17,588 matches
-
cenestezii noi, de o altă natură; cenesteziile tulbură și îmbunătățesc imaginea de sine, în special cele din sfera sexuală; personalitatea, în acest caz, suferă o mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul caută, se autoanalizează, încearcă să se găsească pe sine; apar ezitări și îndoieli, scrupule și angoase, apare sentimentul de pudoare; e) Depresia și plictiseala; adolescentul trăiește adesea dureros aceste schimbări ale persoanei sale; ele se pot manifesta prin stări de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul caută, se autoanalizează, încearcă să se găsească pe sine; apar ezitări și îndoieli, scrupule și angoase, apare sentimentul de pudoare; e) Depresia și plictiseala; adolescentul trăiește adesea dureros aceste schimbări ale persoanei sale; ele se pot manifesta prin stări de oboseală, tristețe, depresie; f) gustul și analiza sentimentului de a nu fi înțeles sunt specifice pubertății și adolescenței; autoanaliza dezvoltă interogații care generează angoasa, mult
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apar frecvente conduite de refugiu (fugă, vagabondaj, suicid, consumul de droguri); h) incomunicabilitatea; tinerețea are „pereții” rigizi, ermetici; ea nu admite nici un fel de compromisuri și, concomitent, suferă de propria sa izolare; din acest motiv, tinerețea nu poate comunica, iar adolescentul se izolează de lume; i) solitudinea este legată de incomunicabilitate, de inadaptare și de sentimentul „de a nu fi înțeles”, fapt care face ca tânărul să se izoleze de lume; j) familia și refugiul celular; pentru adolescent familia este prima
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate comunica, iar adolescentul se izolează de lume; i) solitudinea este legată de incomunicabilitate, de inadaptare și de sentimentul „de a nu fi înțeles”, fapt care face ca tânărul să se izoleze de lume; j) familia și refugiul celular; pentru adolescent familia este prima închisoare pe care acesta trebuie să o dărâme și din care caută permanent să evadeze; A. Gide o asemuiește cu „regimul penitenciar”; pentru Ch. Bühler aceasta reprezintă o perioadă de negație, cu un pronunțat caracter negativist în ceea ce privește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vârsta adolescenței, așa cum s-a mai spus; acum natura își cere drepturile; dorința sexuală se impune; libidoul va duce la sublimări, de regulă de tipul preocupărilor filosofice, metafizice, religioase, morale, ca o formă de consolare a unor pasiuni nefericite; filosofia adolescenților este nihilistă; ei neagă totul: utilitatea efortului, a muncii, chiar pe cea a vieții sau a lumii, așa cum vedem din cugetările filosofice ale lui E. Cioran, imaginea elocventă a unei mentalități adolescentine în sfera filozofiei; totul este inutil, lipsit de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inutil, lipsit de orice ideal; pesimismul, disperarea, nihilismul, scepticismul sunt filosofiile adolescenței; 1) autonomia; adolescența este o lume aparte; ea are dreptul la autonomie; adulții nu au voie să o împiedice, dar în același timp ei trebuie să fie „paznicii” adolescentului, gardienii rațiunii și ai logicii, ai simțului realității, care trebuie cultivat, transmis și impus tinerilor. Din trăsăturile de personalitate ale adolescenței se poate desprinde concluzia că această perioadă este extrem de importantă pentru starea de sănătate mintală, pentru formarea și dezvoltarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și ai logicii, ai simțului realității, care trebuie cultivat, transmis și impus tinerilor. Din trăsăturile de personalitate ale adolescenței se poate desprinde concluzia că această perioadă este extrem de importantă pentru starea de sănătate mintală, pentru formarea și dezvoltarea ulterioară a adolescentului, în vederea maturizării acestuia. Igiena mintală este chemată să joace un rol de o deosebită valoare. Din acest motiv, este necesar să cunoaștem riscurile psihopatologice ale adolescenței. Despre adolescență se pot spune următoarele: prezintă frontiere umane; are frontiere morale și sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ținut seama, în plus, de faptul că tulburările psihice din cursul adolescenței apar la personalități în curs de formare, de maturizare, în plină etapă de manifestare a unei „crize de dezvoltare” cu caracter natural. Din acest motiv, tulburările psihice ale adolescenților vor fi conforme cu trăsăturile lor psihologice. În sensul acesta, notăm ca mai frecvente și mai importante următoarele variante cu valoare tipologică: emotivul, paranoicul, deprimatul, perversul, ciclotimicul, schizofrenicul. Aceste tablouri clinice nu au însă un caracter bine conturat, ci apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste crize trebuie privite cu o deosebită seriozitate și prudență, întrucât ele pot fi simple crize sau pot masca debutul unor boli psihice severe, cu o evoluție gravă în viitor. În toate situațiile trebuie să avem în vedere faptul că adolescentul este prin natura sa „discordant” „ambivalent”, „inadaptabil” și că el „este privit” de adulți într-un mod special. Redăm mai jos câteva aspecte generale, mai importante, ale psihopatologiei adolescenței: nervozitatea și oboseala sunt legate de regimul fiziologic glandular al personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este prin natura sa „discordant” „ambivalent”, „inadaptabil” și că el „este privit” de adulți într-un mod special. Redăm mai jos câteva aspecte generale, mai importante, ale psihopatologiei adolescenței: nervozitatea și oboseala sunt legate de regimul fiziologic glandular al personalității adolescenților și pot duce la o stare de pseudodisociere a personalității; remarcăm o stare de epuizare a inteligenței și o rapidă schimbare a caracterului; apar tulburări de dispoziție afectivă și instabilitate nervoasă; obsesiile apar de regulă la persoanele închise în sine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are ca obiectiv final adaptarea și integrarea eficientă a individului în societate; în acest proces rolul esențial revine „modelelor paternale”, imitării și interiorizării acestora de către copii; funcția educativă are marea importanță de a oferi un „model de identitate” copiilor și adolescenților, corelându-se în această direcție cu funcțiile psihologică și morală ale familiei; f) funcția psihologică a familiei are un caracter deosebit de complex, constând din următoarele: transmiterea ereditară a caracteristicilor psihice, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, dezvoltarea psihomotorie a copilului, crearea unui climat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale adolescenților (Heuyer). Crima și criminalii nu reprezintă forme omogene de manifestare sau de personalitate. În privința aceasta, se impune o clasificare a lor în sensul extragerii unor aspecte caracteristice. Sintetizând datele din literatură, A. Porot face o clasificare a criminalilor, luând în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criză psihobiologică a individului: pubertatea, adolescența, menopauza și andropauza. În acest sens, au valoare următoarele: 1. depistarea precoce a bolilor psihice sau a defectelor de educație și a tulburărilor de comportament și tratarea acestora; 2. dispensarizarea cazurilor-problemă, de copii sau adolescenți cu trăsături de caracter de natură perversă, și instituirea unui regim de tratament și supraveghere medico-psihiatrică și psihosocială permanentă; 3. integrarea în familie, în grupul școlar și profesional a indivizilor cu probleme de adaptare și supravegherea acestora. Un rol major
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele cu caracter pasiv, de violență socială și morală - ocupația militară; d) o a patra grupă o reprezintă conflictele dintre „grupele de interese comune”, aflate în concurență și care se subminează reciproc; este vorba, în cazul acesta, de bandele de adolescenți, bandele de infractori și traficanți, grupările mafiote etc.; modalitatea de confruntare în cazul acestora este fie verbală (amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un mediu închis, tensionat, cu caracter represiv și frustrant; b) absența modelelor parentale și înlocuirea lor cu „modele formale”, cu caracter rigid, adesea represive sau castratoare; ele reprezintă modele negative sau antimodele, pe care persoanele instituționalizate, în special copiii și adolescenții, le refuză; aceste modele le sunt impuse indivizilor, împotriva voinței lor; neavând însă alte posibilități de alegere a unui model, ei fie le vor imita, fie vor adopta conduite contrarii; imitația modelelor este, de cele mai multe ori, îndreptată către „modelele negative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
analiză psihosocială a stării de sănătate mintală a populației, a factorilor de risc, a prevalenței bolilor psihice, a direcțiilor prioritare de acțiune ale psihoprofilaxiei. Se va insista pe depistarea precoce a bolnavilor psihic, încă din fazele de debut, în special adolescenți și tineri, în scopul instituirii unor măsuri terapeutice adecvate. La fel de importantă, dar pentru activitatea de teren, este supravegherea dispensarizată a bolnavilor psihic, a familiilor acestora, replasarea lor profesională sau reorientarea școlară, readaptarea lor familială sau socială. O altă direcție de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ch. Müller, măsurile de protecție socială care se impun sunt următoarele: măsuri de securitate socială; măsuri de ajutor social; acțiunea socială implicând o colaborare cu serviciile publice și antrenarea globală a societății. Recuperarea în pedopsihiatrie Deficiențele psihice ale copiilor sau adolescenților ocupă atenția a numeroși specialiști (T.C.N. Gibbens, G. Mendel, P. Brânzei, R.A. May, J.M. Kahn și B. Cronholm, D. Szabo, D. Gagne și A. Parizeau, G. Caplan, M. Ferrandi, Cl. Koehler). Polimorfismul acestor tulburări, instalarea lor în plină dezvoltare psihobiologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și sexuală, dezvoltarea culturală, formarea comportamentului, a deprinderilor etc. Deficiența psihică apărută la vârsta copilăriei poate avea un caracter ireversibil, transformând copilul într-un deficient permanent. Din aceste considerente, trebuie acordată o atenție deosebită dezvoltării ortopsihice a personalității copilului și adolescentului. Evaluarea deficienței psihice la tineri constă în: examinarea clinico-psihiatrică; examenul psihodiagnostic; ancheta medico-socială în familie, la școală sau în societate. Procesul de recuperare trebuie să aibă în vedere orientarea către readaptarea și reinserția copilului sau adolescentului în familie, în grupul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a personalității copilului și adolescentului. Evaluarea deficienței psihice la tineri constă în: examinarea clinico-psihiatrică; examenul psihodiagnostic; ancheta medico-socială în familie, la școală sau în societate. Procesul de recuperare trebuie să aibă în vedere orientarea către readaptarea și reinserția copilului sau adolescentului în familie, în grupul școlar sau profesional, prin măsuri de ordin medico-psihiatric, psihoprofilactice, psihosociale și psihopedagogice adecvate situației. Capitolul 39 Modelul social și igiena mintală 1. Modelul social și concepția despre lume Orice societate este organizată și se conduce după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
globală si comerț global. În acest context, instituțiile de învățământ sunt nevoite să devină viabile din punct de vedere al formării elevilor în scopul integrării în realitățile economiei de piața globale. Rezolvarea problemelor legate de dezinteresul unui mare număr de adolescenți față de procesul instructiv educativ va apare atunci când anxietațile profesorilor se vor diminua, iar aceasta se poate realiza prin proiectarea unor activități curriculare, extracurriculare si transcurriculare care să incite curiozitatea, gândirea creativă, ancorarea în realitatea contemporană. Simpozioanele naționale și internaționale contribuie
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
concrete și abia apoi la acele mai abstracte. În funcție de tema, de universul anchetei, vă prevală ordinea logică sau cea psihologică. O anchetă în rândul persoanelor adulte cu un înalt grad de cultură, accentuează elementele raționale ale ordonării stimulilor , în timp ce investigarea adolescenților, de ex. ,trebuie să rezolve în primul rând problemele psihologice ale structurării chestionarului. În cazul cercetării opiniei informația suferă deviații. Fie în sensul apărării intereselor materiale ale individului sau ale colectivității, al justificării și întăririi pasiunilor comune sau al întăririi
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
demn și înțelept. În volumele următoare puritatea medelenismului suferă un proces de imixtiune din partea factorului exterior, iar noile etape ale protagoniștilor se confruntă, mereu, cu prima vârstă, paradisiacă. T., printre primii în epica românească, întreprinde acum o analiză a psihologiei adolescentului. Elev în ultima clasă de liceu, Dan Deleanu pendulează între stările de timiditate orgolioasă, dublate de reveria poetică, și îndrăzneala de a revendica prețuirea și afecțiunea celor din jur. Privește viața sub semnul absolutului, socotind că nimic nu îl poate
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
doar unul din păcate. Primele două volume din Tudor Ceaur Alcaz continuă spiritul caracteristic pentru La Medeleni în decorul patriarhal al moșiei neamului Alcaz. Scriitorul împarte protagoniștii în cuplurile tată-fiică și mamă-fiu, insistând asupra gesturilor protagonistului, un copil și un adolescent nesupus, insurgent prin excelență, care nu acceptă opreliștile și convențiile. Confruntarea cu o femeie mai în vârstă, prin care parvine și revelația erotică, îl va ajuta să evadeze din limitele lui orgolioase. Ulterior, prin experiențele surprinse în celelalte două părți
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
volumul de poeme Cina cea de taină (1996). Motivele predilecte sunt chemările nostalgice, adresate unei iubiri târzii și discrete, tristețile și zbuciumul așteptării incerte, refugiul în lumea copilăriei, amintirile tinereții aventuros-romantice și teama în fața morții. Cunoscător al sufletului copiilor și adolescenților, printre care știe să distingă și să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică și patriarhală, în care nu există decât caractere „simpatice”, un mediu social de stricte și consimțite ierarhii, cu oameni care cultivă deliciile sentimentului, prinși exclusiv în
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Nicolae Ciobanu, introd. Nicolae Ciobanu, București, 1970-1971, vol. VI-VII, îngr. și introd. Nicolae Ciobanu, București, 1977-1981; La porțile nopții, pref. Al. A. Philippide, București, 1970; Să vie Bazarcă!, îngr. și pref. Silvia Tomuș, Cluj, 1971; Pagini cu copii și adolescenți, îngr. și pref. Dinu Pillat, București, 1973; Jucării pentru Lily, îngr. și introd. Nicolae Ciobanu, Iași, 1974; Cum am scris „Medelenii”, îngr. și introd. Nicolae Ciobanu, Iași, 1978; Ulița copilăriei. În casa bunicilor, postfață George Gibescu, București, 1980; Întoarcerea în
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]