activitatea instituțiilor de cult, învățământ și de asistență socială și spitalicească specifice evreilor. Pe de altă parte, în înțelegerea noastră, comunitatea, ca instituție evreiască este alcătuită din membri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai mult cu cât județul Dorohoi a fost integrat acestei provincii din septembrie 1941. Integrăm tema capitolului nostru în contextul „problemei evreiești”, așa cum s-a pus această problemă în cadrul politicii regimului Antonescu. În tratarea subiectului nostru pornim de la un fapt acceptat, acela că, regimul condus de Ion Antonescu a cunoscut o componentă antievreiască, că a dorit să soluționeze „problema evreiască”, pe de o parte, printr-o eficientă politică de românizare, pentru care a adoptat inițiative legislative, măsuri administrative, cu o puternică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și studenții evrei au fost excluși din toate școlile publice, particulare și confesionale. Școlile evreiești pierdeau dreptul de publicitate și de a acorda diplome recunoscute. La 17 octombrie 1940 a fost promulgat decretul lege, care a restrâns activitatea avocaților evrei, acceptați și înscriși în barourile de avocați (evrei de categoria a II-a), numai la probleme care i privesc pe coreligionarii lor. Autorul legii, Mihai Antonescu a justificat-o prin necesitatea de a adapta situația la noua concepție politică ce stă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
domeniul profesiunilor libere, pentru ca „în locul lor să fie refugiați români din teritoriile ocupate. Măsurile afectează avocații evrei. Decretul-lege nr.3487 din 17 octombrie 1940 privitor la reglementarea drepturilor avocaților evrei a fost promulgat decretul-lege care a restrâns activitatea avocaților evrei acceptați și înscriși în barourile de avocați, numai evrei de categoria B, numai la probleme care-i privesc pe evrei. Autorul legii, Mihai Antonescu, a justificat-o prin necesitatea de a adapta situația la noua concepție politică ce stă la baza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în stări similare. Îmi spune, cu voce egală, cum acum stă și așteaptă să vadă ceea ce se va întâmpla mai departe. De-a lungul discuțiilor, Udita apare cu idei, care de care mai interesante, chiar dacă destul de îndepărtate de „normalul” universal acceptat. Îmi arată o poză cu fiica lui când avea șapte ani și îmi povestește despre durerea de a nu o putea vedea mai des. Comentează, printre altele, apropos de nașterea fiicei lui, cum bebelușul, odată născut, trebuie menținut atașat de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
doar al poncifelor, dar și cel al teoriilor rafinate. Ce înseamnă însă a fi „contemporan” ? Termenul nu o cunoscut în spațiul românesc o dezbatere teoretică în măsură să pună în circulație sensuri noi. Să pornim însă de la accepțiile vehiculate și acceptate ale cuvântului așa cum apar ele în DEX. Primul sens numaidecât actualizabil este cel al raportării directe la prezent, al situării în pre- zent, mai mult chiar, al unei identificări cu prezentul. Contemporanul este un actual. O deformare în sensul unei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să ajungă la „revuluție” având ca punct de reper Teatrul. Nu este teatrul cel care dă măsura pasiunilor Ziței ? Spiritul săr- bătorii cu dramatizările populare înlocuiește la Caragiale violența propriu-zisă. Numai că sărbătoarea închide în ea o altfel de violență, acceptată, convivială, unde „furia poporului” se dizolvă în gesticulația unui entuziasm îm - părtășit. „Dar, când am văzut, am zis și eu : să te ferească Dumnezeu de furia poporului !... Ce să vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și lume, lume
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
au fost "întâlniți" plimbându-se noaptea prin munți. Fiind convins că la acea oră și în acel loc nu puteau avea o întâlnire de afaceri, am explicat "Părții chiliene" că cei doi fuseseră într-o excursie și se "rătăciseră", gogoașă acceptată, "diplomații" fiind conduși la "reședință" de o patrulă a politicoasei poliției locale. La despărțire, mi-au exprimat sincere mulțumiri și mi-au făcut un frumos cadou integrala simfoniilor lui Beethoven. Subțiri băieții! Am început să ne pregătim bagajele, nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
englez) În arab) și invers, pan) când s-a ajuns la o versiune final). Documentul final a fost prezentat În exterior drept lucrarea lui Zakaria Mohieddin, cel mai serios și mai rezonabil vicepreședinte al lui Nasser (În percepția Occidentului), și acceptat că valoros de analiștii serviciului de informații din Departamentul de Stat, CIA și, probabil, de agenții similare ale altor guverne”. Cine ar fi crezut c) un fost reprezentant de firm) american ar fi putut scrie: „Poliția ar trebui s) fie
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
găina cu fireturi și bicorn?" Greu de răspuns, dar practic, din cele mai vechi timpuri, "Iscoadele" și-au găsit acoperire sub mantia de brocart aurit a "Trimisului". De ce? Pentru că "Trimisul" și atunci, ca și în zilele noastre, era "persona grata", acceptat, curtat, păzit, venerat, avea acces până la cele mai înalte niveluri, era, cel puțin teoretic, prin statutul său sacrosanct, deasupra oricăror bănuieli și acuze (deși Napoleon, care știa el ce știa, l-a categorisit pe marele său ministru de externe, Talleyrand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
excelent diplomat, dar care, ca și alții care i-au succedat la conducerea diplomației, a cedat, practic fără luptă, teren în fața ofensivei "ochilor albaștri", atât în Centrala MAE, cât și la misiunile diplomatice, cu scuza că "e o practică general acceptată și la case mai mari", menționează: "În fiecare minister, directorul protocolului era ofițer de securitate. Nu era nimic ascuns, toți știam că directorii de protocol, dintr-un ordin al lui Ceaușescu, erau ofițeri de securitate. Și director al direcției cadre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au fost "întâlniți plimbându-se noaptea prin munți". Fiind convins că la acea oră și în acel loc nu puteau avea o întâlnire de afaceri, am explicat "Părții chiliene" că cei doi fuseseră într-o excursie și se "rătăciseră", gogoașă acceptată, "diplomații" fiind conduși la "reședință" de o patrulă a politicoasei poliții locale.) La despărțire, mi-au exprimat sincere mulțumiri și mi-au făcut un frumos cadou integrala simfoniilor lui Beethoven. Subțiri, băieții! Despre unele probleme ivite ulterior în raporturile Ambasadei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În vară, [261] la judecarea proceselor, am fost propus martor, dar asupra acestor împrejurări mă voi opri mai departe; aici doresc să stăruiesc puțin asupra „rebeliunii”, pentru precizarea câtorva dintre împrejurările permanent deformate cu rea credință de clica antonesciană și acceptate tale-quale cu entuziasm de toți dușmanii Legiunii. Așa precum am arătat mai sus, n-a fost nicio „rebeliune”, ci o simplă încercare de rezistență pe pozițiile câștigate în Septembrie 1940, ca răspuns la lovitura de stat a generalului Antonescu, începută
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tras de limbă sau din rețea). Scrisoarea nu este o „pâră”, în înțelesul imoral al termenului. Spionii consacrați apărării (cei moral legitimi) sunt puțini și lucrează în secret. Forma moral patologică a „informării” este delațiunea (popular: turnătoria). Turnătoria este general acceptată ca un act imoral. Există delațiune publică, fățișă (vezi cele din ședințele în care se „înfiera cu mânie proletară” dușmanul de clasă) și delațiune secretă, cea pe care o numim turnătorie în ascuns (la securitate, în cazul nostru), așa cum există
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
etc. Eu știu că nu pot să merg actualul cazino, să intru în clubul posesorilor de automobile, în cel al diplomaților. Dar nici o astfel de interdicție nu vizează fapte care depind de rasa, sexul și etnia mea. Există interdicții religioase acceptate. Știu că nici eu, nici găinile sau pisicile nu avem acces la Muntele Athos, știu că nu am acces la altar în Biserica mea. Aceste interdicții sunt dureroase și adesea insultătoare. Mă simt tratată ca o creștină de rangul al
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
femei, la Avantaje, unde folosesc un limbaj pentru toată lumea. Cred că am succes, pentru că văd ce mesaje vin la redacție, care mă încurajează să perseverez. O.Ș.: Foarte bune exemple. Probabil că așa trebuie procedat astfel încât feminismul să fie înțeles, acceptat și promovat. M.M.: Eu cred că am ieșit din carapacea academică. Încerc să merg mult mai aproape de grijile femeilor. Ținta principală o reprezintă „femeile de serviciu”, în sens generic, iar de acolo pot merge spre toate celelalte. Să-ți spun
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-o împotriva decretării a priori a valorii cuiva în virtutea apartenenței la o categorie generațională, neaoșă, occidentală etc. Cred că sunteți deacord cu mine că cele mai relevante criterii ale valorii sunt rezultatele cuantificate corect, adecvat și transparent, după criterii general acceptate, dincolo de „tribul” nostru românesc și chiar de Europa continentală. Vezi o abordare de detaliu pe aceste teme făcută tot în paginile revistei 22 de către Cătălin Avramescu. Cazul majoritar în experiența mea. Noi avem un caz excelent, dar numai unul: Cătălin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]