93,376 matches
-
grămadă", cum se considera tratat editorialistul, deși, dacă înțelegem bine, el a fost tratat foarte precis individualizat. Firesc ar fi fost că autorul editorialului să spună cine sînt "ciborgii arvuniți" care își permit să-l atace, pentru a oferi cititorilor Adevărului lista completă a celor care îl insultă. Cristian Tudor Popescu declară război adversarilor săi. Foarte limpede! Dar, din păcate, si mai limpede e felul în care Cristian Tudor Popescu înțelege să poarte un război. El nu se adresează adversarilor, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
Cristian Tudor Popescu declară război adversarilor săi. Foarte limpede! Dar, din păcate, si mai limpede e felul în care Cristian Tudor Popescu înțelege să poarte un război. El nu se adresează adversarilor, ci "sutelor de mii de cititori onești ai Adevărului". Cu alte cuvinte, editorialistul își mobilizează sutele de mii de cititori pentru a face față în războiul său personal împotriva unor persoane cu care polemizează. Pe vremea cînd Cristian Tudor Popescu se războia cu fostul ministru de Interne, Gavril Dejeu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
despre textele sale de atunci. Ion Vartic găsește "extraordinar de ciudat" faptul acesta, cu atat mai ciudat cu cat povestea vieții lui Totò constituie, "împreună cu Craii de Curtea-Veche și Lunatecii, un remarcabil triptic al decadentismului românesc". Amnezia scriitorului este, într-adevăr, surprinzătoare. Indiferent însă de explicație, ea constituie și dovada unei forțe creatoare cu totul ieșite din comun. Trebuie să fii Petru Dumitriu ca să iți permiți să pierzi - așa cum ai pierde mănușile sau umbrela - o operă literară din care alți autori
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
stat ce-am stat, cutremurat de vibrațiile glasurilor catastrofale și de insistențele insuportabile ale clarinetului plîngăcios, apoi am ieșit afară, nu închinîndu-mă, dar cuprins, ciudat, de un fel de evlavie. Nu mă veți crede. Veți crede că fabulez. Însă spun adevărul. În acel moment, rătăcind pe străzile Oradiei, mă gîndeam la "furia hunilor" care devastaseră și îngroziseră Europa, si la felul cum veniseră ei în contact cu noi fără nici o violență directă. Mă gîndeam cum îi vedea pe unguri, în istoria
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
final excesiv de "în serie" și "deschis"), filmul are o construcție impecabila, fără nici un moment de plictiseală, în alternanta de anchetă polițista și de flash-back-uri. Maestrul Suchianu ar fi fost singurul care ar fi știut să povestească "unitățile de frumusețe și adevăr" ale filmului, de pildă întrebarea ziaristului îndrăgostit prea tîrziu și întors la locul "crimei", daca sinucigașa i-a strigat numele, atunci...; sau revelația că îngerul blond, cu ochi albaștri, care cîntă la pian, din povestea mamei, e, de fapt, un
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
capitole riguros alcătuite) și că dacă aici este o "poveste" la ea se ajunge pornind din multe "puncte" ale memoriei, "puncte" ce se cheamă unele pe altele deschizând nenumărate paranteze à la maniere du Proust. "Singura mare iubire reciprocă într-adevăr statornica este cea care există, de obicei, între mama și copil a de orice vîrstă ar fi copilul". Frază această de la începutul cărții exprimă, evident, o banalitate, o idee comună și nici măcar nu e îmbrăcată într-o stilistica mai rafinată
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
Ștefan Niculescu, este opera marcată de un academism ce se apleacă asupra izvoarelor bizantine ale muzicii noastre; distingem ecouri ce amintesc de structurile neoclasice ale lui Paul Constantinescu. Horia Andreescu, în compania "Virtuozi"-ilor săi, i-a găsit dimensiunea de adevăr, de măreție. La pupitrul Filarmonicii bucureștene, Cristian Mandeal în "Cantico I", al slovenului Lojze Lebic, dezvăluie vehemență coerentă, deloc provocatoare stilistic, dar autentică, a unei puternice angajări. "Spațiu și ritm", de Tiberiu Olah, este o lucrare devenită clasică a literaturii
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
Eugen Wendel, Mihai Mitrea Celarianu...și alții. Conștient sau inconștient încercăm - oare? - să facem abstracție de operă lor fiindcă au preferat să nu consume la micul dejun celebrul salam cu soia? E trist dacă o asemenea judecată a fost, în adevăr, operativă. Speranțe și bucurii, căderi în deziluzii, așteptări confirmate, iată numai o parte din ceea ce s-a putut audia în câteva dintre concertele celei de a 76-a ediții a Festivalului Internațional "World Music Days". Este puțin? Este mult? Aceasta
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
dăduse unele informații atât în Descriptio Moldaviae și în Vită Constantini Cantemyrii, cât și în alte scrieri, inclusiv în cea care a ajuns curând în Occident și a fost tipărită în trei limbi de circulație internațională: Istoria Imperiului Otoman. Într-adevăr, sosit la Londra, în 1732, ca ambasador al Rusiei, Antioh Cantemir (10 septembrie 1708 - 31 martie 1744), fiul domnului moldovean și al Casandrei Cantacuzino (ea însăși fiica a lui Șerban Cantacuzino, fost domn al Țării Românești), a socotit necesar să
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
vin de obicei înaintea răspunsurilor, rîsul poate fi un scop în sine, nebunii și bețivii merită ascultați cu luare-aminte, cel puțin din cînd în cînd, timpul este stăpînul nostru, viața de apoi s-ar putea să fie în noi înșine, adevărul, dacă există, nu prea contează, iar poveștile, la modul general, deci și aceasta de față, a autorului, nu au cu adevărat un sfîrșit. Am enumerat, sper să fi fost relativ limpede intenția mea, titlurile capitolelor în care și-a ordonat
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
carne cînd aș fi putut/ repeta piatră/ cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare/ și suferința ar fi locuit departe de mine?/ Poate tu ai fi vrut sa ma naști stea/ și iată-mă doar un trist adevăr care umblă prin/ lume/ licurici al nesfîrșitelor grelelor nopți./ Pentru cîntec și moarte m-ai născut mama/ învesmîntat în viitorul meu de stele căzătoare/ n-am contenit să-mi hrănesc propriul gol/ și să mingii pămîntul de sub pleoape./ De ce m-
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
de ce n-am refuzat niciodată acest drum/ care seamănă cu pierzania./ Trec pe străzi pregătit pentru o nouă înfrîngere/ înaintez prin ploaia de noiembrie/ viața e misterioasă sincopa ziua de mîine/ mă întreabă de-s singur/ și se pare că adevărul rămîne același/ oricît aș strigă eu între aceste coperți./ Înaintez prin ploaia măruntă de noiembrie/ pregătit pentru o nouă înfrîngere/ în urmă se aud doar zarurile ploii pe acoperiș./ Întors la mine găsesc un străin/ căruia îi dau uimit bună
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
vermion cu roza apocalipsa/ a clipei de față./ Erai tînăr îți creșteau intrigi și gheare/ de sfîșiat sărbătorile/ zilnic priveai ștreangul negru/ ȘTREANGUL NEGRU./ Învățai:/ artă o mică înșelătorie aplicată celulelor orgolioase./ Învățai:/ Vită impendere verso. Să-ți consacri viața adevărului./ Într-o cameră cu ziduri livrești" (Ștreangul negru). Cartea nu e decît o entitate thanatică, o cripta: "Dacă toate gîndurile duc într-o carte/ fericită carte ești pămîntule/ o moarte întreaga voi dormi în tine/ o moarte întreaga îmi vei
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
a artei europene evoluate din ultimul secol, adică modernismul sub toate formele sale". "Omul nou", subdezvoltat intelectual, ignorant, influențabil și lesne de manipulat, nu alcătuiește oare idealul social fascisto-comunist? Un asemenea individ poate primi oricînd indicațiile ideologice ale Puterii drept adevăr suprem, incontestabil, necontrazis de alte modele". La rîndul lor, vulgarizarea și simplificarea modelului filosofic oficial, fenomen pe care l-am menționat mai sus, exprimă degradarea unei concepții ce nu s-a putut menține nici măcar la cota propriei sale doctrine, eșuînd
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
încă, - spunea, - tehnică, neloială, a filmărilor intime, unele în scop de șantaj, si care nu mai erau amor, erau politică. Aici, fostul patron protesta împotriva acestor practici, mîrșave, si pe lînga ce făceau clienții săi de odinioară, ele păreau într-adevăr niște uneltiri ale infernului lipsit de orice chemare reală a... sexului! a traduse, liber, formula engleză. M-da, se putea susține. Dar ce se făcea, la urma urmei, pe vremea aceea, ce fel de blestemații, ce vicii grozave ar fi
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
că în momentul morții să nu aibă sentimentul zădărniciei. La Toronto creatorii își pot face publice afinitățile pentru că exista secțiunea "Talking with Pictures" în care a de exemplu a un teribilist independent, precum Gregg Araki și-a confirmat maturizarea prezentînd Adevărul îndrăcit (1937) de Howard Hawks, comedie trăsnita de la care astăzi se revendică tînărul regizor american, dezvoltînd o întreagă teorie cum că "filmul cu gangsteri" e mort, în schimb tradiția clasică a comediei poate fi resuscitata din perspectiva postmodernista a sexualității
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
voluptatea de a rămâne un anonim, un exilat intern, care lucid, sceptic, ordonat, aparat de un sănătos echilibru moral și sufletesc, de bun-simț trăiește cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru, cumpătat, orgolios, refuză orice formă de carierism, si se complace în postura de hedonist spiritual. Un secol de bărbărie, marcat de numeroase catastrofe sociale și morale fac din el un justițiar, care își
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
a declarat după scandalul procurorilor de la Craiova că "avem o Justiție așa cum este și societatea". Luîndu-se, poate, după cei care afirma că avem un Parlament cum este și societatea, procurorul general ignoră că procurorii nu sînt aleși, ci selecționați. În ADEVĂRUL, un cursiv de Lelia Munteanu îi adresează cîteva întrebări, direct sau indirect, procurorului general care pare a uita că rostul unei elite, cum ar trebui să fie corpul procurorilor din România, e de a fi ceva mai în fața societății. "Procurorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
o "aureola de moarte", ca să folosesc fericită expresie a autorului. În ființă iubita întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din poemele lui Donne. Dar mai întrezărim ceva, mult mai important: esență făpturii umane, adevărul sau temeiul ființei, cum le numește Bataille. Transgresarea care e constitutivă actului erotic nu se realizează, însă, decît prin violență. De aici atașamentul lui Bataille pentru Marchizul de Sade, firește. Dar, oricît de violență ar fi o lume a la
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
Nicolae Manolescu Polemică iscata în ultima vreme în jurul paternității lui Brâncusi asupra unui număr de sculpturi necunoscute specialiștilor este semnificativă și dincolo de miza (enormă!) a stabilirii adevărului. Încă o dată observăm cum dispute ce s-ar cădea să fie științifice deraiază în delir naționalist. Frizînd, la limită, impostura. Deloc întîmplător, printre susținătorii paternității îi regăsim pe cîțiva dintre protocroniștii de odinioară. Ca istoric literar ce ma pretind, am
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
intelectuală, dar chiar pentru prestigiul nostru național. Din fericire, grosolană și imorală campanie de îmbogățire pe cai ilicite a patrimoniului brăncușian (și, firește, românesc și mondial) a primit o replică promptă din partea d-nilor C. Stănescu și C.R. Constantinescu în ziarul Adevărul. Apelul lor, absolut necesar, la calm și la circumspecție științifică i-a adus aproape în pragul unui proces de calomnie. Despre cel de intenție, ce să mai zic. El este, oricum, la modă. A solicita dovezi și probe a devenit
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
Păunescu, orăcăielile de mahala ale lui Gavra sau Băsescu, ori tânguirea patriotarda a mai tuturor "aleșilor" nației domină copios discursul public. Există toate șansele că singurul cititor al acestei cărți să fie, pe patul de spital, înfrântul luptei pentru aflarea adevărului, dl. Ticu Dumitrescu. Să ne mire, atunci, ca ultimă găselnița a actualilor guvernanți e constituirea unei alianțe care-și propune că țel suprem blocarea accesului spre putere a P.D.S.R.? Numai atât? Dar cum rămâne cu democrația? Cum rămâne cu prosperitatea
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
ani la Teatrul Odeon, cînd Alexandru Dabija, cel mai bun și eficient manager la data aceea, recunoscut de toată breaslă, a fost destituit cu aceeași formulă: ineficientă managerială. Sîntem convinși că și în cazul Cornisteanu, ca și în cazul Dabija, adevărul va fi așezat la locul lui, deasupra jocurilor și intereselor meschine pe care le practică oameni fără nici cea mai mica tangenta cu spațiul culturii. Mediocritatea agresivă, instalată comod în fotolii și funcții, dorește să suprime sau dacă nu, să
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
Dl Ion Varlam crede că a mai fost și o altă serie de memorii, dictate tîrziu, unei doamne Olga Kogălniceanu-Cogal și care ar fi încăput pe mîna Securității putîndu-se află, azi, în prea încăpătoarele arhive ale SRI. Dacă există într-adevăr și vor fi scoase vreodată la lumină, își vor găsi, atunci, cu siguranta, editorul. Pînă atunci mă bucură că am citit aceste însemnări memorialistice ale Elisei Brătianu, recent publicate prin grijă devotată a dlui Marian Ștefan, mai întîi în revistă
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
neagă sau ignoră aceste înfiorătoare realități sau persoane fără calificare în ale istoriografiei, că dl Ion Coja, care văd în afirmarea ideii de holocaust în România o acțiune care trebuie pedepsită penal, gestul dlui Dinu C. Giurescu de a releva adevărul e dovada atoategrăitoare a unei remarcabile probități profesionale. Dinu C. Giurescu, România în al doilea răzaboi mondial (1934-1945). Editură ALL, 1999.
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]