9,186 matches
-
substituibilitatea apropiată” care se traduce în obținerea unui set de beneficii apropiat de cel al originalului, dar utilizând tehnologii diferite; - „substituibilitatea îndepărtată” care se traduce în obținerea unui set restrâns de beneficii dintre cele ale originalului. Clasificarea orientativă dată de actualitatea românească a economiei ascunde, în realitate, forme intermediare sau combinații complexe ce folosesc contextul legal național și internațional, cât și numeroasele tipuri de aranjări de producție, care funcționează avantajate de viteza cu care se face transferul de know-how tehnologic. Finalmente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de studii de caz „despre cum s-a făcut”, statistici și exemple disparate, începând cu managementul industrial al războiului din Vietnam și terminând cu cazul Enron (folosesc doar două repere foarte cunoscute!). Câteva fenomene par a avea și „duplicate” în actualitatea românească de după 1989. Pentru studentul român al anului 2007, pericolul de a fi „înecat” în cifre este redus, ceea ce pare a fi un aspect pozitiv legat de studiile de caz. Acest fapt îl obligă, cum m-a obligat și pe
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
adâncește teza arhaității, prin care scriitorul depășește „schisma” kantiană („numen” vs. „fenomen”, „conștiință în genere” vs. „conștiință individuală”) și fundamentează filosofia practică din publicistică. Într-o secțiune a ei, lucrarea Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997) continuă demonstrarea modernității și actualității scriitorului (operația se bazează pe „reconstruirea” eminesciană a conceptului de adevăr, disocierea între adevărul ființei și adevărul istoric). Pe altă latură, lucrarea (distinsă cu Premiul Național „M. Eminescu”, Suceava, 1999) reia teoria „campaniei”, „complotului”, „conspirației” care ar fi fost pusă
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
au fost montate și difuzate radiofonic, în perioada 1991-1996, mai multe texte dramatice (Dezvelirea, Iason și Medeea, Trista aventură a mătușii Mary, Cronică electorală). Face parte dintre coautorii scenariului serialului de teatru radiofonic Piața rotundă, difuzat de postul Radio România Actualități și premiat la un festival de specialitate, la New York, în 1997. A colaborat cu proză și articole la „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”, „Contrapunct”, „România literară”, „Luceafărul”, „Zig-zag”, „Tineretul liber”, „Masculin”, precum și la Radio România și BBC. C.
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
documentar cu subiecte diverse (isteria sexuală, nostalgia punk, vandalismul păcii, arta, închisori și prizonieri, exil, comunicare ș.a.m.d.), în care nevoia de a spune adevărul îmbracă formă ironiei crude. Nici în românele sale C. nu evita subiecte de extremă actualitate, desi îmbrăcate în copertele unui român istoric sau de groază (The Blood Countess, 1995) sau a unei simple parodii a sfârșitului secolului trecut (Messi@h, 1999), în care obsesiile, ciudățeniile sau fantasmele prezentate își caută în continuare explicitarea. SCRIERI: Licence
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
Dur, Vasile Avram. În programul său, C. își propune „să ofere o cât mai largă și diversă informație pe planurile și în domeniile atâta vreme închise curiozității”, să reafirme „valențele continentale și mai mult decât doar continentale ale Sibiului în actualitatea universală” (Mircea Ivănescu, Continent, 1/1990). Rubrici: „Reporter pe mapamond”, „Gând românesc - Idee europeană”, „Jurnal - Continent”. În primii ani, revista publică numeroase studii despre istoria Transilvaniei, articole de sociologie, politologie, economie, traduceri din reviste străine, reportaje. Colaborează cu versuri Ion
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
publice studii despre Constantin Noica și școala de la Păltiniș, despre Emil Cioran ș.a. Numerele 2-4 din 1991 cuprind un Centenar Aron Cotruș și o convorbire realizată de Vasile Avram cu sora poetului, Silvia Boiu-Cotruș. În C. mai apar comentarii din actualitatea mondenă, numeroase pagini de literatură comercială, articole despre muzică și cinematografie, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Rodica Braga, Titu Popescu, Mircea Tomuș. M.W.
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
Cu cărțile, 55-62; Râpeanu, Memoria, 71-72; Ionel Jianu, Petru Comarnescu, JL, 1990, 48-49; George, Sfârșitul, IV, 221-229; Alex. Ștefănescu, Pagini cu efect tonic, RL, 1994, 18; Arșavir Acterian, Nobila candoare. Petru Comarnescu, APF, 1995, 3-4; Faifer, Faldurile, 29-33; Ioan Mihuț, Actualitatea unei reeditări (sau) „Homo americanus”, CRC, 2000, 7; Dicț. esențial, 194-195; Popa, Ist. lit., I, 318-319; Simion, Ficțiunea, III, 293-299. D.G.
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul”, „Jurnalul”, „Meridian”, „Gând și slovă oltenească”, „Tribuna Olteniei”, „Oltenia muncitoare”, unde a fost redactor, și la multe altele. A înființat, la Craiova, publicațiile „Garda” (1928-1931), „Strigătul oltean” (1929), „Condeiul” (1938-1942) și a contribuit
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
dragoste (1994) și Bisidentul (1998). Cu pretexte și trimiteri livrești, așezate rafinat sub ingenioase și erudite măști, personaje și situații balansează între tiparul general uman, încifrat și cu semnificații multiple, și cea mai concretă și prozaică (cu tot dramatismul ei) actualitate. A tradus din Novalis (Cântece religioase, 1996), Ludwig Tieck și Heinrich von Kleist (Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete, 1997). În colaborare cu soția sa, Viorica S. Constantinescu, a tradus Amnezia, comedie de Henning Kraus (1998). Este și autorul eseului
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
G. Morțun, se face simțit programul de corelare cu ideologia promovată. Adesea literatura ajunge un instrument, o ilustrare nedisimulată a opțiunii ideologice. Scriind din mers, adoptând opinia conform căreia tendința socială trebuie să fie preeminentă, redactorii, colaboratorii pleacă, cvasipublicistic, de la actualitate. Se miza pe posibilitățile naturalismului, orientare înțeleasă inexact, considerată o garanție de sinceritate, de autenticitate. Așa-numita „felie de viață”, „documentele omenești”, prin care pot intra în atenție zone umane ignorate, disprețuite până atunci de literați, reprezintă o țintă și
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
1924 și ianuarie 1932. Redactor: Ion Vinea. C. reprezintă prima și cea mai semnificativă publicație a avangardei românești, cu un program estetic bine conturat. În primii ani, revista, eclectică, manifestă predilecție pentru articolele de orientare democratică și adesea polemică despre actualitatea politică internă și externă, pentru cronici economice, anchete sociale. Printre primii colaboratori se numără Tudor Arghezi, F. Aderca, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Călugăru. Intențiile inovatoare, moderniste ale mentorilor publicației, Ion Vinea și Marcel Iancu, ambii aflați printre inițiatorii mișcării
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Se publică frecvent articole de atitudine politică, semnate de înalți demnitari, mai ales din domeniul culturii, de personalități literare ca G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Emil Isac, Ion Călugăru, Zaharia Stancu. Se organizează anchete pe teme de actualitate, la care răspund oameni de știință, pictori, graficieni, actori și regizori, compozitori, muzicologi, scriitori, critici literari. Principiul orientativ este promovarea concepției comuniste, a gândirii materialist-dialectice și istorice, a spiritului de partid. Pe tărâm literar, publicația militează pentru o literatură direct
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
număr, timp de șapte ani, texte ce aveau să compună, în 1974, volumul Paznic de far. Altfel, periodicul își menține profilul inițial și orientarea determinată de ideologia și politica PCR. În prima pagină continuă să apară editoriale pe probleme de actualitate, articole de semnificație politico-ideologică privind aspecte și evenimente din diverse domenii de activitate intelectuală, semnate de C. I. Parhon, Traian Săvulescu, Mihai Ralea, Ilie Murgulescu, Constantin Daicoviciu, Emil Condurachi, Iorgu Iordan, Al. Graur, de Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Gh. Vrânceanu
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
muzicală, plastică, film, TV, grafică, coregrafică. Gabriela Melinescu ține un jurnal suedez. Marian Radu Mocanu scoate la lumină documente din arhivele Securității. În actuala formulă, C. e un periodic ce a dobândit știința de a capta în paginile sale pulsația actualității din sfera literaturii și artelor. D.Mc.
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug, Nichita Danilov, Ovidiu Pecican, Vitalie Ciobanu ș.a. În afară de literatura propriu-zisă și de comentarea cărților sau a actualității social-politice din Republica Moldova, revista propune consistente interviuri cu Ana Blandiana, Victor Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie anchetele, dosarele, chestionarele, atelierele
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie anchetele, dosarele, chestionarele, atelierele „Contrafortului”. Temele propuse pentru discuție, nu numai literare, sunt de mare actualitate: Cultura rusă în Basarabia: un atu sau un handicap?, Scriitorul român în tranziție, Unirea: un viitor posibil, Limba română atacată în Basarabia. Opinii ale scriitorilor, Cultură și civilizație în România la sfârșitul secolului XX, Transnistria și federalizarea Republicii Moldova, Patriotism și
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Tristis, Le Petit Roumain, Parize) la „La Revue blanche”, „Le Courier européen” și la periodice din țară („Evenimentul”, „Adevărul”, „Conservatorul”, „Voința națională”, „Literatură și artă română” ș.a.) cu schițe, poeme în proză, note de călătorie, comentarii diverse pe teme de actualitate (Scrisori din Paris), cronici dramatice și de artă etc. Trăiește în plină efervescență a vieții artistice pariziene, cunoscând, astfel, îndeaproape noile curente și tendințe moderniste. Tot în timpul șederii aici, scrie studiul La Roumanie littéraire d’aujord’hui (1903), ce vădește
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
nuanțate. De asemenea, începe publicarea unui dicționar biografic, Figuri contimporane din România (I-III, 1909-1914), ce se anunța deosebit de interesant ca optică și modern din punct de vedere grafic. C. se arată un comentator lucid și plin de vervă al actualității franceze și în același timp un avizat critic de artă deschis noului îndeosebi în Scrisori din Paris. L-au prețuit, printre alții, pentru spiritul său rafinat, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Gh. Petrașcu, N.D. Cocea, J.Al. Steriade, T. Arghezi. SCRIERI
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
reprezentativi scriitori români clasici și contemporani, precum Eminescu, I.L. Caragiale, G. Ibrăileanu, G. Călinescu, Lucian Blaga, Marin Preda, Octavian Paler și alții. Nu este un profesionist sistematic al cronicii literare săptămânale, însă intervențiile sale sporadice, adunate în volumul Dialog în actualitate (1985), se constituie într-un judicios jurnal de lectură, cu observații pertinente, adesea cu puncte de vedere personale, cu intuirea exactă a sensurilor cărților comentate. Disponibilitatea îl orientează mai ales spre lucrările de memorialistică, critică și istorie literară, autorul manifestând
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
lucrările de memorialistică, critică și istorie literară, autorul manifestând un adevărat cult pentru G. Călinescu, ale cărui aserțiuni estetice îi susțin aproape toate comentariile. SCRIERI: Dialoguri literare, I, Iași, 1976, II, București, 1980; Tinerețea lui Gutenberg, București, 1982; Dialog în actualitate, Iași, 1985; Mărturii în timp, București, 1997; Paradisul perisabil, Iași, 2002; Paralele inegale, Iași, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Dialoguri literare, „Scânteia tineretului”, 1977, 29 ianuarie; Florin Faifer, Scriitori în dialog, CRC, 1977, 48; Ion Drăgănoiu, Pasiunea dialogului, RMB, 1977
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
timp, București, 1997; Paradisul perisabil, Iași, 2002; Paralele inegale, Iași, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Dialoguri literare, „Scânteia tineretului”, 1977, 29 ianuarie; Florin Faifer, Scriitori în dialog, CRC, 1977, 48; Ion Drăgănoiu, Pasiunea dialogului, RMB, 1977, 1 decembrie; Nicolae Manolescu, Actualitatea literară, RL, 1980, 43; Liviu Leonte, Literatură și publicistică, „Flacăra Iașului”, 1986, 12 august; Daniel Cristea-Enache, Respectul valorilor, ALA, 1998, 417; Oltița Cântec, Paradisul perisabil al lui Constantin Coroiu, „Evenimentul”, 2003, 3545; Teodor Vârgolici, Recuperarea paradisului perisabil, ALA, 2003, 660
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
Paler, Matei Vișniec ș.a., dar mai ales, apar versuri ale unor poeți ieșeni sau din Basarabia. Traducerile din poezia universală sunt minime. În mare vogă, ca, de altfel, în toată presa literară a momentului, se află dialogurile pe teme de actualitate (intelectualii, comunismul, vremurile noi, libertatea presei, literatura de sertar) purtate de Emil Brumaru (inițial), Liviu Antonesei și Dorin Popa (ulterior) cu scriitori, oameni politici, români din străinătate precum Luca Pițu, Al. Zub, Ion Rațiu, Mihai Ursachi, Ion Cristoiu, Ioan Buduca
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
André Glucksman, Milan Kundera, Al. Zinoviev ș.a. Încep să se contureze și câteva rubrici, unele mai rezistente în timp, altele efemere: „Ieri și azi” (unde se publică texte apărute în presa românească de altădată, care nu și-au pierdut însă actualitatea: Mihai Ralea, N. Iorga, Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Al. A. Philippide), „Observator” (unde se publică puncte de vedere legate de chestiuni la ordinea zilei: „rinocerizare”, democrație, totalitarism, comunism, libertatea presei, evenimentele socio-politice interne etc., aceleași teme pe care
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
specializate pentru cartea de filosofie, de istorie (Al. Zub și Gh. Florescu), de etnologie, de religie, de istorie literară, film, teatru, revista presei, poșta redacției, eseuri, interviuri, traduceri, cronica debuturilor. Considerând că direcția dată de Titu Maiorescu este de „evidentă actualitate”, colectivul de redacție își propune să păstreze atât litera cât și spiritul acesteia. Sectorul critic este, de aceea, cel mai consistent. Cum se spune într-un articol de bilanț intermediar, „Echipa critică, de la Dan Mănucă la Gheorghe Grigurcu, Dan Cristea
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]