5,887 matches
-
gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice (locuțiuni adjectivale): dintr-o bucată, cu picioarele pe pământ, cu capul în nori, în floarea vârstei etc.; * raportarea la flexiune: adjective invariabile (cu o singură formă pentru toate categoriile gramaticale): cumsecade, roz etc. vs. adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toate categoriile gramaticale): cumsecade, roz etc. vs. adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența -ă), precum și categoria gramaticală a gradelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
printr-o serie de mijloace expresive, precum: folosirea unor adverbe de tipul: grozav/ extraordinar/ nemaipomenit de frumos; folosirea unor substantive (sintetice sau perifrastice): frumoasă foc, frumos de mama focului etc.; folosirea unor substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tipul: grozav/ extraordinar/ nemaipomenit de frumos; folosirea unor substantive (sintetice sau perifrastice): frumoasă foc, frumos de mama focului etc.; folosirea unor substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement circumstanțial de timp: De
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale prezentate supra: persoana
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]