173,125 matches
-
1 lit. a din Legea nr. 108/1999, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 296/2005 a statuat că acestea sunt constituționale. Astfel, judecătorul constituțional a reținut că, ,,În esență, autorul acesteia apreciază ca dreptul inspectorilor de muncă de a avea acces liber În sediul persoanei juridice și În orice alt loc de muncă organizat de aceasta "fără nici o Încuviințare și fără nici o avizare" este disproporționat În raport cu "atribuțiile și puterea" organelor de poliție, "care pentru a intra Într-un sediu sau domiciliu
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
perioada derulării misiunii de inspecție, constată delicte ori abateri grave În respectarea legii, care atrag răspunderea juridică, și să ia măsuri imediate conform competențelor proprii. 6.2. Drepturile inspectorilor sociali În exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege sunt: a) să aibă acces liber, permanent și fără Înștiințare prealabilă, la orice oră din zi și din noapte, În sediul autorităților administrației publice centrale și locale ori al persoanei fizice sau juridice, publice ori private, cu atribuții În domeniu, și/sau În orice alt
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
loc În care aceștia Își desfășoară activitatea, pentru exercitarea misiunii de inspecție; b) să solicite autorităților administrației publice centrale și locale ori persoanei fizice sau juridice, publice ori private, toate documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului; c) să aibă acces la bazele de date informatice ale organismelor controlate, În condițiile legii; d) să ceară informații de la orice persoană și despre orice problemă care constituie obiectul controlului și să solicite orice documentație pe care o consideră necesară pentru realizarea rapoartelor de
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
ca mediator, (art.7). Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, posesori ai unui document de calificare În profesia de mediator, obținut În unul dintre aceste state, dobândesc, În contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie În România, după recunoașterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, (art. 8 alin.3). Potrivit art. 12
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
General al Poliției se constituie Consiliul superior de disciplină. După prezentarea tuturor căilor procedurale privind activitatea acestor consilii și colegii și pronunțarea unor soluții, persoana sancționată poate ataca aceste soluții la instanțele judecătorești, conform art. 21 din Constituție, care consacră accesul neîngrădit la judecată oricărui cetățean. Acest aspect este expres reglementat prin unele acte normative. Astfel, potrivit art. 61 alin. 3 din Legea 360/2002, „Polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și spațiu verde; - numeroase unități pentru servire și cazare sunt realizate pe seama spațiului destinat curei heliomarine; - salubrizarea este adeseori deficitară. Amenajarea spațiului litoral va trebui să urmărească în viitor câteva cerințe:finalizarea autostrăzii București - Constanța și modernizarea celorlalte drumuri de acces spre mare; - „eliberarea” plajelor de construcțiile mari, inadecvate, de tipul vilelor și restaurantelor;realizarea de excursii pentru vizitarea unor obiective culturale (Mausoleul Tropaeum Traiani), economice (Podgoria Murfatlar, ecluzele de pe Canalul Dunăre Marea Neagră) și a Deltei Dunării;punerea în valoare a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în acest sens sunt pădurile-parc și pădurile de agrement: a) pădurile - parc se întâlnesc în zonele de recreere și de petrecere a timpului liber din zona periurbană, rezultate în urma amenajării unor suprafețe forestiere, prin realizarea de alei și drumuri de acces, prin introducerea de specii ornamentale și crearea unor servicii (iluminat, parcări, restaurante), a unor mijloace de agrement (grădini de vară, parcuri de joacă pentru copii, terenuri de sport) ș.a.. Sunt bine cunoscute Pădurile Snagov și Băneasa (București), Grădina din Parcul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei mânăstiri aflate pe teritoriul județului vostru, referindu-vă la următoarele aspecte: așezare, număr de persoane, legenda construirii, atestarea documentară, istoria lăcașului, hramul așezământului, episcopia de care aparține, posibilități de acces ș.a.. 72 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 4.1. Infrastructura turistică de transport Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de importanță turistică. În funcție de gradul de modernizare și de densitatea căilor de comunicație, au evoluat și amenajările turistice. De
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se face de către vânzător, plata se face anticipat, iar unitatea este dotată cu mese de tip „expres”; pizzerie, unde se desfac sortimente de pizza, salată de crudități, patiserie, sucuri, bere și vin la pahar; snack-bar, prevăzut cu tejghea-bar care permite accesul unui număr mare de consumatori, iar mâncărurile sunt pregătite total sau parțial în fața lor (cartofi prăjiți, sandvișuri, hamburgheri, frigărui ș.a.). 4. Cofetăria este o unitate de alimentație publică, specializată în desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, înghețată și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conserve desfășurarea naturală a vieții în zonele protejate. Pentru viitor, acest turism va trebui organizat conform cerințelor internaționale din domeniul mediului, cel puțin în cele trei rezervații ale biosferei: Delta Dunării, Munții Retezat și Munții Rodnei. Organizarea presupune drumuri de acces către anumite zone, un număr limitat de turiști și o monitorizare permanentă a ecosistemelor de către un personal autorizat. Ecoturistul trebuie să respecte câteva reguli elementare de comportament: - interdicția accesului în zone nepermise publicului; - păstrarea unei distanțe considerabile față de animale, pentru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Delta Dunării, Munții Retezat și Munții Rodnei. Organizarea presupune drumuri de acces către anumite zone, un număr limitat de turiști și o monitorizare permanentă a ecosistemelor de către un personal autorizat. Ecoturistul trebuie să respecte câteva reguli elementare de comportament: - interdicția accesului în zone nepermise publicului; - păstrarea unei distanțe considerabile față de animale, pentru a nu le deranja; - nonintervenția în habitatul natural;neimplicarea în hrănirea animalelor; - evitarea achiziționării de plante sau de animale aflate pe cale de dispariție; - depozitarea reziduurilor în zone strict amenajate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate acestea având ca urmare producerea de ravene, alunecări de teren, surpări și avalanșe ș.a.. Acțiunea turismului asupra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un important obiectiv turistic natural. 5. Realizați un portofoliu cu prezentarea unei stațiuni, având în vedere următoarea structură:tipul stațiunii (de vară, de iarnă, permanentă, climaterică, balneoclimaterică); - localizarea geografică (unitatea de relief în care se găsește, județul, altitudinea, căile de acces, distanța față de orașele mari); - istoricul stațiunii;factorii naturali (tipul de bioclimat, izvoare minerale, lacuri, ape curgătoare); - posibilități de tratament; - indicații terapeutice;capacități de cazare (hoteluri, vile, pensiuni);atracții turistice în stațiune și în împrejurimi. 6. Prezentați un traseu turistic, realizabil
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
geografică, scurt istoric, nivel de dezvoltare social-economică;obiectivele turistice naturale; - obiectivele turistice antropice; - programele și itinerarii turistice care pot fi practicate în cadrul județului;ofertele de servicii ale unităților de primire turistică; - posibilitățile de agrement (sportive, cultural-artistice, discoteci ș.a.); - căile de acces spre diferite obiective turistice (străzi, localități ș.a.); - informații despre diferiți prestatori de servicii (agenții de turism, magazine, agenții de voiaj, SNCFR etc.).
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
valoarea investiției se includ: investițiile directe, investițiile colaterale și investițiile conexe. Investiția directă reprezintă valoarea obiec¬tivului și a dotărilor în scopul în care se construiește obiectivul. Investițiile colaterale reprezintă valoarea lucrărilor legate de funcția de investiție directă (căi de acces, aducțiuni de apă, energie electrică etc.). Investițiile conexe apar ca rezultat programat în amonte sau în aval de investiția directă. Investiția totală = Investiția directă + Investiția colaterală + Investiția conexă + Mijloacele circulante + Cheltuielile suplimentare pentru investiții. 2. Durata de execuție a obiectivului
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
fi interesați în creșterea eficienței economice a îmbunătățirii calității bunurilor și serviciilor fie pentru a face față concurenței datorate prezenței investitorului străin în sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin, sau pot dobândi acces la canalele de distribuție a investitorului străin situație în care vor crește producția și calitatea bunurilor realizate. 3. Sprijină restructurarea și privatizarea, care prezintă o importanță deosebită în statele central și est europene, în special în cazul firmelor care necesită
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
a reorganiza și eficientiza activitatea. Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai cu resurse financiare necesare privatizării, ci și cu tehnologie și implicarea directă în conducere urmărind eficientizarea rapidă a activității obiectivului privatizat. 4. Susțin creșterea investițiilor de capital datorită accesului investitorilor străini la sursele externe de capital. În cazul în care piețele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanțarea unor proiecte importante, investițiile străine pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Astfel
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
decontările se făceau în lei, introducându-se convertibilitatea internă parțială. Decontarea tranzacțiilor internaționale se făcea la un curs de 35 lei /USD, iar din aprilie 1991 de 60 lei / USD. De la începutul anului 1991 agenților economici li s-a permis accesul pe piața interbancară, unde puteau să- și valorifice resursele valutare la cursuri mai favorabile. Opțiunea pentru acest sistem a fost justificată la vremea respectivă prin necesitatea de protecție în fața impactului pe care l-ar fi avut decontarea importurilor la un
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ape minerale etc.; - tradiție îndelungată în anumite sectoare prelucrarea lemnului, industria alimentară, industria textilă, construcții, construcții de mașini etc.; - poziția geografică bună ca graniță de est a Uniunii Europene. de integrarea europeană, asupra întreprinderilor mici și mijlocii, cum ar fi: - acces mai bun la piețe; - angajează multă forță de muncă; - sunt flexibile; - ajută la intensificarea concurenței; - legislație și regulamente îmbunătățite; - furnizori potențiali mai ieftini și mai buni; - cooperarea mai bună spre inovare; - acces mai bun la noile tehnologii; - proceduri de achiziție
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
asupra întreprinderilor mici și mijlocii, cum ar fi: - acces mai bun la piețe; - angajează multă forță de muncă; - sunt flexibile; - ajută la intensificarea concurenței; - legislație și regulamente îmbunătățite; - furnizori potențiali mai ieftini și mai buni; - cooperarea mai bună spre inovare; - acces mai bun la noile tehnologii; - proceduri de achiziție mai corecte; - accesul la fonduri structurale. Puncte slabe 1. Infrastructura. România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Din rețeaua de aproape 80.000
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
la piețe; - angajează multă forță de muncă; - sunt flexibile; - ajută la intensificarea concurenței; - legislație și regulamente îmbunătățite; - furnizori potențiali mai ieftini și mai buni; - cooperarea mai bună spre inovare; - acces mai bun la noile tehnologii; - proceduri de achiziție mai corecte; - accesul la fonduri structurale. Puncte slabe 1. Infrastructura. România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Din rețeaua de aproape 80.000 km de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naționale. Lungimea căilor ferate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
mediului de afaceri, România este deja o țintă atractivă pentru investițiile străine. La aceasta obținut de va contribui în continuare și statutul de economie de piață funcțională România. Atragerea unui volum mare de investiții străine va asigura rapid și direct accesul la un management eficient, tehnologii moderne, precum și la noi segmente de piață. 2.6 Garanții legale pentru investitorii străini Pentru a crea o motivație suficient de mare, economia țării noastre trebuie să ofere investitorilor străini garanții și facilități efective și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
va comunica și numărul de înmatriculare în registrul comerțului. Capitolul IV SPRIJINUL FINANCIAR ȘI INSTITUȚIONAL PRIMIT DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE 4.1 Modalități de sprijin Asistența financiară oferită României de către Uniunea Europeană se împarte în trei categorii: 1. Fonduri la care au acces diverse entități, fie ele întreprinderi mici și mijlocii, organizații neguvernamentale, instituții publice sau private, în cadrul unor programe; 2. Investiții publice, categorie care include, în cea mai mare parte, proiecte mari de infrastructură pentru transport și mediul înconjurător; 3. Sprijinul instituțional
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investițiilor străine directe asupra balanței de plăți Efectele investițiilor străine directe asupra balanței de plăți sunt numeroase și uneori contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt: timpul investiției, eficiența economică, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile tranzacțiilor clasice și investițiile țării gazdă. Analiza impactului investițiilor străine directe asupra balanței de plăți trebuie să aibă în vedere atât fluxurile comerciale (balanța comercială), cât și posibilele ieșiri semnificative de capital sau deturnarea unor fluxuri potențiale
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]